Deasupra Betleemului
Pe cararile neprihanite
ale gandurilor
privirea mi se opreste,
asemenea unui fulg de nea
deasupra Betleemului…
Cu ochii atintiti spre cer,
pastorii vor sa vada
steaua lui Iacob
venita din inceputurile istoriei,
pentru a aduce pe pamant
vestea cea buna
a venirii Mantuitorului.
Si pe cand priveau ei cerurile,
o lumina puternica
a cuprins intinderile
si toata campia a rasunat
de catecele ingerilor.
Era clipa de aur a istoriei
cand Fiul lui Dumnezeu
a devenit si Fiu al Omului…
Ii privesc aplecati cu uimire
deasupra Pruncului,
iar prin cuvintele lor
aduc lauda si slava Tatalui.
Erau atat de fericiti,
pentru ca traiau in clipele acelea
implinirea tuturor viselor…
Se minunau inaintea unui tablou viu
si nici nu stiau ca atunci ei scriau,
impreuna cu Pruncul din iesle
istoria…
