1. Fiscalitate

Din punct de vedere etimologic, cuvântul fiscalitate provine din latinescul fiscus (coș, paner), care era și denumirea dată trezoreriei împăraţilor romani. În accepțiunea actuală, fiscalitatea reprezintă sistemul de percepere a impozitelor şi taxelor prin intermediul unei instituții publice desemnate să colecteze aceste obligații, numită fisc.

O noțiune ceva mai cuprinzătoare este sistemul fiscal, al cărui conținut privește ansamblul de principii referitoare la stabilirea şi perceperea impozitelor şi taxelor, precum şi la obiectivele social-economice urmărite de politica fiscală a statului.

Componentele sistemului fiscal pot fi regăsite cu ușurință și în textele biblice. Acestea sunt:

Cadrul juridic, conținând reglementările legislative de natură fiscală: vezi titlurile paragrafelor din Leviticul 27:30-33 și Deuteronomul 14:22-29 (Zeciuielile);
Mecanismul fiscal, constând în principii, tehnici, metode de stabilire și percepere a impozitelor și taxelor:
Dacă vrea cineva să răscumpere ceva din zeciuiala lui, să mai adauge o cincime. Leviticul 27:31
Poate, când te va binecuvânta Domnul Dumnezeul tău, drumul va fi prea lung ca să-ţi poţi duce zeciuiala acolo, din pricina depărtării tale de locul pe care-l va alege Domnul Dumnezeul tău ca să-Şi pună acolo Numele Lui. Atunci, să-ţi prefaci zeciuiala în argint, să strângi argintul acela în mână şi să te duci la locul pe care-l va alege Domnul Dumnezeul tău. Deuteronomul 14:24,25
Aparatul fiscal, format din organele specializate şi împuternicite să pună în mişcare mecanismul fiscal şi să asigure aplicarea reglementărilor legislative de natură fiscală, care presupune o gamă de profesii specifice:
Atunci împăratul Roboam a trimis la ei pe Adoram, care era mai mare peste biruri … 1 Imparati 12:18p.p.
Ahişar era mai mare peste casa împăratului; şi Adoniram, fiul lui Abda, era mai mare peste dări. 1 Imparati 4:6
Şi un om bogat, numit Zacheu, mai marele vameşilor, Luca 19:2
Aceia dintre fiii lui Levi care îndeplinesc slujba de preoţi, după Lege, au poruncă să ia zeciuială de la norod, adică de la fraţii lor, cu toate că şi ei se coboară din Avraam. Evrei 7:5

Caracteristicile sistemului fiscal se referă la următoarele aspecte:

Exclusivitatea aplicării presupune că sistemul fiscal se aplică într-un teritoriu geografic determinat, fiind unicul colector al resurselor fiscale pentru un buget sau un sistem de bugete:
Au fost la Ierusalim împăraţi puternici, stăpâni peste toată ţara de dincolo de Râu, şi cărora li se plătea bir, dare şi drept de trecere pe drum. Ezra 4:20
Autonomia tehnică reclamă faptul că sistemul fiscal e complet, conţinând toate principiile de stabilire şi încasare a impozitelor şi taxelor necesare pentru punerea sa în aplicare (Leviticul 27:30-33, Deuteronomul 14:22-29).
Suveranitatea fiscală implică faptul că sistemul fiscal a fost elaborat de organele proprii ale statului/teritoriului în care se aplică:
Împăratul Ahaşveroş a pus un bir asupra ţării şi asupra ostroavelor mării. Estera 10:1

Dintre funcţiile sistemului fiscal vom menționa:

Funcţia de mobilizare a resurselor financiare la dispoziţia statului prin intermediul impozitelor şi taxelor:
Totodată, copiii lui Israel şi Iuda care locuiau în cetăţile lui Iuda au dat zeciuiala din boi şi oi şi zeciuiala din lucrurile sfinte care erau închinate Domnului Dumnezeului lor şi au făcut mai multe grămezi. 2 Cronici 31:6
Funcţia de stimulare a unor activități, sectoare sau domenii de activitate prin intermediul facilităților fiscale:
Fiecare zicea: „Aţi văzut pe omul acesta înaintând? A înaintat ca să arunce ocara asupra lui Israel! Dacă-l va omorî cineva, împăratul îl va umple de bogăţii, îi va da de nevastă pe fiica sa şi va scuti de dări casa tatălui său în Israel.” 1 Samuel 17:25

Funcţia socială asigură protecţia unor categorii de cetăţeni cu venituri mici sau sarcini sociale deosebite. În prezent, prin ea se încurajează agenţii economici să utilizeze forţa de muncă cu randament scăzut (ex. persoanele cu handicap):
Vă facem cunoscut că nu puteţi pune nici bir, nici dare, nici vamă de trecere peste niciunul din preoţi, din leviţi, din cântăreţi, din uşieri, din slujitorii Templului şi din slujitorii acestei Case a lui Dumnezeu. Ezra 7:24

Funcţia de control asupra economiei și societății se exercită în mod indirect prin verificarea serviciului datoriei fiscale:
Dar împăratul Asiriei a descoperit o uneltire la Osea, căci trimisese soli lui So, împăratul Egiptului, şi nu mai plătea pe fiecare an birul împăratului Asiriei. Împăratul Asiriei l-a închis şi l-a pus în lanţuri într-o temniţă. 2 Imparati 17:4

Principiile care stau la baza sistemului fiscal sunt de natură să asigure funcționarea acestuia în bune condiții.
Avem in vedere, în primul rând, neutralitatea măsurilor fiscale în raport cu diferitele categorii de contribuabili, asigurând condiţii egale diverselor categorii sociale:
O singură lege şi o singură poruncă să fie atât pentru voi, cât şi pentru străinul care locuieşte printre voi.” Numeri 15:16
Mai mult, însuşi Levi, care ia zeciuială, a plătit zeciuiala, ca să zicem aşa, prin Avraam; Evrei 7:9

Certitudinea impunerii se realizează prin elaborarea de norme juridice clare, care să nu conducă la interpretări arbitrare, iar termenele, modalitatea şi sumele de plată să fie precis stabilite pentru fiecare plătitor, în vederea evitării evaziunii fiscale:
Să ştie, dar, împăratul că, dacă se va zidi cetatea aceasta şi i se vor ridica zidurile, nu vor mai plăti nici bir, nici dare, nici drept de trecere, şi vistieria împărătească va suferi din pricina aceasta. Ezra 4:13
Eu postesc de două ori pe săptămână, dau zeciuială din toate veniturile mele.” Luca 18:12
Echitatea fiscală este relevantă în special la nivelul persoanelor fizice, prin impunerea diferită a veniturilor, în funcţie de mărimea acestora:
Vă mărturisesc că au dat de bunăvoie, după puterea lor şi chiar peste puterile lor. 2 Corinteni 8:3
Eficienţa impunerii necesită asigurarea stabilităţii pe termen lung a prevederilor fiscale, astfel încât aceste prevederi să nu conducă la efecte retroactive defavorabile:
… Acesta este darul de mâncare de adus Domnului; aceasta este o lege veşnică, pentru totdeauna! Ezechiel 46:14u.p.

Despre diversitatea instrumentelor fiscale se poate vorbi nu numai în epoca contemporană ci și în vremurile biblice. Astfel, textele Scripturii enumeră atât elemente ce fac parte din gama impozitelor cât și instrumente de natura taxelor, respectiv: bir (tribut), dare, drept de trecere, vama (taxa vamală), zeciuiala, precum și o serie de obligații impropriu numite ”daruri”.

Impozitele sunt instrumente cu caracter istoric, prin intermediul cărora se prelevează la dispoziţia statului o parte din veniturile şi/sau averea contribuabililor, în vederea constituirii resurselor financiare necesare acoperirii cheltuielilor publice. Cel puțin de la un moment dat încolo, vorbim atât de cheltuielile guvernării teocratice cât și de cele aferente administrației laice.
Fiilor lui Levi le dau ca moştenire orice zeciuială în Israel, pentru slujba pe care o fac ei, pentru slujba Cortului întâlnirii. Numeri 18:21
El a zis: „Iată care va fi dreptul împăratului care va domni peste voi: el va lua pe fiii voştri, îi va pune la carele sale şi între călăreţii lui, ca să alerge înaintea carului lui; … Va lua zeciuială din rodul seminţelor şi viilor voastre şi o va da famenilor şi slujitorilor lui … Va lua zeciuială din oile voastre, şi voi înşivă veţi fi slugile lui. 1 Samuel 8:11,15,17
Iată porunca pe care o dau cu privire la ce veţi avea de făcut faţă de aceşti bătrâni ai iudeilor, pentru zidirea acestei Case a lui Dumnezeu: cheltuielile, luate din averile împăratului venite din birurile de dincolo de Râu, să fie plătite îndată oamenilor acestora ca să nu înceteze lucrul. Ezra 6:8
Tot pentru aceasta să plătiţi şi birurile. Căci dregătorii sunt nişte slujitori ai lui Dumnezeu, făcând necurmat tocmai slujba aceasta. Romani 13:6

Prima caracteristică a impozitelor este caracterul lor obligatoriu şi definitiv:
Daţi tuturor ce sunteţi datori să daţi: cui datoraţi birul, daţi-i birul; cui datoraţi vama, daţi-i vama; cui datoraţi frica, daţi-i frica; cui datoraţi cinstea, daţi-i cinstea. Romani 13:7
În același timp, impozitele constituie o prelevare fără contraprestaţie directă şi imediată din partea statului:
Când copiii lui Israel au fost destul de tari, au supus pe canaaniţi la un bir, dar nu i-au izgonit. Iosua 17:13
A bătut pe moabiţi, şi moabiţii au fost supuşi lui David şi i-au plătit un bir. 1 Cronici 18:2

Cele două funcţii ale impozitelor privesc, mai întâi, latura fiscală:
Ioiachim a dat lui faraon argintul şi aurul; dar a trebuit să pună bir asupra ţării ca să scoată argintul acesta, cerut de faraon; a hotărât partea fiecăruia şi a cerut de la poporul ţării argintul şi aurul pe care trebuia să-l dea lui Faraon Neco. 2 Imparati 23:35
și, mai apoi, componenta de reglare economico-socială:
Întotdeauna vor fi săraci în ţară; de aceea îţi dau porunca aceasta: „Să-ţi deschizi mâna faţă de fratele tău, faţă de sărac şi faţă de cel lipsit din ţara ta.” Deuteronomul 15:11
Dacă primeşte pacea şi-ţi deschide porţile, tot poporul care se va afla în ea să-ţi dea bir şi să-ţi fie supus. Deuteronomul 20:11
Impozitul poate fi descris și din perspectiva elementelor tehnice care îl caracterizează. Astfel, subiectul impozitului este persoana fizică sau juridică care este obligată la plata acestuia:
„Ba da”, a zis Petru. Şi, când a intrat în casă, Isus i-a luat înainte şi i-a zis: „Ce crezi, Simone? Împăraţii pământului de la cine iau dări sau biruri? De la fiii lor sau de la străini?” Petru I-a răspuns: „De la străini.” Şi Isus i-a zis: „Aşadar, fiii sunt scutiţi. Matei 17:25,26

Suportatorul impozitului este persoana care suportă efectiv impozitul:
Ia-i haina, căci s-a pus chezaş pentru altul; şi ţine-l zălog pentru alţii. Proverbele 20:16
Obiectul impunerii reprezintă materia supusă impozitării, respectiv venitul în bani şi/sau natură obţinut, precum şi averea deţinută, de contribuabili:
După trei ani, să scoţi toată zeciuiala din venitul tău din anul al treilea şi s-o pui în cetăţile tale. Deuteronomul 14:28
Atunci tot Iuda a adus în cămări zeciuiala din grâu, din must şi din untdelemn. Neemia 13:12
Vai de voi, cărturari şi farisei făţarnici! Pentru că voi daţi zeciuială din izmă, din mărar şi din chimen … Matei 23:23p.p.
Acesta nu trebuie confundat cu sursa impozitului, respectiv din ce anume se achită acel impozit, mai exact din câştigul (venitul) sau din averea persoanei în cauză:
Orice zeciuială din cirezi şi din turme, din tot ce trece sub toiag, să fie o zeciuială închinată Domnului. Leviticul 27:32
Cei din Dedan făceau negoţ cu tine; negoţul multor ostroave trecea prin mâinile tale; îţi aduceau ca bir coarne de fildeş şi de abanos. Ezechiel 27:15

Cota impozitului poate fi procentuală (proporțională) sau o sumă (cantitate) fixă și constituie impozitul aferent unei unităţi de impunere:
Iosif a făcut din aceasta o lege, care a rămas în picioare până în ziua de azi, şi după care, a cincea parte din venitul pământurilor Egiptului este a lui faraon; numai pământurile preoţilor nu sunt ale lui faraon. Geneza 47:26
Meşa, împăratul Moabului, avea turme mari şi plătea împăratului lui Israel un bir de o sută de mii de miei şi de o sută de mii de berbeci cu lâna lor 2 Impărați 3:4

Termenul de plată, respectiv data până la care trebuie achitat respectivul impozit, după care se calculează penalitati și majorari sau se trece la executare silită, nu beneficiază de o exemplificare biblică explicită. El este, însă, indirect sugerat în textul:
Alţii ziceau: „Am împrumutat argint punând zălog ogoarele şi viile noastre pentru birul împăratului. Neemia 5:4
Modul de aşezare și percepere a impozitului este definit prin ansamblul măsurilor întreprinse de autorităţile statului în vederea identificării și stabilirii obiectului impozabil, cuantificării materiei impozabile și determinării mărimii impozitului, precum și stabilirii modalităților de percepere a acestuia.

Stabilirea obiectului impozabil poate fi exemplificată prin textul:
Să iei zeciuiala din tot ce-ţi va aduce sămânţa, din ce-ţi va aduce ogorul în fiecare an. Deuteronomul 14:22
La fel determinarea mărimii impozitului:
Orice zeciuială din pământ, fie din roadele pământului, fie din rodul pomilor, este a Domnului; este un lucru închinat Domnului. Leviticul 27:30
Perceperea impozitelor este un ansamblu de operaţiuni prin care impozitul este încasat de organele fiscale însărcinate cu această atribuţie. În acest context putem aminti metoda plăţii directe, din proprie inițiativă:
… Şi Avram i-a dat zeciuială din toate. Geneza 14:20 u.p.
metoda impunerii de către organele fiscale:
Când au ajuns în Capernaum, cei ce strângeau darea pentru Templu au venit la Petru şi i-au zis: „Învăţătorul vostru nu plăteşte darea?” Matei 17:24
stopajul la sursă:
Şi din jumătatea care se cuvine copiilor lui Israel să iei unul din cincizeci, atât din oameni cât şi din boi, măgari şi oi, din orice dobitoc; şi să le dai Leviţilor, care păzesc cortul Domnului. Numeri 31:30

O altă metodă, de dată mult mai recentă, o constituie aplicarea de timbre fiscale.
În ceea ce privește taxele, ele reprezintă suma de bani datorată statului de către o persoană drept contraprestaţie pentru serviciile pe care acesta le îndeplineşte, la cererea şi în folosul persoanei respective.

La fel ca și în cazul impozitelor, se poate vorbi despre un set de caracteristici specifice.
Astfel, subiectul plătitor al taxei este întotdeauna precis determinat doar în momentul când acesta solicită îndeplinirea unui act, prestarea unui serviciu ori efectuarea unei lucrări:
„Iată care va fi legea cu privire la cel lepros, în ziua curăţării lui. Să-l aducă înaintea preotului. … A opta zi, să ia doi miei fără cusur şi o oaie de un an fără cusur, trei zecimi dintr-o efă de floarea făinii, ca dar de mâncare frământat cu untdelemn, şi un log (pahar) de untdelemn. Leviticul 14:2,10

Contribuţia stabilită în sarcina contribuabilului are scopul de a se asigura astfel acoperirea (parțială) a cheltuielilor aferente. Discutăm, deci, despre o plată neechivalentă pentru serviciile sau lucrările prestate/effectuate.
Căpeteniile cetăţii judecă pentru daruri, preoţii lui învaţă pe popor pentru plată, şi prorocii lui prorocesc pe bani; … Mica 3:11p.p.

Taxele sunt, de regulă, anticipative:
şi când veţi mânca pâine din ţara aceea, să luaţi întâi un dar ridicat pentru Domnul. Numeri 15:19
și unice:
Bogatul să nu plătească mai mult, şi săracul să nu plătească mai puţin de o jumătate de siclu, ca dar ridicat pentru Domnul, pentru răscumpărarea sufletelor. Exodul 30:15
Răspunderea pentru neîndeplinirea obligaţiei de plată a taxelor revine primordial persoanei care are obligaţia să pretindă şi să perceapă taxa – desemnată de către organul de stat sau instituţia publică prestatoare a serviciului sau lucrării – şi nu contribuabilului.
Împăratul a chemat pe marele preot Iehoiada şi i-a zis: „Pentru ce n-ai vegheat ca leviţii să strângă din Iuda şi din Ierusalim darea poruncită de Moise, robul Domnului, şi pusă pe adunarea lui Israel pentru Cortul mărturiei? 2 Cronici 24:6

2. Relația de creditare

În textul biblic relaţia de creditare este definită, în mod uzual, prin termenul de împrumut, prima mențiune în acest fiind în Deuteronomul 15:6. La nivelul de dezvoltare economică din perioada respectivă nu se făcea o diferențiere clară între creditul propriu-zis și împrumutul unor bunuri, chiar dacă ideea de restituire la un anumit termen este prezentă și în al doilea caz.

Dacă un om împrumută altuia o vită, și vita își strică un mădular sau moare în lipsa stăpânului ei, va trebui s-o plătească. Exodul 24:14
Vom observa, însă, ca termenul în cauză are şi alte accepţiuni, cum ar fi – de pildă – cele de închinare, făgăduială, ajutor, sprijin, binefacere.
Eli a binecuvântat pe Elcana şi pe nevasta sa şi a zis: Să dea Domnul să ai copii din femeia aceasta, cari să înlocuiască pe acela pe care l-a împrumutat ea Domnului!” Şi s-au întors acasă. 1 Samuel 2:20u.p.
Asiria se uneşte şi ea cu ei, şi îşi împrumută braţul ei copiilor lui Lot. Psalmi 83:8
Cine are milă de sărac, împrumută pe Domnul, şi El îi va răsplăti binefacerea. Proverbe 19. 17
Aşa vorbeşte Domnul: „Unde este cartea de despărţire prin care am izgonit pe mama voastră? Sau, căruia dintre cei ce M-au împrumutat v-am vîndut? … Isaia 50 :1p.p.

Vom remarca faptul că Biblia nu interzice creditul, nu-l consideră un păcat ci, dimpotrivă, îl recomandă, îl consideră chiar o “investiţie” efectuată în vederea unor beneficii suplimentare viitoare şi apeciază calitatea morală a creditorului.
Celui ce-ţi cere, dă-i; şi nu întoarce spatele celui ce vrea să se împrumute de la tine. Matei 5 :42
Ce bine-i merge omului care face milă şi împrumută pe altul şi care îşi rânduieşte faptele după dreptate! Psalmi 112:5
Mai mult, vom observa cum principalele coordonate ale operaţiunilor de creditare sunt prefigurate sau definite în mod expres, cu mult timp înainte de a fi fost sistematizate de către teoreticienii în materie.
Astfel, identificarea subiecţilor şi detalierea relaţiilor de credit presupune o primă diferenţiere între creditul propriu-zis şi împrumutul între “fraţi” (rude, prieteni n.n.), inclus în speţa “facerii de bine”, întrucât – în cel de al doilea caz – angajamentul de restituire nu include şi dobânda, “răsplata” creditorului fiind de natură spirituală.
Dacă împrumuţi bani vreunuia din poporul Meu, săracului care este cu tine, să nu fii faţă de el ca un cămătar, şi să nu ceri camătă de la el. Exodul 2:25
Să nu ceri nici o dobîndă de la fratele tău. nici pentru argint, nici pentru merinde, pentru nimic care se împrumută cu dobîndă. De la străin vei putea să iei dobîndă, dar de la fratele tău să nu iei, … Deuteronomul 23:19,20p.p.
De asemenea, vom face o distincţie între obiectul creditului şi destinaţia acestuia.
Un cămătar avea doi datornici. unul îi era dator cu cinci sute de lei, iar celălalt cu cinzeci. Luca 7:41
Ci să-i deschizi mîna, şi să-l împrumuţi cu ce-i trebuie ca să facă faţă nevoilor lui. Deuteronom 15:8

Regula prudenţei este ilustrată, deosebit de sugestiv, prin poziţia privilegiată a creditorului în raport cu debitorul.
… vei da cu împrumut multor neamuri, dar tu nu vei lua cu împrumut de la ele; tu vei stăpîni peste multe neamuri, dar ele nu vor stăpîni peste tine. Deuteronom 15:6u.p.
Bogatul stăpîneşte peste cei săraci, şi cel ce ia cu împrumut, este robul celui ce-i dă cu împrumut. Proverbe 22:7
De altfel, textul biblic include acest principiu într-un context mai larg, cel al “chibzuinţei”, al administrării responsabile a bunurilor familiei şi comunităţii.
Dacă nu poartă cineva grijă de ai lui, şi mai ales de cei din casa lui, s-a lepădat de credinţă, şi este mai rău decît un necredincios. 1 Timotei 5:8
Motiv pentru care, fără a condamna relaţia de creditare, Biblia oferă o serie de avertismente cu privire la acest subiect, legate – în primul rând – de consecinţele individuale şi sociale, precum şi de limitele umane în ceea ce priveşte predictibilitatea viitorului.
Nu se vor ridica deodată cei ce te-au împrumutat? Nu se vor trezi asupritorii tăi, şi vei ajunge prada lor? Habacuc 2:7
Ascultaţi, acum, voi cari ziceţi. “Astăzi sau mîne ne vom duce în cutare cetate, vom sta acolo un an, vom face negustorie, şi vom cîştiga!” Şi nu ştiţi ce va aduce ziua de mîne! Căci ce este viaţa voastră? Nu sînteţi decît un abur, care se arată puţintel, şi apoi piere Iacov 4:13,14

Tranzacţia, ca rezultat concret al negocierii contractului de credit, este ilustrată pe cât de succinct, pe atât de riguros, indicându-se obiectul creditului, destinaţia lui, precum şi garanţiile convenite.
Alții ziceau: Am împrumutat argint punînd zălog ogoarele şi viile noastre pentru birul împăratului. Neemia 5:4
Avantajul părţilor în relaţia de creditare este justificat prin vulnerabilitatea ambilor parteneri faţă de modificarea condiţiilor din mediul extern.
cum se întâmplă preotului se întâmplă şi poporului: stăpânului, ca şi slugii; stăpânei, ca şi slujnicei; vânzătorului, ca şi cumpărătorului; celui ce dă cu împrumut, ca şi celui ce ia cu împrumut; datornicului, ca şi cel căruia îi este dator. Isaia 24:2

Acelaşi principiu este aplicat şi în ceea ce priveşte modalitatea de constituire şi de utilizare a garanţiilor.
Dacă iei zălog haina aproapelui tău, să i-o dai înapoi înainte de apusul soarelui; Exod 22:26
Să nu iei zălog cele două pietre de rîşniţă, nici chiar piatra de rîşniţă de deasupra; căci ar însemna că iei zălog însăş viaţa cuiva. Deuteronomul 24:6
Dincolo de coordonatele morale ale unei asemenea abordări, trebuie reţinută logica dimensionării parametrilor relaţiei de creditare de o manieră care să permită derularea normală a raporturilor creditor-debitor, în ideea prezervării capacităţilor fizice şi lucrative ale acestuia din urmă, pentru a fi în măsură să-şi onoreze obligaţiile contractuale. Într-un asemenea context poate fi avută în vedere şi renunţarea de către creditor la garanţiile ce i se cuvin.
nu asupreşte pe nimeni, nu ia nici un zălog, nu răpeşte, … Ezechiel 18:16p.p.

Angajamentul de restituire a creditului este prevăzut, în textul biblic, la modul explicit.
Cel rău ia cu împrumut, şi nu dă înapoi; dar cel neprihănit este milos, şi dă. Psalmi 37:21
A chemat pe fiecare din datornicii stăpînului său, şi a zis celui dintîi. Cît eşti dator stăpînului meu? O sută de măsuri de untdelemn, a răspuns el. … Luca 16:5,6p.p.
Acest angajament nu opreşte însă pe creditor să renunţe, de bună voie, la dreptul său de creanţă, în mod selectiv şi în contextul unor proceduri ce se circumscriu noţiunii de “facere de bine”, despre care am mai amintit.
La fiecare şapte ani, să dai iertare. … orice creditor care va fi împrumutat pe aproapele său, să-i ierte împrumutul, să nu silească pe aproapele său şi pe fratele său să-i plătească datoria. Vei putea să sileşti pe străin să-ţi plătească; dar să ierţi ce ai la fratele tău. Deuteronom 15:1-3
Tot la acest capitol vom aminti sistemul de garanţii privind rambursarea, care se bazează pe conceptele de „zălog”, care ar putea fi tradus prin noţiunile de gaj, respectiv de ipotecă şi de „chezaş”, varianta arhaică a termenului de girant.
Zălogul are, de altfel, o accepţiune ceva mai largă, incluzând şi ideea de plată sau răscumpărare.
cari au dat drumul lui Iason şi celorlalţi, numai după ce au căpătat de la ei un zălog. Fapte 17 :9

Biblia aminteşte posibilitatea de substituire a garanţiilor, inclusiv sistemul de dare în plată a obiectului gajat pentru bunul promis sau împrumutat.
El a răspuns. Am să-ţi trimet un ied din turma mea.” Ea a zis. Îmi dai un zălog, pînă îl vei trimete?” El a răspuns. Ce zălog să-ţi dau?” Ea a zis. Inelul tău, lanţul tău, şi toiagul pe care-l ai în mînă.” El i le-a dat. … Iuda a trimes iedul prin prietenul său Adulamitul, ca să scoată zălogul din mînile femeii. Dar acesta n-a găsit-o. Geneza 38 :17,18 şi 20
Aşa cum am arătat mai sus, gajurile puteau fi constituite din obiecte de valoare, îmbrăcăminte, animale şi făceau parte din gama de garanţii cu deposedare. Cu toate acestea, utilizarea gajului înlăuntrul termenului de rambursare era incriminată.
Se întind lîngă fiecare altar pe haine luate ca zălog … Amos 2:8p.p.

În alte texte, sunt amintite, garanţiile de tip ipotecă.
Alții ziceau: Punem zălog ogoarele, viile şi casele noastre, ca să avem grîu în timpul foametei. Neemia 5:3
În ceea ce priveşte instituţia girantului, numit “chezaş”, textul biblic este fără echivoc. Fără a o considera culpabilă, ca atare (“păcat”, în context n.n.), o asemenea postură este evident nerecomandată.
Cui se pune chezaş pentru altul, îi merge rău, dar cine se teme să se pună chezaş este liniştit. Proverbele 11:15
Nu fi printre cei ce pun chezăşii, printre cei ce dau zălog pentru datorii. Proverbele 22:26

Mai mult, recomandarea este aceea de a găsi orice soluţie rezonabilă pentru a ieşi cât mai repede din poziţia de girant.
Fiule, dacă te-ai pus chezaş pentru aproapele tău, dacă te-ai prins pentru altul, dacă eşti legat prin făgăduinţa gurii tale, dacă eşti prins de cuvintele gurii tale, fă totuş lucrul acesta, fiule. desleagă-te, căci ai căzut în mîna aproapelui tău! De aceea du-te, aruncă-te cu faţa la pămînt, şi stăruieşte de el. … Scapă din mîna lui cum scapă căprioara din mîna vînătorului, şi ca pasărea din mîna păsărarului… Proverbele 6:1-5
Nu trebuie omis faptul că – asemeni altor noţiuni biblice – şi termenii de chezaş/chezăşie au o accepţiune mai largă, dar tot în sensul ideii de garantare.
Cãci robul tãu s-a pus chezaş pentru copil, şi a zis tatãlui meu: “Dacã nu-l voi aduce înapoi la tine, vinovat sã fiu pentru totdeauna faţã de tatãl meu.” Geneza 44:32
Oamenii, ce-i drept, obişnuiesc sã jure pe cineva mai mare; jurãmântul este o chezãşie, care pune capãt orişicãrei neînţelegeri dintre ei. Evrei 6:16

Angajamentul de plată sau de restituire, ca formă de materializare a garanţiilor personale, nu are un corespondent biblic direct. Îl putem asimila, însă, până la un punct, cu termenul de jurământ/juruinţă, procedeu acceptat cu anumite rezerve şi restricţii.
Dacă te fereşti să faci o juruinţă, nu faci un păcat. Deuteronom 23:22
Mai bine să nu faci nici o juruinţă, decît să faci o juruinţă şi să n-o împlineşti. Eclesiast 5:5
În orice caz, respectarea angajamentelor luate era obligatorie, iar cazurile de culpă erau sancţionate.
Cînd un om va face … un jurămînt prin care se va lega printr-o făgăduială, să nu-şi calce cuvîntul, ci să facă potrivit cu tot ce i-a ieşit din gură. Numeri 30:2
Ei rostesc vorbe deşerte, jurăminte mincinoase, cînd încheie un legămînt. de aceea, pedeapsa va încolţi ca o buruiană otrăvitoare din brazdele cîmpiei! Osea 10:4

Termenul de rambursare nu este definit ca atare în scrierile biblice. El este, însă, sugerat prin obligaţia creditorului de a restitui garanţia împrumutului la momentul îndeplinirii de către debitor a obligaţiilor sale (chiar dacă acesta nu este precizat în mod expres).
care n-asupreşte pe nimeni, care dă înapoi datornicului zălogul, care nu răpeşte nimic, … Ezechiel 18:7p.p.
dacă dă înapoi zălogul, întoarce ce a răpit, urmează învăţăturile care dau viaţa şi nu săvârşeşte nicio nelegiuire, va trăi negreşit, şi nu va muri. Ezechiel 33:15
Neîndeplinirea de către creditor a acestei obligaţii era sancţionată cu o penalizare de întârziere de 20% din valoarea garanţiei.
“… să dea înapoi lucrul luat cu sila sau luat prin înşelăciune, sau încredinţat lui, sau lucrul perdut pe care l-a găsit, … să mai adauge a cincea parte din preţul lui, şi să-l dea în mîna stăpînului lui, …” Levitic 6:3-5

În acelaşi timp, nerambursarea la termen a creditului atrăgea după sine executarea garanţiilor.
Cel ce l-a împrumutat, să-i pună mîna pe tot ce are, şi străinii să-i jăfuiască rodul muncii lui! Psalmi 109:11
Procedura de executare era şi ea reglementată, pentru a nu da loc la abuzuri privind exercitarea dreptului de proprietate.
Dacă ai vreo datorie la aproapele tău, să nu intri în casa lui ca să-i iei lucrul pus zălog; ci să stai afară, şi cel pe care l-ai împrumutat să-ţi aducă afară lucrul pus zălog. Deuteronom 24:10,11
Este la fel de adevărat că executarea era dusă până la ultimele ei consecinţe, care puteau echivala cu pierderea libertăţii. Avem de-a face, astfel, cu o prefigurare a ceea ce mai târziu s-a numit “închisoarea datornicilor”.
O femeie dintre nevestele fiilor proorocilor a strigat lui Elisei. “Robul tău, bărbatul meu, a murit, şi ştii că robul tău se temea de Domnul; şi cel ce l-a împrumutat a venit să ia cei doi copii ai mei şi să-i facă robi.” 2 Imparati 4:1
Îţi spun cã nu vei ieşi de acolo, pânã nu vei plãti şi cel mai de pe urmã bãnuţ.” Luca 12:59
Chiar dacă instituţia “chezaşului” nu era deloc recomandată, asta nu înseamnă că Biblia nesocoteşte, cumva, termenii tranzacţiei sau că îndeamnă la eludarea obligaţiilor contractuale. Dimpotrivă, numeroase texte subliniază atât responsabilitatea girantului cât şi consecinţele asupra acestuia, legate de neîndeplinirea obligaţiilor debitorului-împrumutat.
Ia-i haina, căci s-a pus chezaş pentru altul; şi ţine-l zălog pentru alţii. Proverbe 20:16
Ia-i haina, căci s-a pus chezaş pentru altul, ia-l zălog în locul unei străine. Proverbe 27:13

Dobânda, este recunoscută şi în textul biblic ca preţ al creditului, ca obligaţie a celui împrumutat şi ca modalitate de fructificare a investiţiilor financiare.
atunci de ce nu mi-ai pus banii la zarafi, pentru ca, la întoarcerea mea, să-i fi luat înapoi cu dobîndă?” Luca 19:23
Cine îşi înmulţeşte avuţiile prin dobîndă şi camătă, le strînge pentru cel ce are milă de săraci. Proverbe 28:8
Posibilitatea de renegociere a dobânzii este menţionată într-un cadru mai larg, referitor la dreptul creditorului de a relaxa condiţiile de acordare a împrumutului pe parcursul derulării lui.
Şi eu, şi fraţii mei şi slujitorii mei, le-am împrumutat argint şi grîu. Să le lăsăm dar datoria aceasta! Daţi-le înapoi astăzi ogoarele, viile, măslinii şi casele, şi a suta parte din argintul, din grîul, din mustul şi din untdelemnul, pe care l-aţi cerut dela ei ca dobîndă.” Neemia 5:10,11

Referinţele directe privind consemnarea sub forma unui înscris a contractelor de credit lipsesc din textul biblic. Există însă argumente temeinice, pe baza cărora putem presupune că şi această procedură era utilizată în relaţiile de creditare din vechiul Israel şi anume cele care privesc consemnarea modificării contractului de credit.
A chemat pe fiecare din datornicii stăpînului său, şi a zis celui dintîi: “Cît eşti dator stăpînului meu?” “O sută de măsuri de untdelemn”, a răspuns el. Şi i-a zis: “Ia-ţi zapisul, şi şezi degrabă de scrie cincizeci.” Apoi a zis altuia: “Dar tu, cît eşti dator?” “O sută de măsuri de grîu”, a răspuns el. Şi i-a zis: “Ia-ţi zapisul, şi scrie optzeci.” Luca 16:5-7
Nu am găsit nici un reper care să ilustreze noţiunea de transferabilitate a creditului, în sensul posibilităţii de substituire a unuia dintre cei doi parteneri ai relaţiei de creditare şi, din respect pentru scrierea în cauză, ne ferim a face orice forţare a textului care să justifice acest concept. Putem presupune, cel mult, că dreptul de cesiune a creanţelor poate fi asimilat transferului altor categorii de drepturi despre care se face referire în prima carte a Bibliei.
Iacov a zis: “Vinde-mi azi dreptul tãu de întâi nãscut!” Geneza 25:31

dr. Andrei Deleanu

1. Religie versus știință – o falsă polemică

Mulți dintre noi au crescut și s-au format într-o perioadă în care dihotomia dintre știință și religie făcea parte din doctrina oficială. Din păcate, reminiscențele unei asemenea abordări pot fi regăsite și în zilele noastre și nu puțini sunt aceia care și astăzi pun în opoziție sentimentul religios cu așa-zisul adevăr științific.

Un adevăr mai mult decât discutabil, dacă ne referim – de pildă – la evoluționism, care n-a primit nici confirmarea testelor experimentale și nici nu respectă principiul parcimoniei , rămânând astfel la stadiul unui ansamblu de supoziții neverificate suficient de temeinic pentru a articula măcar o teorie.

Pseudoștiința nu este, însă, o invenție a epocii moderne: Timoteie, păzeşte ce ţi s-a încredinţat; fereşte-te de flecăriile lumeşti şi de împotrivirile ştiinţei, pe nedrept numite astfel, 1 Timotei 6:20

În realitate, majoritatea celor 53 de referințe biblice privind termenul „știință” relevă consonanța dintre spiritualitate și înțelepciune ca rezultat al științei:
Frica Domnului este începutul ştiinţei; dar nebunii nesocotesc înţelepciunea şi învăţătura. Proverbele 1:7

Stau mărturie în acest sens o pleiadă de străluciți cercetători și savanți, ale căror convingeri religioase nu s-au alterat ci, uneori, chiar s-au consolidat în urma succeselor dobândite pe tărâm științific. Despre sir Isac Newton renumitul matematician, fizician și astronom – spre exemplu – se știe că a scris mai mult despre religie decât tot restul scrierilor sale științifice la un loc.

Mai mult, Scriptura ne învață că izvorul oricărei științe este Dumnezeu:
Căci El dă omului plăcut Lui înţelepciune, ştiinţă şi bucurie; … Eclesiastul 2:26 p.p.
… ca să cunoască taina lui Dumnezeu Tatăl, adică pe Hristos, în care sunt ascunse toate comorile înţelepciunii şi ale ştiinţei. Coloseni 2:2u.p,3

Este evident că, în raport cu perfecțiunea Divinității, știința poate oferi omului doar o cunoaștere limitată:
Înţelegi tu plutirea norilor, minunile Aceluia a cărui ştiinţă este desăvârşită? Iov 37:16
O ştiinţă atât de minunată este mai presus de puterile mele: este prea înaltă ca s-o pot prinde. Psalmii 139:6
Căci cunoaştem în parte şi prorocim în parte; 1 Corinteni 13:9

Chiar și în asemenea circumstanțe, Biblia ne învață că rolul științei este semnificativ, întrucât acesta nu se rezumă la îmbogățirea bagajului de cunoștințe al omenirii, în general, ci are o valoare practică pentru fiecare dintre dintre noi:
Toate sunt lămurite pentru cel priceput şi drepte pentru cei ce au găsit ştiinţa. Proverbele 8:9
Căci ocrotire dă şi înţelepciunea, ocrotire dă şi argintul; dar un folos mai mult al ştiinţei este că înţelepciunea ţine în viaţă pe cei ce o au. Eclesiastul 7:12
De aici, îndemnul firesc adresat tuturor – chiar și celor care au atins un anume nivel de cunoaștere – de a dobândi știința prin învățare:
Deschide-ţi inima la învăţătură, şi urechile la cuvintele ştiinţei. Proverbele 23:12
să asculte însă şi înţeleptul, şi îşi va mări ştiinţa, şi cel priceput, şi va căpăta iscusinţă Proverbele 1:5
Evident că, despărțită de atributele Divinității, știința în sine nu are nici o valoare, ba poate fi chiar periculoasă:
… Înţelepciunea şi ştiinţa ta te-au amăgit, de ziceai în inima ta: „Eu şi numai eu.” Isaia 47:10u.p.
Toţi laolaltă sunt proşti şi fără minte, ştiinţa idolilor nu este decât deşertăciune, e lemn! Ieremia 10:8
Şi chiar dacă aş avea darul prorociei şi aş cunoaşte toate tainele şi toată ştiinţa; … şi n-aş avea dragoste, nu sunt nimic. 1 Corinteni 13:2

2. Fundamentele științei economice

Termenul de economie provine din limba greacă, fiind format din doi termeni: οίκος [oikos] = casă și νομος [nomos] = conducere. Având ca obiect de cercetare activitatea umană, economia este o știință socială care studiază producția și desfacerea, comerțul și consumul de bunuri și servicii.

Economia este considerată o știință a epocii moderne. Spre exemplu, Premiul Nobel pentru economie nu face parte dintre premiile fondate în 1895 de către inventatorul dinamitei, ci a fost instituit abia în 1968 de către Sveriges Riksbank, banca centrală a Suediei.

Dacă este sau nu așa și cât de „nouă” este de fapt știința economiei vom încerca să vedem împreună în cele ce urmează.

Satisfacerea oricărei nevoi umane presupune bunuri. Acestea constituie ansamblul elementelor materiale identificabile şi măsurabile luate din natură, prelucrate sau produse, ca şi al serviciilor de orice fel care pot satisface o anumită trebuinţă umană.

Caracteristică esențială a bunurilor este diversitatea. Din punctul de vedere al analizei economice, clasificarea principală a bunurilor constă în:
- bunuri libere, reprezentând toate elementele realităţii, indiferent de loc şi timp, care sunt nelimitate (abundente) în raport cu nevoile umane (ex.: lumină solară, aer, apă etc.);
- bunuri economice, a căror caracteristică definitorie este raritatea, adică insuficienţa lor în raport cu nevoile.

Din perspectivă biblică, bunurile libere ar putea fi numite și ”edenice”, dacă avem în vedere generozitatea ofertei divine adresată primilor pământeni, sau mana primită în pustie de poporul israelit:
Şi Dumnezeu a zis: „Iată că v-am dat orice iarbă care face sămânţă şi care este pe faţa întregului pământ şi orice pom care are în el rod cu sămânţă: aceasta să fie hrana voastră. Geneza 1:29
Astfel, în toate dimineţile, fiecare strângea cât îi trebuia pentru hrană; … Exodul 16:21p.p.
Tot în prima parte a Scripturii, găsim și ilustrarea bunurilor economice, cu referire la pășunile insuficiente pentru mulțimea turmelor lui Avram și Lot.
Lot, care călătorea împreună cu Avram, avea şi el oi, boi şi corturi. Şi ţinutul acela nu-i încăpea să locuiască împreună; căci averile lor erau aşa de mari, încât nu puteau să locuiască împreună. S-a iscat o ceartă între păzitorii vitelor lui Avram şi păzitorii vitelor lui Lot. … Geneza 13:5-7p.p.

Obținerea bunurilor economice – numită producție – este activitatea depusă de oameni cu scopul de a transforma resursele disponibile corespunzător nevoilor lor, urmărind crearea de bunuri și servici menite a intra în consum, în vederea satisfacerii diferitelor categorii de trebuințe.

Factorii de producţie constituie resurse atrase, alocate şi consumate în procesul de producere a bunurilor economice. Multitudinea de factori de producţie poate fi clasificată în trei mari categorii, fiecare având un conţinut omogen dar diferit de al celorlalte:
- munca;
- natura (pământul);
- capitalul.

Activitatea umană a fost rânduită de Dumnezeu încă din grădina Edenului. Omul urma să folosească facultăţile sale fizice şi mintale spre a păstra grădina în aceeaşi stare perfectă în care o primise.
Domnul Dumnezeu a luat pe om şi l-a aşezat în grădina Edenului, ca s-o lucreze şi s-o păzească. Geneza 2:15
Faptul că nu s-a intenţionat ca munca fizică să fie un blestem este ilustrat și de faptul că aceasta va fi o plăcută caracteristică a vieţii pe noul pământ:
Vor zidi case şi le vor locui; vor sădii vii şi le vor mânca rodul. Isaia 65:21

După căderea în păcat, blestemul rostit asupra pământului a avut consecințe și asupra naturii activității umane:
… blestemat este acum pământul din pricina ta. Cu multă trudă să-ţi scoţi hrana din el în toate zilele vieţii tale; spini şi pălămidă să-ţi dea şi să mănânci iarba de pe câmp. În sudoarea feţei tale să-ţi mănânci pâinea, până te vei întoarce în pământ, … De aceea Domnul Dumnezeu l-a izgonit din grădina Edenului, ca să lucreze pământul din care fusese luat. Geneza 3:17u.p.-19p.p.,23
În ceea ce privește capitalul, o bună parte a istoriei el va fi constituit din potențialul reproductiv al șeptelului viu:
Avea cirezi de vite şi turme de oi, şi un mare număr de robi; … Geneza 26:14p.p.
Remunerarea factorilor de producție îmbracă, la rândul ei, mai multe forme.
Salariul sau prețul muncii este definit ca suma de bani pe care o primeşte posesorul forţei de muncă pentru contribuţia adusă la realizarea muncii:
Apoi Laban a zis lui Iacov: „Fiindcă eşti rudă cu mine, să-mi slujeşti oare degeaba? Spune-mi ce simbrie vrei?” Geneza 29:15
… Să nu opreşti până a doua zi plata celui tocmit cu ziua. Leviticul 19:13 u.p.
Cum suspină robul după umbră, cum îşi aşteaptă muncitorul plata, Iov 7:2
Profitul constă în venitul realizat sub formă bănească din producerea şi comercializarea bunurilor şi serviciilor:
După trei ani, să scoţi toată zeciuiala din venitul tău … Deuteronomul 14:28 p.p.

Când s-a întors înapoi, după ce îşi luase împărăţia, a spus să cheme pe robii aceia, cărora le dăduse banii, ca să vadă cât câştigase fiecare cu ei din negoţ. Luca 19:15
Ascultaţi, acum, voi care ziceţi: „Astăzi sau mâine ne vom duce în cutare cetate, vom sta acolo un an, vom face negustorie şi vom câştiga!” Iacov 4:13
Dobânda este suma de bani ce revine proprietarului capitalului bănesc dat cu împrumut, ca răsplată pentru cedarea dreptului de folosinţă asupra numerarului, unei alte persoane, pe o anumită perioadă de timp:
De la străin vei putea să iei dobândă, dar de la fratele tău să nu iei, … Deuteronomul 23:20p.p.

Renta reprezintă plata pentru folosirea temporară a unui factor de producţie care aparţine unei alte persoane.
Iosif a zis poporului: „V-am cumpărat azi cu pământurile voastre, pentru faraon; iată, vă dau sămânţă ca să puteţi semăna pământul. La vremea roadelor, veţi da a cincea parte lui faraon; … Geneza 47:23,24 p.p.
… Dacă vita a fost dată cu chirie, preţul chiriei va fi de ajuns. Exodul 22:15u.p.

Consumul reprezintă actul final al activităţii economice care constă în folosirea bunurilor economice în scopul satisfacerii nevoilor personale şi sociale.
Satisfacerea nevoilor umane s-a realizat, de-a lungul timpului, pe două căi distincte:
- din producţia proprie, prin autoconsum;
- prin intermediul schimbului, cedând bunurile proprii în favoarea altor bunuri obţinute de alţi producători.

În primul caz vorbim despre economia naturală (autarhică), în cadrul căreia activitatea economică se realiza, în principal, la nivelul gospodariei individuale. Fiecare gospodarie executa toate activitățile, de la obținerea diferitelor materii prime, pâna la pregătirea lor în forma definitivă pentru consum.

Principalii factori de productie disponibili: resursele naturale, bunurile de capital, precum si resursele umane, erau alocați la nivelul acestui sistem închis, urmărindu-se doar satisfacerea nevoilor în limita propriei producții obținute.

O asemenea economie a funcționat pe vremea patriarhilor:
Avraam s-a dus repede în cort la Sara, şi a zis: „Ia repede trei măsuri de făină albă, frământă şi fă turte.” Şi Avraam a alergat la vite, a luat un viţel tânăr şi bun şi l-a dat unei slugi să-l gătească în grabă. Apoi a luat unt şi lapte, împreună cu viţelul pe care-l gătise, şi l-a pus înaintea lor. … Geneza 18:6-8p.p.
și chiar mai târziu:
Abigail a luat îndată două sute de pâini, două burdufuri cu vin, cinci oi pregătite, cinci măsuri de grâu prăjit, o sută de turte de stafide şi două sute de legături de smochine. … 1 Samuel 25:18
Forma modernă de organizare a activităţii economice, în care agenţii economici specializaţi şi autonomi produc bunuri destinate vânzării, bunuri care sunt destinate schimbului prin actul de vânzare-cumpărare realizat pe piaţă, poartă numele de economie de schimb.
Satisfacerea trebuinţelor prin autoconsum şi prin mijlocirea schimbului au coexistat şi coexistă, dar, în timp, raportul dintre ele s-a modificat în favoarea schimbului. Este adevărat că despre o economie de schimb, în toată puterea cuvântului, se poate vorbi abia după prima revoluție industrială; germenii acesteia pot fi, însă, regăsiți cu mult timp înainte.
Astfel, o primă ilustrare a specializării producătorilor (diviziune naturală a muncii) o întâlnim încă din paginile de început ale Scripturii:
… Abel era cioban, iar Cain era plugar. Geneza 4:2u.p.
Noe a început să fie lucrător de pământ şi a sădit o vie. Geneza 9:20

Mai târziu vom asista la apariția diviziunii sociale a muncii, caracterizată prin faptul că se bazează pe criterii social-economice şi în cadrul căreia producătorii desfăşoară activităţi de producţie diferite.

Printre primele meserii menționate în Biblie vom întâlni fierari (Geneza 4:22), brutari (Geneza 40:1), moașe (Exodul 1:15), judecători (Exod 2:14) și chiar o serie de funcții care fac parte din ierarhia managerială: administrator (Geneza 39:4), temnicer-șef (Geneza 39:21), supraveghetor (Exodul 1:11). Apar, astfel, deosebirile între activitățile de conducere și cele de execuție („lucrare de slugă” – Leviticul 23:7).

În ceea ce privește relațiile de schimb, acestea s-au desfășurat multă vreme sub formă de troc – formă primitivă a schimbului de mărfuri, în care un produs se schimbă direct pe alt produs (fără mijlocirea banilor).

Şi-au adus vitele la Iosif, şi Iosif le-a dat pâine în schimbul cailor, în schimbul turmelor de oi şi de boi şi în schimbul măgarilor. Le-a dat astfel pâine în anul acela în schimbul tuturor turmelor lor. Geneza 47:17
Hiram a dat lui Solomon lemne de cedru şi lemne de chiparos cât a voit. Şi Solomon a dat lui Hiram douăzeci de mii de cori de grâu pentru hrana casei lui şi douăzeci de cori de untdelemn curat; iată ce a dat Solomon în fiecare an lui Hiram. 1 Imparati 5:10,11
… Toate corăbiile mării cu marinarii lor erau la tine ca să facă schimb de mărfuri cu tine. Ezechiel 27:9u.p.

În paralel cu schimbul în natură, sunt consemnate numeroase exemple de schimb monetar, printr-un dublu proces: de vânzare/cumpărare, respectiv de plată/încasare.
Acesta este ogorul, pe care-l cumpărase Avraam de la fiii lui Het. … Geneza 25:10p.p.
Dacă vrei deci să trimiţi pe fratele nostru cu noi, ne vom coborî şi-ţi vom cumpăra merinde. Geneza 43:4
… vor vinde boul cel viu şi preţul lui îl vor împărţi; vor împărţi şi boul mort. Exodul 21:35u.p.
Chiar dacă nu devine încă instituția economică centrală, piața a apărut ca punte istorică de legătură între producători şi consumatori. În genere, piaţa este locul de întâlnire, mai mult sau mai puţin abstract, dintre oferta vânzătorilor şi cererea cumpărătorilor, prima fiind forma de manifestare a producţiei, iar a doua exprimând nevoile umane solvabile, însoţite de capacitatea oamenilor de a cumpăra mărfurile oferite şi convenabile lor.

În vechime, aceasta era obişnuitul loc liber al fiecărei cetăţi, de obicei lângă poartă, care era folosit ca loc de piaţă, unde negustorii şi agricultorii prezentau mărfurile lor. În limba română, termenul în cauză este traducerea cuvântului grecesc makellon, de la latinescul macellum, care înseamnă piaţă de carne sau piaţă de peşte.
El a ridicat ochii şi a văzut pe călător în piaţa cetăţii. … Judecatorii 19:17p.p.
Şi când se întorc din piaţă, nu mănâncă decât după ce s-au scăldat. … Marcu 7:4p.p.
Să mâncaţi din tot ce se vinde pe piaţă, … 1 Corinteni 10:25p.p.

Un alt termen biblic uzitat cu aceeași semnificație este cuvântul târg, din ebraicul izbonim, însemnând mărfuri, bunuri sau depozite de mărfuri.
Veniturile lui erau grâul Nilului şi secerişul Râului, aduse pe ape mari, aşa că el era târgul neamurilor. Isaia 23:3
Cei din Tars făceau negoţ cu tine, cu tot felul de mărfuri pe care le aveai din belşug. Veneau la târgul tău cu argint, cu fier, cu cositor şi cu plumb. … Cei din casa Togarmei aduceau la târgul tău cai, călăreţi şi catâri. … Siria făcea negoţ cu tine, cu marele număr de lucruri făcute de tine; ei veneau la târgul tău cu smarald, purpură şi materii pestriţe, cu in subţire, mărgean şi agat. … Vedanul şi Iavanul, de la Uzal, veneau la târgul tău; fier lucrat, casie şi trestie mirositoare erau schimbate cu tine. … făceau negoţ cu tine de haine scumpe, de mantale de purpură albastră şi cusături la gherghef, de covoare scumpe puse în lăzi de funii, sucite şi bine împletite, aduse la târgul tău. Ezechiel 27:12,14,16,19,24

Pe piață se formează prețul bunurilor, exprimând cantitatea de monedă ce trebuie plătită pentru cumpărarea unor bunuri materiale şi servicii în cadrul tranzacţiilor bilaterale.
Să pui şi paharul meu, paharul de argint, la gura sacului celui mai tânăr, împreună cu argintul cuvenit pentru preţul grâului lui.” … Geneza 44:2
Să-mi vinzi pe preţ de argint hrana pe care o voi mânca şi să-mi dai cu preţ de argint apa pe care o voi bea; … Deuteronomul 2:28
Nivelul prețului depinde de raportul dintre cerere și ofertă, de gradul de utilitate, de calitatea și accesibilitatea sau raritatea produselor:
În Samaria a fost o mare foamete, şi atât de mult au strâmtorat-o încât un cap de măgar preţuia optzeci de sicli de argint, şi un sfert de cab de găinaţ de porumbel cinci sicli de argint. 2 Imparati 6:25
Poporul a ieşit şi a jefuit tabăra sirienilor. Şi s-a vândut o măsură de floare de făină cu un siclu, şi două măsuri de orz, cu un siclu, după cuvântul Domnului. 2 Împărați 7:16

3. Monedă și relații monetare

Noţiunea de bani se regăseşte încă din primele capitole ale Bibliei, contextul funcţional fiind acela de mijloc de plată, cu referire explicită la achiziţia de sclavi (robi).
… fie cã este cumpãrat cu bani de la vreun strãin, care nu face parte din neamul tãu.. Va trebui tãiat împrejur atât robul nãscut în casã cât şi cel cumpãrat cu bani; … Geneza 17: 12u.p.-13p.p.
Chiar dacă nu ține în mod direct de subiectul analizat, vom preciza faptul că practica de a confunda avuţia cu banii a generat expresii ca „iubitor de bani” sau „lacom de bani”, trăsătură de caracter incriminată alături de cele mai josnice tare comportamentale şi, uneori, chiar ca o culme a răului.
… ca nişte lupi care îşi sfâşie prada; varsã sânge, pierd sufletele, numai ca sã-şi potoleascã lãcomia de bani. Ezechiel 22:27u.p.
Ci v-am scris sã n-aveţi nici un fel de legãturi cu vreunul care, mãcar cã îşi zice “frate”, totuşi este curvar, sau lacom de bani, sau închinãtor la idoli, sau defãimãtor, sau beţiv, sau hrãpãreţ; … 1 Corinteni 5:11p.p.
Cãci iubirea de bani este rãdãcina tuturor relelor; şi unii, care au umblat dupã ea, au rãtãcit de la credinţã, şi s-au strãpuns singuri cu o mulţime de chinuri. 1 Timotei 6:10
Aceeaşi atitudine poate fi sesizată şi dacă vom utiliza un termen mai cuprinzător, denumit în textul biblic comoară, care include – fără îndoială – şi noţiunea de bani.
Nu vă strângeţi comori pe pământ, unde le mănâncă moliile şi rugina, şi unde le sapă şi le fură hoţii; … Pentru că unde este comoara voastră, acolo va fi şi inima voastră. Matei 6:19,21

Nu trebuie înţeles, însă, faptul că deţinerea de bani, ca atare, ar fi incriminată în textul biblic. Mai curând, putem spune că asistăm la primele referiri privitoare la „banii murdari”, în sensul obţinerii pe căi ilicite (într-un sens mai larg, inclusiv imorale) a acestora.

Comorile câştigate cu o limbă mincinoasă sunt o deşertăciune care fuge, şi ele duc la moarte. Proverbele 21:6
Iuda s-a dus sã se înţeleagã cu preoţii cei mai de seamã şi cu cãpeteniile strãjerilor Templului cum sã-L dea în mâinile lor. Ei s-au bucurat, şi au cãzut la învoialã sã-i dea bani. Luca 22:4,5
Numeroase alte citate arată, însă, caracterul uzual al operaţiunilor monetare, chiar dacă unele dintre ele îndeamnă la evitarea risipei.
Dacã un om dã altuia bani sau unelte spre pãstrare şi le furã cineva … Exodul 22:7p.p.
Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu: “Pentru cã ţi-ai risipit banii în felul acesta, … Ezechiel 16:36p.p.
Dupã ce au primit banii, cârteau împotriva gospodarului, Matei 20. 11

Principala funcţie a banilor, cea de măsură sau de etalon al valorii mărfurilor şi serviciilor, este ilustrată atât prin expresia a preţui – preţuire (în sensul de a valora), cât şi prin ideea de vânzare (ipotetică, generică sau reală) a bunului evaluat.
un car se aducea din Egipt cu şase sute de sicli de argint, şi un cal cu o sută cincizeci de sicli. … 1 Imparati 10:29p.p.
… orice loc care va avea o mie de butuci de viţă, preţuind o mie de sicli de argint, va fi lăsat pradă mărăcinilor şi spinilor Isaia 7:23u.p.
Mirul acesta s-ar fi putut vinde foarte scump, şi banii sã se dea sãracilor.” Matei 26:9

Este interesant faptul că, în privinţa bunurilor imobile de natura terenurilor agricole, este descrisă chiar şi procedura de evaluare, bazată pe randamentul terenului şi nu pe suprafaţa acestuia.
Dacă cineva închină Domnului un ogor din moşia lui, preţuirea ta să fie după câtimea de sămânţă pe care o dă, şi anume cincizeci de sicli de argint pentru un omer de sămânţă de orz. Leviticul 27:16
Desigur că, cea mai largă utilizare a banilor vizează funcţia acestora de mijloc de plată. Fac obiectul plăţii, în primul rând, contravaloarea bunurilor şi serviciilor achiziţionate.
“Dar împăratul a zis lui Aravna: Nu! vreau s-o cumpăr de la tine pe preţ de argint, şi nu voi aduce Domnului, Dumnezeului meu, arderi de tot, care să nu mă coste nimic.” Şi David a cumpărat aria şi boii cu cinzeci de sicli de argint. 2 Samuel 24:24
A mai tocmit cu plată din Israel o sută de mii de viteji, cu o sută de talanţi de argint. 2 Cronici 25:6
Tot la acest capitol, pot fi evidenţiate plăţile unor datorii, de natura creditului şi nu numai, sau cele privind obţinerea unor favoruri.
Adevãrat îţi spun cã nu vei ieşi de-acolo pânã nu vei plãti cel din urmã bãnuţ.” Matei 5:26
Totodatã el trãgea nãdejde cã Pavel are sã-i dea bani; de aceea trimitea şi mai des sã-l cheme, ca sã stea de vorbã cu el. Faptele apostolilor 24:26
O altă categorie de plăţi se referă la obligaţiile fiscale, indiferent dacă acestea sunt datorate structurilor statale şi/sau religioase interne sau reprezintă un bir perceput de ocupanţi sau de o putere militară ori statală suzerană.
Iată ce vor da toţi cei ce vor fi cuprinşi în numărătoarea aceasta: o jumătate de siclu, după siclul sfântului locaş, care este de douăzeci de ghere; o jumătate de siclu va fi darul ridicat pentru Domnul. Exodul 30:13
Împăratul Egiptului l-a dat jos de pe scaunul de domnie în Ierusalim, şi a pus peste ţară un bir de o sută de talanţi de argint şi de un talant de aur. 2 Cronici 36:3
Înainte de mine, cei dintâi dregători împovărau poporul, şi luau de la el pâine şi vin, afară de cei patruzeci de sicli de argint; chiar şi slujitorii lor apăsau poporul. Eu n-am făcut aşa, din frică de Dumnezeu. Neemia 5:15
Tot aici se poate include şi obţinerea cetăţeniei (romane n.n.), întrucât aceasta nu era un favor care se putea obţine prin mituire, cum ar părea la prima vedere, ci era legată de capacitatea de plată a obligaţiilor fiscale la care erau supuşi cetăţenii romani.
Cãpitanul a zis: “Eu cu o mare sumã de bani am dobândit cetãţenia aceasta.” “Şi eu”, a zis Pavel, “sunt chiar nãscut Roman” Faptele apostolilor 22:28

Daunele materiale sau morale constituie şi ele un fapt generator al plăţii:
dar dacă boul împunge pe un rob, fie bărbat fie femeie, să se dea trei sicli de argint stăpânului robului, şi boul să fie ucis cu pietre. Exodul 21:32
şi, pentru că a scos nume rău unei fecioare din Israel, să-l osândească la o gloabă de o sută sicli de argint, pe care să-i dea tatălui fetei. … Deuteronomul 22:9p.p.
În calitate de rezervă de valoare şi mijloc de tezaurizare, banii sunt puşi în directă legătură cu noţiunea de vistierie. Separaţia dintre organizarea statală şi cea religioasă opera încă din vechime, motiv pentru care textul biblic face o primă distincţie şi anume cea dintre visteria casei împăratului şi visteria (Casei) Domnului.
… Apoi a adus argintul, aurul şi uneltele, pe care le hărăzise tatăl său David, şi le-a pus în vistieriile Casei Domnului. 1 Imparati 7:51
Şi Ahaz a luat argintul şi aurul din Casa Domnului şi din vistieriile casei împăratului, şi l-a trimis ca dar împăratului Asiriei. 2 Imparati 16:8
Să scoţi din casa vistieriilor împăratului ce va trebui pentru celelalte cheltuieli pe care le vei avea de făcut cu privire la Casa Dumnezeului tău. Ezra 7:20
O altă accepţiune a noţiunii de vistierie priveşte tezaurizarea averilor personale. Este interesant de observat faptul că nu toate bunurile sunt considerate drept componente ale vistieriei, ci doar metalele preţioase (inclusiv, dar nu numai sub formă monetară) şi anumite mirodenii.
Ezechia a ascultat pe soli, şi le-a arătat locul unde erau lucrurile lui de preţ, argintul şi aurul, mirodeniile şi untdelemnul cel scump, casa lui cu arme şi tot ce se afla în vistieriile lui: … 2 Imparati 20:13p.p.
… I s-au închinat; apoi şi-au deschis vistieriile, şi I-au adus daruri: aur, tămâie şi smirnă. Matei 2 :11u.p.
Numai pentru a evita eventualele confuzii, menționăm că, tot sub denumirea de vistierie, este cunoscut şi bugetul aferent unor lucrări de construcţie sau de reparaţie, mai ales cele care privesc locaşele de cult (Templul).
Au dat la vistieria lucrării, după mijloacele lor, şaizeci şi una de mii de darici de aur, cinci mii de mine de argint, şi o sută de haine preoţeşti. Ezra 2:69
Capii de familie au dat în vistieria lucrării douăzeci de mii de darici de aur şi două mii două sute de mine de argint. Neemia 7:71
Aşa cum am arătat mai sus, se poate pune în evidenţă o similitudine (până la un punct) între noţiunile de bani şi de comoară și în contextul ideii de tezaurizare.
Da, omul umblă ca o umbră, se frământă degeaba, strânge la comori, şi nu ştie cine le va lua. Psalmii 39:6
Jefuiţi argintul! Jefuiţi aurul! Acolo sunt comori nesfârşite, tot felul de bogăţii de lucruri scumpe! Naum 2:9
Chiar dacă referirile biblice sunt destul de rare, putem afirma că şi funcţia de plată amânată a monedei era cunoscută în vechiul Israel.
Mica i-a zis: “Rămâi la mine; tu să-mi fii tată şi preot, şi eu îţi voi da zece sicli de argint pe an, hainele de care vei avea nevoie, şi mijloace de trai.” Judecatorii 17:10
Dincolo de accepţiunea ei de funcţie a monedei, noţiunea de vistierie se referă şi la spaţiul special organizat pentru păstrarea valorilor, concept care ar putea fi asimilat noţiunii moderne de tezaur.
David a dat fiului său Solomon, chipul prispei şi clădirilor, odăilor vistieriei, … I-a dat planul a tot ce avea în minte cu privire la curţile Casei Domnului, şi toate odăile de jur împrejur pentru vistieriile Casei lui Dumnezeu şi vistieriile sfântului locaş, 1 Cronici 28:11p.p.,12
Aduceţi însă la casa vistieriei toate zeciuielile, ca să fie hrană în Casa Mea … Maleahi 3:10p.p.

Evident că o primă profesie referitoare la utilizarea monedei privea tocmai gestionarea vistieriei. Termenul de vistiernic depăşeşte, sub raportul atribuţiilor, funcţia actuală de casier, mai ales prin responsabilităţile referitoare la paza şi protecţia vistieriei.

De altfel, cel puţin în vechiul Israel, aceste atribuţii erau considerate un privilegiu, fiind rezervate exclusiv urmaşilor din familia (seminţia) lui Levi, unul din cei doisprezece fi ai lui Iacov. Chiar şi în celelalte popoare, noţiunea de vistiernic reprezenta o dregătorie de mare cinste, evident legat şi de responsabilităţile pe care aceasta le presupunea.
Căci aceste patru căpetenii ale uşierilor, aceşti Leviţi, erau totdeauna în slujbă, şi mai aveau privegherea asupra odăilor şi vistieriilor Casei lui Dumnezeu; 1 Cronici 9:26
Împăratul Nebucadneţar a poruncit să cheme pe dregători, pe îngrijitori şi pe cârmuitori, pe judecătorii cei mari, pe vistiernici, pe legiuitori, pe judecători, şi pe toate căpeteniile ţinuturilor,… Daniel 3:2p.p.

O altă îndeletnicire care prefigurează viitoarele ocupaţii bancare este aceea de zaraf. Dintre toate accepţiunile pe care le oferă dicţionarul (persoană care se ocupa cu schimbul banilor; persoană care se îndeletnicea cu împrumutul de bani în schimbul unei camete, cămătar; casier la o vistierie), Biblia insistă pe cea de a doua. Dicţionarul de sinonime avansează chiar termenul de bancher (cel care atrage bani, oferind o remunerare şi îi plasează sub formă de credit, cu dobânda corespunzătoare).
prin urmare se cãdea ca tu sã-mi fi dat banii la zarafi, şi, la venirea mea, eu mi-aş fi luat înapoi cu dobândã ce este al meu! Matei 25:27
atunci de ce nu mi-ai pus banii la zarafi, pentru ca, la întoarcerea mea, sã-i fi luat înapoi cu dobândã?” Luca 19:23

Şi asta, probabil, pentru a-l deosebi de adevăratul schimbător de bani, o altă ocupaţie, înrudită ce-i drept cu cea de zaraf, dar care este evidenţiată explicit în textele Noului Testament.
În Templu a gãsit pe cei ce vindeau boi, oi şi porumbei, şi pe schimbãtorii de bani şezând jos. A fãcut un bici de ştreanguri, şi i-a scos pe toţi afarã din Templu, împreunã cu oile şi boii; a vãrsat banii schimbãtorilor, şi le-a rãsturnat mesele. Ioan 2:14,15
Pentru înţelegerea corectă a textului, trebuie menţionat faptul că nu ocupaţia în sine a fost dezavuată cu acest prilej, ci desfăşurarea ei într-un spaţiu neadecvat (în Templu), un locaş de cult dedicat exclusiv ritualurilor şi practicilor de ordin spiritual.
Existenţa schimbătorilor de bani era dictată de două coordonate şi anume: sistemul monetar practicat la acea vreme şi circulaţia, în acelaşi areal, a unor monede aparţinând unor entităţi statale diferite.
Avem suficiente argumente potrivit cărora putem vorbi despre un sistem monetar bimetalist, cu mult înainte ca acesrta să fi fost definit ca atare (Anglia – 1716).
… zece talanţi de argint, şase mii de sicli de aur, şi zece haine de schimb. 2 Imparati 5:5u.p.
… trei sute de talanţi de argint şi treizeci de talanţi de aur. 2 Imparati 18:14u.p.

Este necesar a sublinia faptul că textele menţionate privesc metalul preţios (aur, argint) ca şi metal monetar. Şi asta, pentru că talantul şi siclul erau – în acelaşi timp – şi unităţi de măsură pentru greutate.
… şase sute cincizeci de talanţi de argint, unelte de argint de o sută de talanţi, o sută de talanţi de aur, Ezra 8. 26
… să micşorăm efa şi să mărim siclul, şi să strâmbăm cumpăna ca să înşelăm? Amos 8:5u.p.

Dincolo de imperfecţiunile traducerii sub raportul acurateţei faţă de termenii monetari utilizaţi la momentul istoric la care ne referim, nu putem eluda realitatea faptului că în arealul geografic al vechiului Israel circulau numeroase alte monede aparţinând statelor din împrejurimi sau – în anumite perioade – ale statelor suzerane.

Din această perspectivă, putem considera că activitatea schimbătorilor de bani (în alte texte, zarafi) nu se reducea la simpla preschimbare a unor însemne monetare aparţinând aceleiaşi entităţi statale emitente (într-o accepţiune modernă, cupiuri – având o anumită valoare nominală), ci includea şi operaţiuni de schimb valutar.

Este de reţinut faptul că mina (care valora 50 de sicili sau 2.000 de drahme) si talantul (care valora 3.000 de sicili sau 12.000 de drahme) nu erau monede ci denumiri ale sumelor monetare mari.

Ajungem, astfel, la noţiunea de curs valutar. Bazându-se pe textele biblice, dar şi pe alte izvoare istorice, specialiştii în materie au făcut posibilă o echivalare a monedelor utilizate în perioada la care ne referim, pornind de la echivalentul în metal preţios al monedelor respective. Într-un asemenea context, determinarea statală nu poate fi exclusă, câtă vreme avem referiri suficiente privind reperul monetar autohton (siclul sfântului locaş).
Toate preţuirile să se facă în sicli sfântului locaş: siclul are douăzeci de ghere. Leviticul 27:25
Siclul să fie de douăzeci de ghere. Cinci sicli să fie cinci, zece sicli să fie zece, iar mina să fie de cincizeci de sicli! Ezechiel 45:12
În ceea ce priveşte puterea de cumpărare a monedei, aceasta a variat de-a lungul veacurilor. Istoricii au calculat că, în primele decenii ale erei noastre, salariul pentru o zi de muncă era de aproximativ un dinar.

dr. Andrei Deleanu

Editura “Viata si Sanatate” a lansat saptamana aceasta (Martie 20, 2012) un nou website, cu o grafica atractiva si o noua aranjare a materialelor. Puteti vizita noul website la adresa http://viatasisanatate.ro

Editura “Viata si Sanatate” pregateste si afiseaza saptamanal Studiile biblice pentru Scoala de Sabat.

Pentru a accesa studiile biblice pentru majori din aceasta saptamana dati click pe link-ul de mai jos:
Studii biblice majori: 17 – 23 martie 2012

Dumnezeul iubirii – Pentru studiul de săptămâna aceasta, citeşte: Geneza 2:21-25; Exodul 20:5; Isaia 43:4; 62:5; Cântarea cântărilor; Ioan 2:1-11.

Celelalte studii pentru diferite varste le gasiti pe pagina:

Resurse – Descarca – Studii Biblice

Pe aceasta pagina dati click pe categoria studiilor care va intereseaza: Primii Pasi, Gradinita, Primara, Juniori, Adolescenti, Majori.

De asemenea, regasiti aici si studiile pentru instructori pentru categoriile amintite mai sus.

Studii biblice

Vom actualiza saptamanal adresa studiilor biblice pe website-ul nostru “Intercer – Scoala de Sabat Online“.

Pentru studiu, meditație și dezbatere

…”știți… ați auzit… vi s-a făcut cunoscut…v-ați gândit la întemeierea pământului?”- Is 40,21

——————————–

Având în vedere că în Calendarul Adventist între 7 și 14 ianuarie este Săptămâna Creației, cred că este potrivit și aducător de binecuvântare dacă  revedem câteva aspecte importante ale mărețului fapt divin datorită căruia existăm.

———————————

1. Cine a facut tot ce se vede?-Gen 1,1,2; Is.40,21,22,26-28; Coloseni 1:16-17-Dumnezeu Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt
2. Cum?- Psalm 33,6.9 -prin puterea Cuvântului Său!
3. Când?-În urmă cu 6000 de ani-Gen 5;11;Matei 1,1-14
   1.                   i.      Fericirea fiinţelor create
   2.                  ii.      Împărtăşirea binecuvâtărior şi a bucuriilor cereşti
   3.                  iii.      Proslăvirea lui Dumnezeu

4. MOTIVUL? – Iubirea divină-Gen 1;2;12,1-3;Ps.8;Ioan 3,16; Colos 2,9,10
5. SCOPUL?- Gen 1,26-28; Iov 38,4-7; Is.45,18, 21-25;

1. Ce instituții deosebite avem din Eden?

i.      Familia-Gen 2,24

ii.      Sabatul-Gen 2,1-3

iii.      Munca-Gen. 2,15

iv.      Biserica-Mat 5,20

1. Ce învățături putem lua pt noi din lucrarea creațiunii?

i.      Dumnezeu este atotputernic. El poate face orice. Nimic nu-i este cu neputință-Gen 18,14; Iov 42,2;Mat 19,26; Is. 45,5-7,12,18;Luca 1,37

ii.      Tot ce face Domnul este perfect, desăvârșit, complet, nu mai e nimic de adăugat, nu e nimic in plus, fără rost-Ecles 3,14;7,29;

iii.      Dumnezeu face totul spre binele și fericirea creaturilor Sale-Rom 8,28; Fapte

iv.      Suntem responsabili  fată de Dumnezeu de atitudinea noastră  fata de creație, mediu,natură, față de noi și darurile noastre primite de la El-1Cor  6,19,20; Apoc 11,18;

v.      Creatorul ns este și Răscumpărătorul ns-și doar El! El poate și vrea să refaca creațiunea, să ne salveze pe noi deplin și pt veșnicie-Ioan 3,16; Fapte 4,12; Is. 43,10-13

vi.      Adevarul biblic despre Creație este fundamental pt o concepție corectă și benefică despre lume și viață, pt înțelegerea Marelui Plan Divin al Salvării omului-Ps 8,3-9; Fapte 14,15-17;17,22-34

vii.      Negarea, ignorarea sau interpretarea greșită a Adevărului Creației și Re-creației  divine a dus și duce lumea noastră în întunerec, rătăcire, ruină și pierzare-Ioan 15,5;Ier.2,19; Ps 14,1-7; Rom.1,18-32; 2,4-16; Prov.13,13

1. Cum ajungem să ne bucurăm de ac cunoaștere, convingere și părtășie cu Creatorul?- Prin:

i.      Cartea naturii-Romani 1,19,20; Is 40,21,22,26-28; Ps 19.

ii.      Cartea Sfântă, Scrisoarea Creatorului-Is 34,16; Ios 1,8; Ioan 5,39;Ps 119,105

iii.      Cartea experienței  vieții trăite cu El-Gen 5,22,24;Gal.2,20; Filip 4,13; Colos 2,10

9. Ce interpretări cunoaștem și ce putem spune despre roadele lor?

1.                                                          i.            Teoria evoluţiei
2.                                                         ii.            Big-Bang
3.                                                       iii.            Teorii ale diverselor filozofii şi credinţe religioase

iv.            Revelaţia biblică – Creaţionismul

1. Restaurarea Creației. Cine. Când. Cum?- Is. 65,17; 2Petru 3,13; Apoc 21; 22.

***************************************************

”Biblia se deschide cu relatarea creatiunii; Biblia se incheie cu relatarea recrearii. Tot ceea ce s-a pierdut prin Caderea primilor nostri parinti este restaurat. Cel care la inceput a facut toate lucrurile prin Cuvantul gurii Sale incheie lunga lupta cu pacatul, raul si moartea intr-un mod triumfator si glorios. El este Cel care a trait printre noi si a murit in locul nostru pe Calvar. Dupa cum fiintele ceresti au cantat de bucurie la prima creatiune, cei rascumparati de pe pamant proclama: „Vrednic esti Doamne si Dumnezeul nostru, sa primesti slava, cinstea si puterea, caci Tu ai facut toate lucrurile, si prin voia Ta stau in fiinta si au fost facute! … Vrednic este Mielul care a fost jungheat …” – Apocalips 4:11; 5:12

( citat din: O afirmare a Creatiunii- Raportul Comitetului de organizare al Conferintelor Internationale pentru Credinta si Stiinta, 2002-2004, prezentat Comitetului Executiv al Conferintei Generale prin intemediul biroului Presedintelui Conferintei Generale, 10 septembrie 2004)

Creația: Viziunea Bibliei despre lume

Declarație GC

Biserica Adventistă de Ziua a Şaptea afirmă credinţa în raportul biblic despre creaţie, în opoziţie cu explicaţia evoluţionistă în ce priveşte originea organismelor vii şi relaţia oamenilor cu alte forme de viaţă. Adventiştii de ziua a şaptea notează cu interes discuţia tot mai intensă despre proiectul inteligent în natură şi dovezile ce susţin această poziţie. În lumina interesului public considerabil pentru acest subiect, Biserica foloseşte ocazia pentru a-şi exprima încrederea în raportul biblic.

Adventiştii de ziua a şaptea cred că Dumnezeu este Creatorul întregii vieţi şi că Biblia prezintă un raport acurat al activităţii Lui creatoare. Mai mult, noi credem că evenimentele biblice din Genesa 1-11, inclusiv creaţia specială a fiinţelor umane, sunt istorice şi recente, că cele şapte zile ale creaţiei au fost zile literale, de 24 de ore, alcătuind o săptămână literală, şi că Potopul a fost global.

Credinţa în creaţie este fundamentală pentru înţelegerea adventistă de ziua a şaptea cu privire nu doar la problema originii. Scopurile şi misiunea lui Dumnezeu descrise în Biblie, responsabilitatea umană în administrarea mediului, instituţia căsătoriei şi semnificaţia sacră a Sabatului, toate îşi găsesc sensul în doctrina creaţiei.

Adventiştii de ziua a şaptea recunosc că raportul biblic al creaţiei nu răspunde la toate întrebările cu privire la origine. Înţelegerea noastră este limitată în dreptul acestor taine. Noi anticipăm că studiul continuu al Bibliei şi al naturii ne va adânci înţelegerea în ce priveşte puterea lui Dumnezeu şi ne va întări credinţa în Cuvântul Lui şi în raportul creaţiei cuprins în el.

(Această declaraţie este susţinută de numeroase texte biblice, precum: Psalmi 19:1; Coloseni 1:16-17; Genesa 1-11; Psalmi 139:14; Exodul 20:8:11; Marcu 2:27; Romani 8:20,21).

 Aceasta declaratie a fost aprobata si votata de catre Comitetul Administrativ al Conferintei Generale a Bisericii Adventiste de Ziua a Saptea, pe 23 iunie 2010, la sesiunea Conferintei Generale, desfasurata la Atlanta, Statele Unite ale Americii.

****************************************************************************************

pastor Titu Ghejan
Bucuresti 05.01.2012

Punem la dispozitie materialul pentru Saptamana de Rugaciune 2011 (9 – 16 Decembrie 2011), prin bunavointa pastorului Petru Hardalau, Conferinta Banat, care a pregatit tot materialul in Power Point. Este o prelucrare mult imbunatatita fata de anul trecut. Speram sa fie de folos celor doritori.

De asemenea, fratele Cornel Mafteiu, de la Biserica Adventista “Maranatha” – Bucureşti, ne-a trimis un set de poezii, compuse special pentru aceasta saptamana de rugaciune. Daca considerati ca pot sa fie folosite, pentru imbogatirea si diversificarea programului, listati-le si puneti-le la dispozitie.

Va dorim o Saptamana de rugaciune binecuvantata!

Pastor Pavel Memete, memete@online.ro

Puteti descarca toate programele laolalta in arhiva .zip de mai jos. (50 MB)
“Saptamana de rugaciune 2011″

Am constatat că, privitor la convertirea mea, eram mult mai bine pregătit să răspund la întrebarea “de ce?”, decât să dau explicaţii referitoare la circumstanţele în care ea s-a produs, cu alte cuvinte să răspund la întrebarea “cum?”.

Ce minune a declanşat un întreg proces de reconversie a valorilor, atitudinilor, intereselor şi nevoilor unui om trecut deja de vârsta medie, astfel încât comportamentul său să devină asemănător celor pe care, după botez, i-am numit “fraţi şi surori în Domnul”?

Şi asta, în condiţiile în care rămânem totuşi atât de diferiţi, prin vârstă, sex, nivel de pregătire, situaţie materială, poziţie socială şi chiar prin frumuseţea deosebită pe care Dumnezeu a pus-o pe chipurile noastre.
Am înţeles, astfel, că – în pofida diversităţii noastre – prin harul Celui de Sus suntem părtaşi la aceeaşi minune care, ca orice lucrare dumnezeiască, este atât de simplă încât poate fi rezumată în trei cuvinte:
A doua zi Isus a vrut să Se ducă în Galileea şi a găsit pe Filip. Şi i-a zis: „Vino după Mine.” Ioan 1:43

Ce minunat! Dumnezeul cerurilor şi al pământului, coboară din mărirea şi slava Sa (“lucruri pe care ochiul nu le-a văzut, urechea nu le-a auzit …,” iar imaginaţia şi raţiunea noastră sunt neputincioase în a le percepe şi a le înţelege), ia chip de om şi – cu glasul cel mai părintesc posibil – rosteşte: „Vino după Mine”.

Cui? Lui Filip – un om nici mai bun, nici mai rău decât mine şi decât mulţi dintre cei care ne înconjoară.

Filip era din Betsaida, cetatea lui Andrei şi a lui Petru. El ascultase învăţătura lui Ioan Botezătorul şi auzise cum Îl prezentase pe Isus ca Miel al lui Dumnezeu. Filip era un căutător sincer după adevăr, dar, în ceea ce priveşte credinţa, era zăbavnic cu inima. Deşi se unise cu Hristos, din felul în care a vorbit cu Natanael se vede că el nu era cu totul convins de divinitatea lui Isus. Deşi Hristos fusese proclamat ca Fiu al lui Dumnezeu printr-un glas din cer, pentru Filip, El era “Isus din Nazaret, fiul lui Iosif” (Ioan 1:45). Din nou s-a arătat lipsa de credinţă a lui Filip când au fost hrăniţi cei cinci mii de oameni. Pentru a-l încerca, Isus a întrebat: “De unde avem să cumpărăm pâini ca să mănânce oamenii aceştia?” Răspunsul lui Filip înclina către necredinţă: “Pâinile pe care le-am putea cumpăra cu două sute de dinari n-ar ajunge ca fiecare să capete puţintel din ele” (Ioan 6:5.7). Isus S-a întristat. Cu toate că Îi văzuse lucrările şi-I simţise puterea, Filip totuşi nu avea credinţă. Când grecii l-au întrebat cu privire la Isus, Filip n-a folosit acest prilej pentru a-i prezenta Mântuitorului, ci s-a dus să-i spună lui Andrei. Până şi în ultimele ceasuri dinaintea răstignirii, cuvintele lui Filip erau de natură să descurajeze credinţa. Când Toma I-a spus lui Isus: “Doamne, nu ştim unde Te duci; cum putem să ştim calea într-acolo?”, Isus i-a răspuns: “Eu sunt calea, adevărul şi viaţa… Dacă M-aţi fi cunoscut pe Mine, aţi fi cunoscut şi pe Tatăl Meu”. De la Filip a venit un răspuns al necredinţei: “Doamne, arată-ne pe Tatăl şi ne este de ajuns” (Ioan 14:5-8). Atât de greoi la inimă, atât de slab în credinţă era ucenicul acela care timp de trei ani fusese cu Isus.

Şi, cu toate acestea, el a fost cel dintâi ucenic căruia Isus i-a adresat invitaţia (îndemnul, porunca): „Vino după Mine”.

Am citit de curând o carte care se numeşte chiar aşa: “Follow Me!”, în limba română “Urmează-Mă” sau “Vino după Mine”. O carte deosebită, scrisă de un pastor provenit din fosta Iugoslavie, astăzi distins profesor şi decan al Facultăţii de teologie de la Universitatea Andrews din SUA. Nu mi-am propus o recenzie şi nici măcar un rezumat al lucrării în cauză. Voi încerca doar, în cele ce urmează, să mă opresc asupra fiecăruia dintre cele trei cuvinte – trei componente ale mesajului şi chemării divine şi tot atâtea categorii de semnificaţii.

1. Chemarea: „Vino după Mine!”

Nu putem rezuma contextul acestei chemări doar la epoca Noului Testament, câtă vreme prima referinţă de acest gen o găsim în cartea Genezei şi este adresată “parintelui” credincioşilor, patriarhul Avraam.
Domnul zisese lui Avram: „Ieşi din ţara ta, din rudenia ta şi din casa tatălui tău şi vino în ţara pe care ţi-o voi arăta. Geneza 12:1
Un personaj biblic, la fel de cunoscut şi deopotrivă de venerat în poporul Israel, Moise a primit şi el aceeaşi chemare:
Acum, vino, Eu te voi trimite la faraon, şi vei scoate din Egipt pe poporul Meu, pe copiii lui Israel.” Exodul 3:10
La singular, sau la plural, chemarea este adresată şi altor ucenici ai lui Isus:
După aceea Isus a ieşit afară şi a văzut pe un vameş, numit Levi, şezând la vamă. Şi i-a zis: „Vino după Mine!” Luca 5:27
Pe când trecea pe lângă marea Galileii, Isus a văzut doi fraţi: pe Simon, zis Petru, şi pe fratele său Andrei, care aruncau o mreajă în mare; căci erau pescari. El le-a zis: „Veniţi după Mine, şi vă voi face pescari de oameni.” Matei 4:18-19

Se poate afirma chiar că Petru este beneficiarul unei chemări repetate. Prima, aşa cum s-a arătat anterior, împreună cu fratele său Andrei. A doua, cu prilejul mersului pe ape:
„Vino!”, i-a zis Isus. Petru s-a coborât din corabie şi a început să umble pe ape ca să meargă la Isus. Matei 14:29
Iar a treia şi a patra după învierea lui Isus, ca îndemn al continuării operei de evanghelizare începută chiar de Mântuitor:
A zis lucrul acesta ca să arate cu ce fel de moarte va proslăvi Petru pe Dumnezeu. Şi, după ce a vorbit astfel, i-a zis: „Vino după Mine.” Ioan 21:19
Isus i-a răspuns: „Dacă vreau ca el să rămână până voi veni Eu, ce-ţi pasă ţie? Tu vino după Mine!” Ioan 21:22

O invitaţie asemănătoare a primit şi tânărul bogat:

Când a auzit Isus aceste vorbe, i-a zis: „Îţi mai lipseşte un lucru: vinde tot ce ai, împarte la săraci, şi vei avea o comoară în ceruri. Apoi, vino şi urmează-Mă.” Luca 18:22
Răsfoind cărţile profeţilor, vom observa că această invitaţie este o chemare universală, valabilă şi astăzi şi care poate fi adresată la fel de bine şi mie şi oricăruia dintre dumneavoastră.
Popoarele se vor duce cu grămada la el şi vor zice: „Veniţi să ne suim la muntele Domnului, la Casa Dumnezeului lui Iacov, ca să ne înveţe căile Lui, şi să umblăm pe cărările Lui.” … Isaia 2:3
Fiul omului! Copiii poporului tău vorbesc de tine pe lângă ziduri şi pe la uşile caselor şi zic unul altuia, fiecare fratelui său: „Veniţi, dar, şi ascultaţi care este cuvântul ieşit de la Domnul!” Ezechiel 33:30
Neamurile se vor duce cu grămada la el şi vor zice: „Veniţi, haidem să ne suim la muntele Domnului, la Casa Dumnezeului lui Iacov, ca să ne înveţe căile Lui şi să umblăm pe cărările Lui!”… Mica 4:2
Şi Duhul şi Mireasa zic: „Vino!”, … Apocalipsa 22:17 pp

Dacă invitaţia este formulată la fel, sau aproape la fel, pentru toţi, nu acelaşi lucru îl putem spune despre răspunsurile primite la chemarea divină. Au fost, cu siguranţă, numeroşi cei care, asemeni lui Avraam, lui Moise sau vameşului Matei, s-au conformat imediat şi fără comentarii.

De acolo, Isus a mers mai departe şi a văzut pe un om, numit Matei, şezând la vamă. Şi i-a zis: „Vino după Mine.” Omul acela s-a sculat şi a mers după El. Matei 9:9
Au fost, însă, şi alţii care au cerut o păsuire:
Altuia i-a zis: „Vino după Mine!” „Doamne”, I-a răspuns el, „lasă-mă să mă duc întâi să îngrop pe tatăl meu.” Luca 9:59
sau chiar au refuzat chemarea, sub diferite pretexte, precum invitaţii din pilda celor poftiţi la cină.

Cel dintâi i-a zis: „Am cumpărat un ogor şi trebuie să mă duc să-l văd; rogu-te să mă ierţi.” Un altul a zis: „Am cumpărat cinci perechi de boi şi mă duc să-i încerc: iartă-mă, te rog.” Un altul a zis: „Tocmai acum m-am însurat şi de aceea nu pot veni.” Luca 14:18up-20

Tot un refuz a venit şi din partea tânărului bogat; e drept, într-o manieră cât se poate de elegantă şi însoţit de regrete.
Mâhnit de aceste cuvinte, omul acesta a plecat întristat de tot; … căci avea multe avuţii. Marcu 10:22
Dacă, aşa cum am observat, privilegiul acestei chemări îl are fiecare dintre noi, se pune o întrebare firească: Cum îi răspundem?
Suntem în stare să Îl urmăm pe Mântuitor prompt şi necondiţionat? Ne amăgim că vom aştepta o nouă ocazie? Sau ignorăm pur şi simplu chemarea, înăbuşind glasul conştiinţei, precum stă scris în cartea profetului Zaharia:

Dar ei n-au vrut să ia aminte, ci au întors spatele şi şi-au astupat urechile ca să n-audă. Zaharia 7:11
Răspunsul este cu atât mai important cu cât, pe lângă acceptarea invitaţiei divine, suntem îndemnaţi să preluăm, la rândul nostru, această chemare către cei din jur, aşa cum a făcut Filip cu neîncrezătorul său prieten:
Natanael i-a zis: „Poate ieşi ceva bun din Nazaret?” „Vino şi vezi!”, i-a răspuns Filip. Ioan 1:46
Iar misiunea de Evanghelizare vine de la Cel care ne cheamă şi ne aşteaptă pe fiecare dintre noi (Iată Eu stau la uşă şi bat):
Duceţi-vă şi faceţi ucenici din toate neamurile, … Şi învăţaţi-i să păzească tot ce v-am poruncit. Matei 28:19-20pp
Apoi le-a zis: „Duceţi-vă în toată lumea şi propovăduiţi Evanghelia la orice făptură. Marcu 16:15

Nu trebuie să fim neapărat pastori sau evanghelişti, pentru a duce vestea bună a mântuirii celor cu care venim în contact. Uneori nici măcar nu este nevoie sa vorbim. Ţinuta, purtarea şi chiar mimica feţei pot să dea mărturie despre faptul că noi am găsit … pe Isus. Important e să folosim toate ocaziile care ni se oferă, aşa cum a sfătuit-o Mardoheu pe nepoata lui, soţia împăratului persan Ahaşveroş:
Şi cine ştie dacă nu pentru o vreme ca aceasta ai ajuns la împărăţie?” Estera 4:14up

În partea a 2-a a versetului 17 din Apocalipsa 22, Dumnezeu a vorbit clar şi lămurit: « şi cine aude să zică: „Vino!”» Noi nu trebuie să zăbovim în a da învăţături acelora care au nevoie de ele, pentru ca să fie aduşi la cunoaşterea adevărului, aşa cum este el în Isus.
Dacă, aşa cum spune unul din imnurile creştine, “tu te afli-n casa păcii şi eşti foarte fericit”, s-ar putea să existe copii, părinţi, fraţi, alte rude, prieteni sau cunoscuţi care nu au cunoscut încă Adevărul. Pentru bucuria de a-i avea alături în veşnicie să nu ezităm să dăm “daruri bune” copiilor noştri. Şi nu numai lor.

2. Forma chemării „Vino după Mine!”

Din modul în care este formulată invitaţia divină e limpede că nu suntem chemaţi la o lucrare de pionierat.
Apoi a chemat la El norodul împreună cu ucenicii Săi şi le-a zis: „Dacă voieşte cineva să vină după Mine, să se lepede de sine însuşi, să-şi ia crucea şi să Mă urmeze. Marcu 8:34
Pentru că Eu v-am dat o pildă, ca şi voi să faceţi cum am făcut Eu. Ioan 13:15

Şi la aceasta aţi fost chemaţi; fiindcă şi Hristos a suferit pentru voi şi v-a lăsat o pildă, ca să călcaţi pe urmele Lui. 1 Petru 2:21

Am auzit în copilărie o istorioară despre un bărbat care, deşi jenat de patima băuturii căreia îi căzuse pradă, era tot mai supus şi mai stăpânit de viciul respectiv. Aşa se face că, într-o iarnă, când treburile gospodăriei se termină mai repede, îşi croia drum prin nămeţi către cârciuma satului. Auzind la un moment dat un zgomot în spatele lui, se întoarce şi îşi vede propriul copil care, radiind de bucurie, îi strigă: “Stai liniştit, tată; eu merg pe urmele tale.”

Se spune că, marcat de această perspectivă, de dragul singurului său băiat, bărbatul ar fi reuşit să renunţe la nefericitul său obicei.
Nouă, însă, dacă suntem dispuşi să-L urmăm, Isus ne oferă o cu totul altă perspectivă:
Dacă Îmi slujeşte cineva, să Mă urmeze; şi unde sunt Eu, acolo va fi şi slujitorul Meu. Dacă Îmi slujeşte cineva, Tatăl îl va cinsti. Ioan 12:26
El Îşi va paşte turma ca un păstor, va lua mieii în braţe, îi va duce la sânul Lui şi va călăuzi blând oile care alăptează. Isaia 40:11
Oile Mele ascultă glasul Meu; Eu le cunosc, şi ele vin după Mine. Ioan 10:27

În cartea profesorului Miroslav Kiš am găsit o altă istorioară, cu un locuitor al Israelului care îi explica unui amic aflat în vizită despre obiceiul oriental al păstorilor autohtoni de a-şi conduce oile mergând înaintea lor. Acesta rămâne însă brusc contrariat la vederea unei turme care, e drept cu destulă dificultate, era împinsă de la spate de către un individ. Încercând să-i ceară lămuriri în această privinţă, omul îi răspunde: “Nu ştiu, domnule, eu nu cunosc acest obicei; dar eu nu sunt păstor, eu sunt măcelarul satului”.
Istoria biblică are numeroase exemple de bărbaţi şi femei care, atâta vreme cât L-au urmat pe Dumnezeu, au fost şi beneficiarii binecuvântărilor Sale.
Este, astfel, cazul lui Avraam pe care apostolul Iacob îl numeşte chiar „prietenul lui Dumnezeu.” Este la fel de adevărat că, atunci când nemaiavând răbdare a luat-o înaintea făgăduinţei divine, consecinţele dramatice ale zămislirii unui copil cu Agar, roaba soţiei sale Sara, s-au transmis peste generaţii până în zilele noastre.
Consimţind repede la sugestia Sarei, Avram a mers pe urmele lui Adam. În ambele cazuri, rezultatul a fost suferinţă şi dezamăgire, iar imaginara binecuvântare s-a dovedit a fi un blestem. Prin ascultarea de sugestia Sarei, Avram şi-a creat greutăţi cu urmări îndepărtate. A urmat necaz în căsnicie, durere de inimă şi o ură adâncă între viitorii urmaşi ai ambelor soţii, care a crescut în intensitate până în zilele noastre. Cât de amarnic au luptat evreii, descendenţi ai Sarei, împotriva arabilor, urmaşi ai Agarei, pentru stăpânirea Ţării Sfinte!

Un alt exemplu în acest sens, menţionat în Scriptură, este cel al împăratului David:
şi n-ai fost ca robul Meu David, care a păzit poruncile Mele şi a umblat după Mine din toată inima lui, nefăcând decât ce este drept înaintea Mea. 1 Imparati 14:8up

Despre Cir, împăratul Persiei, care a nimicit Imperiul Babilonian şi i-a eliberat pe Iudei, ne vorbeşte prorocul Isaia:

Cine a ridicat de la răsărit pe acela pe care, în neprihănirea Lui, îl cheamă să calce pe urmele Lui? Isaia 41:2pp

Se pare că nerăbdătorul Petru a avut nevoie de mai multe lecţii pentru a deprinde înţelesul complet al chemării Învăţătorului său:

„Doamne”, I-a zis Simon Petru, „unde Te duci?” Isus i-a răspuns: „Tu nu poţi veni acum după Mine, unde Mă duc Eu; dar mai târziu vei veni.” Ioan 13:36
Cuvintele adresate lui Petru: “Vino după Mine” (Ioan 21:19) erau pline de învăţătură. Învăţătura aceasta era dată nu numai cu privire la moarte, ci şi cu privire la orice pas făcut în viaţă. Până atunci, Petru fusese înclinat să lucreze independent. Încercase să facă planuri pentru lucrarea lui Dumnezeu, în loc să aştepte să urmeze planul lui Dumnezeu. Dar nu putea să câştige nimic luând-o la fugă înaintea Domnului. Isus îl îndemnă: “Vino după Mine”. Nu alerga înaintea Mea. Aşa nu vei da singur piept cu oştile lui Satana. Lasă-Mă să merg Eu înaintea ta şi nu vei fi înfrânt de vrăjmaş.

În schimb, Pavel nu se sfieşte să-i îndemne pe Corinteni:

Călcaţi pe urmele mele, întrucât şi eu calc pe urmele lui Hristos. 1 Corinteni 11:1
El le arătase mai întâi prin propriul său exemplu cum ar fi trebuit să se poarte în raport cu voia lui Dumnezeu. Pavel făcuse din Hristos modelul său, şi putea în siguranţă apela la corinteni să-i urmeze exemplul.
Fiecare slujitor al Evangheliei lui Isus Hristos ar trebui să fie capabil de a apela la ascultătorii săi să imite exemplul său în umblarea după Domnul.

3. Ţinta chemării „Vino după Mine!”

Dacă punem accentul pe cel de al treilea cuvânt al invitaţiei Mântuitorului, putem constata că nu avem de-a face cu o chemare abstractă, atâta vreme cât Domnul Isus Se oferă să ne fie şi ţintă şi călăuză. E drept că, potrivit principiului fundamental al liberului arbitru, opţiunea de a-L urma sau nu pe Isus aparţine în întregime voinţei fiecăruia.
Voinţa nu este un gust sau o înclinaţie, ci este alegerea, puterea care decide, puterea dominantă, care lucrează în oameni spre ascultare de Dumnezeu sau spre neascultare.
Sesizând pericolul unei decizii greşite, textul biblic ne oferă suficiente avertizări în acest sens:
vezi să nu te laşi prins în cursă, călcând pe urmele lor, după ce vor fi nimicite dinaintea ta. Fereşte-te să nu cercetezi despre dumnezeii lor şi să zici: „Cum slujeau neamurile acestea dumnezeilor lor? Şi eu vreau să fac la fel.” Deuteronomul 12:30

Şi dacă nu găsiţi cu cale să slujiţi Domnului, alegeţi astăzi cui vreţi să slujiţi: Iosua 24:15pp.

Atunci Ilie s-a apropiat de tot poporul şi a zis: „Până când vreţi să şchiopătaţi de amândouă picioarele? Dacă Domnul este Dumnezeu, mergeţi după El; iar dacă este Baal, mergeţi după Baal!” 1 Imparati 18:21
Revenind la tânărul bogat, vom observa că, în pofida întristării sale, refuzul de a-L urma pe Mântuitor era urmarea unei decizii cât se poate de clare.
El dovedise că avuţiile erau idolul lui. Iubea mai mult darurile lui Dumnezeu decât pe Dătător. Mântuitorul nu valora pentru el atât cât valora numele pe care îl avea între oameni sau avuţiile lui. Să renunţe la comoara pământească, vizibilă, pentru comoara cerească, nevăzută, era un risc prea mare. El a refuzat darul vieţii veşnice şi a plecat. De aici înainte, lumea avea să pună cu totul stăpânire pe el.
Mii de oameni trec prin aceleaşi experienţe, având de ales între Hristos şi lume; şi mulţi aleg lumea. Asemenea tânărului fruntaş, ei se îndepărtează de Mântuitorul, zicând în inima lor: “Nu vreau ca Omul acesta să-mi fie conducător”.

Alături de chemare, Biblia ne oferă numeroase argumente în favoarea opţiunii de a-L urma pe Isus. Ar fi de ajuns să ne oprim, de pildă, la prima poruncă a Decalogului.
„Eu sunt Domnul Dumnezeul tău care te-a scos din ţara Egiptului, din casa robiei. Să nu ai alţi dumnezei afară de Mine. Exodul 20:2-3
Dincolo de poruncă stau, însă, numeroasele binecuvântări pe care, în marea Sa dragoste, Dumnezeu este gata să le ofere celor ce aleg să-L urmeze, dataşându-se în mod evident făgăduinţa vieţii veşnice în împărăţia Sa:
Gustaţi şi vedeţi ce bun este Domnul! Ferice de omul care se încrede în El! Psalmi 34:8
Luaţi aminte şi veniţi la Mine, ascultaţi, şi sufletul vostru va trăi: căci Eu voi încheia cu voi un legământ veşnic, ca să întăresc îndurările Mele faţă de David. Isaia 55:3
Veniţi la Mine, toţi cei trudiţi şi împovăraţi, şi Eu vă voi da odihnă. Luaţi jugul Meu asupra voastră şi învăţaţi de la Mine, căci Eu sunt blând şi smerit cu inima; şi veţi găsi odihnă pentru sufletele voastre. Căci jugul Meu este bun, şi sarcina Mea este uşoară.” Matei 11:28-30

Isus le-a vorbit din nou şi a zis: „Eu sunt Lumina lumii; cine Mă urmează pe Mine nu va umbla în întuneric, ci va avea lumina vieţii.” Ioan 8:12
Şi după ce Mă voi duce şi vă voi pregăti un loc, Mă voi întoarce şi vă voi lua cu Mine, ca acolo unde sunt Eu, să fiţi şi voi. Ioan 14:3
Tată, vreau ca acolo unde sunt Eu, să fie împreună cu Mine şi aceia pe care Mi i-ai dat Tu, ca să vadă slava Mea, slavă pe care Mi-ai dat-o Tu; … Ioan 17 :24

Păşind pe urmele lui Isus avem marele privilegiu de a privi mereu către El şi şansa unui model de urmat.

Se povesteşte că un cocoşat s-a îndrăgostit de portretul (în alte versiuni, de bustul) unei femei, care era expus într-un muzeu. Pasiunea îl făcea să revină zilnic în faţa lucrării artistului, unde rămânea privindu-l ore în şir. Se spune că, forţându-şi corpul ani de zile ca să poată privi spre obiectul adoraţiei sale, în cele din urmă spatele i s-a îndreptat.

Dar noi nu avem nevoie de legende pentru a susţine puterea transformatoare a legăturii cu Isus Domnul nostru, câtă vreme textul biblic vorbeşte cât se poate de clar în această privinţă:
Căci pe aceia pe care i-a cunoscut mai dinainte, i-a şi hotărât mai dinainte să fie asemenea chipului Fiului Său, pentru ca El să fie Cel întâi născut dintre mai mulţi fraţi. Romani 8:29
Câtă bucurie să descoperim în Isus Hristos, nu numai drumul, ci şi ţinta şi scopul vieţuirii noastre pe acest pământ:
Isus i-a zis: „Eu sunt Calea, Adevărul şi Viaţa. Nimeni nu vine la Tatăl decât prin Mine. Ioan 14:6
O triadă perfectă, la fel de minunată ca şi triada care îi stă drept temelie la Golgota, unde acelaşi Isus a fost şi preotul şi jertfa şi altarul.

În loc de concluzii, vom folosi un citat al aceleeaşi autoare.

Ultimele cuvinte transmise de Isus lui Ioan au fost: “Şi Duhul şi Mireasa zic: ‘Vino!’ Şi celui ce îi este sete să vină, cine vrea să ia apa vieţii fără plată”.
Atunci când Îi răspundem lui Dumnezeu, spunând “Da, Doamne, vin”, cu bucurie, El ne va scoate apă din fântânile mântuirii.

Şi să nu uităm că, nu peste mult timp, va mai fi o chemare :
Atunci Împăratul va zice celor de la dreapta Lui: „Veniţi binecuvântaţii Tatălui Meu de moşteniţi Împărăţia care v-a fost pregătită de la întemeierea lumii. Matei 25:34

Această invitaţie va fi adresată, însă, numai acelora “de la dreapta Lui”, altfel spus celor care au răspuns favorabil chemării dintâi: “Vino după Mine!”.

Andrei Deleanu

Miercuri, 19 octombrie 2011, orele 08.00, a inceput Maratonul de citire a Bibliei la Buzau.

Inaugurarea a fost facuta de catre pastorul Georgel Parlitu, presedintele Conferintei Muntenia, urmat imediat de pastorul Nicu Butoi. Astfel speram ca sambata in jurul orelor 11.00 sa putem incheia acest Maraton in mai putin de 80 de ore, fiind astfel un “record national”, dupa ce Biserica Adventista din Campina a terminat Maratonul in 81 de ore.

Au citit si citesc cu multa bucurie oameni de diferite varste, meserii si religii. Astfel a citit, in direct, un domn orb, trei capitole din Biblia Braille, cu o viteza destul de mare.

Cu ocazia aceasta a fost prezenta si presa: Realitatea tv, Antena 3 si ziarul Adevarul, care au preluat cateva interviuri, dar si imagini din timpul acestui Maraton. Dorim ca aceasta manifestare sa atraga atentia asupra Bibliei, ca fiind Cartea cea mai veche si controversata din lume, dar in acelasi timp, cea mai proaspata si extraordinara in mesaj.

Au vorbit cu aceasta ocazie: Nitulescu Daniel-pastor si coordonator “Cursa pentru viata”, pastor Daniel Bugean- responsabil Sola Scriptura Buzau si Simionescu Emil – coordonator Proiect “Maratonul Bibliei”.

Maratonul poate fi vazut in direct pe www.cursapentruviata.ro si www.dinbuzau.ro

Corespondent Intercer
Emil Simionescu

Acest CD contine materiale si articole biblice culese de fratele Ioan Badau (Timisoara) pe parcursul a sase ani de zile.

Fratele Ioan a oferit gratuit peste 10,000 din aceste cd-uri in tara si strainatate.

Arhiva este in format .zip si are 466 MB. Dupa dezarhivare puteti urmari continutul pe computer sau il puteti copia pe un cd.

Puteti descarca acest cd de la pagina de download Intercer, categoria “CD-uri Intercer si altele”:

http://intercer.net/blog/download?dl_cat=7

In perioada 18-26 februarie, comunitatea românilor din Biserica Adventista de Ziua a Saptea din Roma organizeaza o serie de conferinte intitulate “Iubirea si nemurirea”.

Desi sunt organizate pentru romanii care locuiesc in aceasta zona, conferintele vor fi traduse simultan si transmise în limba italiană deoarece alaturi de comunitatea romana vor participa comunitatile: italiana, filipineza si sud-americana.

Temele vor fi prezentate de pastorul Cornel Darvasan si pot fi urmarite online:

• in limba romana pe situl www.adventist.it sau www.iubiresinemurire.com
• in limba italiana pe situl www.avventisti.it

Vezi mai mult la sursa: Iubire si Nemurire

Conferintele incep la orele 20,00 (ora Italiei) / 21.00 (ora României).

Pentru informatii  tel. 0039 3292057775; email: l.benone@avventisti.it

Lupu Corneliu Benone

Sursa: AARC si Biserica Adventista Romana din Roma

Știţi cum am locuit în ţara Egiptului şi cum am trecut prin mijlocul neamurilor pe care le-aţi străbătut. Aţi văzut urâciunile şi idolii lor, lemnul şi piatra, argintul şi aurul, care erau la ele. Să nu fie între voi nici bărbat, nici femeie, nici familie, nici seminţie, a căror inimă să se abată azi de la Domnul, Dumnezeul nostru, ca să se ducă să slujească dumnezeilor neamurilor acelora…

Deuteronom 29:16-18

Click pe imaginea de mai jos să alegi rezoluţia potrivită

Biserica Adventista din Fagaras va ofera posibilitatea de a asculta prezentarile video “Painea cea de toate zilele” ale profesorului si pastorului Lucian Cristescu.

Emisiunile sunt realizate de Speranta Tv si sunt folosite cu permisiune.

Puteti viziona aici cele aproximativ 130 de emisiuni:

http://www.adventistfagaras.org/media/vide/painea-cea-de-toate-zilele

Va dorim un an nou binecuvantat!

Mihai Gavris, din partea AdventistFagaras.org

Mulţumiri fie aduse lui Dumnezeu pentru darul Lui nespus de mare!

2 Corinteni 9:15

Click pe imaginea de mai jos să alegi rezoluţia potrivită

Am încercat să caut pe Internet după expresia „ziua judecăţii” atât în română, cât şi în engleză, fiind într-un fel interesat să aflu ce rezultate voi obţine. Dintre multiplele legături furnizate, am selectat câteva dintre ele şi astfel am reţinut faptul că „Ziua Judecăţii în tradiţiile iudeo-creştine şi islamice reprezintă timpul de la sfârşitul istoriei lumii, când Dumnezeu va judeca valoarea morală a fiecărui om, precum şi a întregii umanităţi”. Ca un mic comentariu asupra acestei afirmaţii, cred că în mod deosebit merită reţinută expresia „valoarea morală a fiecărui om”, ceea ce presupune că la acel moment se va face o diferenţă între oameni ţinând cont de ceea ce subzistă ca element de valoare în inima oricui.

Mai departe, am reţinut următoarea definiţie din enciclopedia Wikipedia: „În teologia creştină, Ziua Judecăţii reprezintă judecata finală şi veşnică a lui Dumnezeu aplicată la toate naţiunile pământului. Aceasta va avea loc după învierea morţilor şi la a doua revenire a lui Hristos.”. La această definiţie apreciez conectarea momentului Zilei Judecăţii cu evenimentul revenirii lui Hristos, fapt care va conduce la siguranţa mântuirii celor credincioşi şi la executarea corectă a judecăţii ţinându-se cont de „valoarea morală” anterior menţionată.

În enciclopedia Britannica am citit: „Ziua Judecăţii reprezintă o judecare generală sau uneori individuală a gândurilor, cuvintelor şi faptelor oamenilor, desfăşurată de către Dumnezeu, diferite zeităţi sau în baza legilor cauzei şi efectului”. Menţionez faptul că această definiţie încearcă să surprindă şi contextul religiilor orientale în genul hinduismului, unde există o mulţime de zeităţi, sau budismului, în care nu se face referinţă decât la legea „cauzei şi a efectului”. În orice caz, chiar dacă alegem varianta „atee” a legii cauzei şi a efectului, este clar că există consecinţe inevitabile ce decurg din „gândurile, cuvintele şi faptele” noastre, lucru ce exprimă în final „valoarea morală” a fiecărei persoane ce a trăit pe pământ.

În continuare enciclopedia Columbia menţionează: „Ziua Judecăţii reprezintă punctul central al teologiei evenimentelor finale în cazul creştinismului, iudaismului şi islamismului, uneori numită şi Ziua Domnului”. Îmi place foarte mult ideea de „punct central” pentru viziunea teologică a evenimentelor finale, precum şi această personalizare de „Ziua Domnului”, făcându-se referinţă la Cel care va desfăşura această judecată. Oare şi pentru noi reprezintă un „punct central” această învăţătură?

Dicţionarul Wiktionary ne spune: „Ziua Judecăţii reprezintă judecarea finală de către Dumnezeu a întregii umanităţi mai precis atât a celor vii, cât şi a celor morţi, eveniment ce se va realiza la sfârşitul istoriei lumii, când fiecare om va fi recompensat sau pedepsit conform cu propriile sale merite”. Această concepţie a „meritelor personale” poate să pună în umbră ideea „valorii personale”, transformând judecata într-o evaluare a faptelor bune sau rele, incluzând aici gândurile şi vorbele rostite. Lăsând la o parte noţiunea de „merit”, totuşi judecata întotdeauna se bazează pe elemente faptice, pe înregistrări cu privire la toate acţiunile noastre. Aşadar, aş înlocui cuvântul „merit” cu cel de „faptă” în sensul extins pe care l-am menţionat.

Iar în Macmillan British Dictionary se precizează: „Ziua Judecăţii reprezintă un timp, undeva în viitor, când anumite persoane au credinţa că istoria lumii se va încheia”. Nu pot să nu observ tendinţa mult laicizată a acestei definiţii în cazul acestui dicţionar de referinţă. Pot chiar să afirm că m-a dezamăgit puţin această exprimare, cel puţin la început, dar pe de altă parte este adevărat că istoria lumii nu se va încheia cu totul în Ziua Judecăţii, ci doar va continua într-un plan superior însă doar cu cei mântuiţi. Am speranţa să fim şi noi printre aceştia, mai ales că între acele „anumite persoane” din definiţia propusă, fac parte şi eu.

De ce am preferat să aleg astfel de citate pentru a vorbi despre Ziua Judecăţii? De ce nu am luat mai multe versete pe marginea cărora să comentez? Ei bine, fiindcă există o mulţime de comentarii cu privire la teologia judecăţii încât nu aş face altceva decât să repet într-o măsură mai mare sau mai mică ceea ce deja a fost spus. Pe de altă parte, sunt puţine persoane „religioase” care îşi mai iau timp să se uite şi dincolo de limitele proprie credinţe pentru a vedea ce crede „lumea” cu privire la acest subiect.

Ceea ce pot înţelege, ca o observaţie generală, este faptul că Ziua Judecăţii reprezintă în mare parte un articol de anticariat, un fel de piesă de colecţie dintr-o galerie destul de prăfuită a relicvelor trecutului. Cu siguranţă că a existat un abuz nefiresc din partea bisericii creştine cu privire la folosirea ameninţării Zilei Judecăţii, fapt ce a condus la o reacţie la fel de vehementă împotriva acestei învăţături. Însă totuşi, observ că oamenii, în mare parte nereligioşi, ce au întocmit aceste enciclopedii şi dicţionare, au subliniat aspectul important al „valorii morale” şi al „legii cauzei şi efectului” ce sunt asociate acestui eveniment.

Într-un fel sau altul, când te gândeşti la această „judecată a judecăţilor” sau „judecată la superlativ”, nu poţi să nu asociezi conceptul unei dreptăţi depline, ce trebuie să ia în considerare valoarea fiecărui om şi tot ceea ce acesta a făcut. De fapt, aşa se procedează în mod normal în orice sală de tribunal, dar diferenţa constă în realitatea afirmaţiei că nici un judecător uman nu poate discerne în mod direct gândurile sau vorbele unei persoane.

În spiritul acestei idei voi cita din Ecclesiast 12.4 „Căci Dumnezeu va aduce la judecată orice faptă, iar judecata aceasta se va face cu privire la tot ce este ascuns, fie bun, fie rău”. Mai departe, apostolul Pavel spunea în epistola către Romani 2.16 „Şi faptul acesta se va vedea în ziua când, după Evanghelia mea, Dumnezeu va judeca prin Isus Hristos lucrurile ascunse ale oamenilor.”. Prin urmare, nu există o ascundere a ceea ce am făcut de-a lungul vieţii, ci doar o expunere directă în faţa unui tribunal ceresc.

Însă mă întreb, în cazul în care această judecată va avea totuşi loc, ce siguranţă am eu şi cu tine pentru a putea trece cu bine? Cum putem să fim siguri că nu vom fi condamnaţi? Cum putem dobândi acea „valoare morală”, acele „merite personale” şi mai ales cum vom putea culege „roade bune” în cazul în care vom apărea şi noi în faţa tribunalului ceresc? De-a lungul timpului oamenii s-au temut, au negat şi chiar au hulit pe Dumnezeu din cauza judecăţii viitoare. Cum să nu cădem şi noi, tu şi cu mine, în această răzvrătire inevitabilă împotriva Creatorului şi Judecătorului întregului univers?

Răspunsul potrivit este cel dat de apostolul Ioan în prima sa epistolă, mai precis 1 Ioan 4.17-18: „Cum este Hristos, aşa suntem şi noi în lumea aceasta, astfel se face că dragostea Sa a devenit desăvârşită în noi, astfel încât să avem o deplină siguranţă în Ziua Judecăţii. În această iubire nu există teamă, fiindcă dragostea desăvârşită alungă teama, deoarece orice teamă are asociată frica de pedeapsă din partea lui Dumnezeu, iar cui îi este frică de judecată înseamnă că nu a ajuns încă la această iubire desăvârşită.”. Mai precis, în măsura în care Îl vei cunoaşte pe Hristos în această viaţă, vei experimenta tot mai mult manifestarea iubirii Sale desăvârşite în inima ta, iar frica de judecată nu va mai avea loc în mintea ta, fiindcă „meritele” Sale vor fi ale tale, „valoare Sa morală” va fi a ta, iar „faptele Sale curate” vor fi transpuse în viaţa ta, astfel încât la judecată chipul Său va străluci din toată fiinţa ta.

Fie ca Domnul şi Judecătorul întregului pământ să strălucească încă de acum în inima şi în viaţa ta, fiindcă numai astfel vei putea avea o deplină încredere în Ziua Judecăţii! Fie ca Isus Hristos să se nască astăzi în inima ta şi să te conducă pe calea desăvârşită a iubirii Sale! Aceasta este dorinţa lui Dumnezeu pentru tine şi pentru mine. Să nu Îl dezamăgim pe Creatorul nostru şi să nu fim lipsiţi de slava Sa!

Octavian Lupu

Conexiuni Creştine Contemporane

www.conexiunicrestine.ro

Cel mai de temut adversar interior este frica, acea senzaţie neliniştitoare legată de ceva sau cineva, ce ţi-ar putea face rău. Efectul imediat este demoralizant, distrugător al optimismului şi bucuriei de a trăi. Într-un fel, sentimentul de teamă reprezintă avangarda sfârşitului vieţii fiind expresia unui anumit gen de robie interioară de care nu te poţi elibera prin forţe proprii, un ajutor exterior impunându-se pentru depăşirea unei astfel de situaţii nefericite.

În acest sens, conexiunile biblice te vor susţine în eliminarea oricărei astfel de neputinţe interioare, elementul central fiind cel al vindecării prin cunoaştere, mai precis prin descoperirea lui Dumnezeu vorbindu-ţi personal prin intermediul cuvintelor Sfintelor Scripturi. Problema este că dacă nu ar fi tocită sensibilitatea interioară autentică, atunci ai putea distinge cu uşurinţă glasul Creatorului universului adresându-se în mod special ţie prin cuvinte, gânduri şi impresii ce ţi-ar oferi putere pentru a face faţă prezentului.

De aceea, este suficient să citim din cartea profetului Isaia 61.1 cuvintele pe care Domnul Hristos avea să le rostească mai târziu peste veacuri, aş putea spune că pentru tine, şi anume că „Duhul Domnului Dumnezeu este peste Mine, căci Domnul M-a uns să aduc veşti bune celor nenorociţi. El M-a trimis să vindec pe cei cu inima zdrobită, să vestesc robilor eliberarea şi prinşilor de război izbăvirea.”. Cât de simplu şi de direct se aplică aceste rânduri temerilor cu care te confrunţi. Indiferent cât de „nenorocit” ai putea să fii, totuşi există o „veste bună” pentru tine, mai precis o cale, o metodă, de a fi eliberat, de a ieşi din situaţia de robie în care te găseşti. Bineînţeles, acest verset nu ne spune concret ce anume va face Dumnezeu pentru tine, dar exprimă realitatea existenţei unei astfel de căi de eliberare care îţi este pusă la dispoziţie. Dacă vei analiza cu atenţie circumstanţele cu care te confrunţi, atunci vei putea distinge, pe baza acestei afirmaţii revelatoare, calea de ieşire. Fii sigur de acest lucru, şi anume că niciodată Dumnezeu nu va permite să te confrunţi cu situaţii din care să nu mai poţi afla scăpare.

Mai departe, citind din cartea profetului Daniel despre experienţa în care regele Babilonului a aruncat în cuptorul încercării trei tineri pentru consecvenţa lor în a nu se pleca în faţa idolatriei, vei remarca următoarea afirmaţie: „Regele a luat din nou cuvântul şi a zis: Ei bine, eu văd patru oameni umblând liberi în mijlocul focului şi nevătămaţi, iar chipul celui de-al patrulea seamănă cu al unui fiu de dumnezeu.” (Daniel 3.25). Te crezi singur şi neajutorat „în mijlocul focului” circumstanţelor ce vin nemiloase asupra ta, al problemelor ce te iau cu asalt fără milă. Şi totuşi, Cuvântul ne spune că există încă o persoană în acel loc, Cineva pe care nu ai avut timp şi atenţie să Îl vezi, care stă lângă tine şi veghează ca acel „foc” să nu te distrugă. Acel Cineva este Hristos, care totdeauna a fost cu tine, dar de atât de puţine ori I-ai dat atenţie, nu este aşa?

Dacă însă vei citi din Evanghelia după Ioan, vei observa cât de mare este puterea cuvintelor Domnului Hristos: „Isus a zis iudeilor care crezuseră în El: Dacă rămâneţi în Cuvântul Meu, veţi fi cu adevărat ucenicii Mei. Veţi cunoaşte adevărul, iar adevărul vă va face liberi.” (Ioan 8.31-32). Prin urmare, există o putere extraordinară în cunoaşterea adevărului, adică a lui Hristos, fiindcă El este „calea, adevărul şi viaţa”. Dar poate, te întrebi cum va acţiona această cunoaştere în cazul tău? Cum te va elibera de temere şi de orice fel de ameninţare? În mod concret nu este scris, dar cu siguranţă că atunci când vei ajunge să-L cunoşti pe Hristos, puterea Sa va începe să se manifeste în viaţa ta. Aici este vorba de o eliberare interioară ce va fi însoţită ulterior sau chiar concomitent şi de o schimbare exterioară a vieţii, a circumstanţelor. Cunoaşterea aduce putere în suflet, este cea mai puternică armă pe care o poţi purta în inima ta, iar din ea derivă credinţa. Da, cunoaşterea precede credinţa, fiindcă nu poţi „să crezi în ceea cea nu ai avut cunoştinţă”. Dar această cunoaştere este plantată direct de către Dumnezeu în inima ta şi te determină să Îl cauţi, să strigi după El, să presupui că El există înainte de a avea dovezile simţurilor cu privire la aceasta.

În esenţă, se poate afirma că „dacă Fiul lui Dumnezeu te va face liber, vei fi liber cu adevărat” (adaptare după Ioan 8.36), ceea ce înseamnă că atunci când ajungi să Îl descoperi pe Hristos în inima ta, în viaţa ta, vei ajunge să fii eliberat de orice gen de robie şi, de ce nu, vei fi fericit, fiindcă „în Hristos vei avea, prin credinţa în El, eliberarea şi apropierea de Dumnezeu prin credinţă” (adaptare după Efeseni 3.12). Când crezi în Hristos, când Îl descoperi în viaţa ta, atunci eliberarea este sigură fiindcă se realizează acea „apropiere de Dumnezeu”, acea „prezenţă împreună cu tine” care va schimba şi interiorul inimii şi circumstanţele exterioare. Atunci planul divin ce acţionează pentru a te conduce în lumea veşniciei va începe să îşi arate roadele şi în cazul tău. Nu este minunat acest lucru?

Atunci vei avea curaj în faţa încercărilor vieţii, vei înainta plin de încredere împotriva ameninţărilor de orice fel, nu vei mai fi copleşit de temeri şi îngrijorări „fiindcă prin sângele lui Hristos vei avea o intrare liberă în Sfânta Sfintelor pe calea cea nouă şi vie pe care ţi-a deschis-o El prin perdeaua interioară, prin jertfirea trupului Său pentru tine” (adaptare după Evrei 10.19). Când conexiunea cu Dumnezeu este realizată, atunci realităţile veşnice devin o parte a experienţei tale cotidiene, iar toată viaţa ta devine un imn de slavă la adresa Creatorului întregului univers. La confluenţa dintre realitatea prezentă şi cea eternă descrisă de Cuvânt, vei găsi o putere şi vei avea o descoperire ce va alunga orice urmă de nelinişte şi vei fi – iarăşi repet acest cuvânt – fericit. Astfel, identificarea ce a realizat-o Hristos cu viaţa ta va prinde contur şi vei putea afirma alături de apostolul Ioan că „aşa cum este El, aşa suntem şi noi în lumea aceasta, astfel că dragostea Sa a ajuns desăvârşită în noi” (1 Ioan 4.17).

Acest itinerariu de natură spirituală te va aduce în faţa realităţii comuniunii cu Dumnezeu, a unei vieţi ce nu poate fi distrusă de nimic şi de nimeni. De unde ştiu acest lucru? Pur şi simplu din Biblie, însă având acea siguranţă a credinţei şi a cunoaşterii interioare că acest lucru este adevărat şi se va împlini. De aceea, teama şi neliniştea nu pot să mai reziste atunci când lumina divină se manifestă în viaţa ta prin cunoaşterea descoperirii lui Hristos. Se pot spune multe cuvinte, dar aici este vorba în principal  de o experienţă vie şi plină de putere ce se desprinde din Cuvânt aşa cum marile fluvii îşi au izvorul în munţi înalţi, crescând în putere pe măsură ce se apropie de ocean.

În faţă se află oceanul adevărului nesfârşit, al acelei cunoaşteri ce nu are margini,  ce se manifestă printr-o continuă descoperire ce te înalţă tot mai mult prin cunoaştere în asemănare cu Marele Autor şi Creator al universului în care tu şi eu am apărut, nu din întâmplare, ci prin preştiinţa şi voinţa Sa. Te invit aşadar, să te prinzi de mâna şi de braţul Celui ce stă alături de tine, pe care chiar dacă nu L-ai cunoscut până acum, totuşi poţi să Ţi-l faci prieten indiferent de împrejurare din clipa de faţă.

 Octavian Lupu

Conexiuni Creştine Contemporane

www.conexiunicrestine.ro

Pacea Domnului!

Mă numesc Natanael Jigău, sunt pastor în districtul Reșița din Conferința Banat. În această toamnă, este în plan să se deschidă o librarie Sola Scriptura în Reșița. E singura reședință de județ din cele 5 ale Conferinței în care nu avem așa ceva.

Pe lângă librărie am vrea să deschidem un Centru pentru Sănătate, Educație și Familie în care zilnic să aibă loc seminarii și alte lucruri care să ajute oamenii.

Problema cea mai pare pe care o avem e lipsa fondurilor pentru chiria spațiului. Am gasit un spațiu de 100 m 2, care costă 700 Euro lunar. O parte din chiria ce trebuie asigurata o avem, însa mai e nevoie de ceva. Dacă doriți să sprijiniți financiar, în fiecare lună acest proiect ne-am bucura mult. Orice bănuț contează!

Multumesc mult de sprijin!

Jigău Natanael
0744 709 431
natanaeljigau@yahoo.com

Cronologia biblica – acum si in limba romana – contine un set de 12 planse. Fiecare plansa este impartita de o dunga galbena in doua parti.

In partea de sus este desfasurata istoria poporului lui Dumnezeu, iar in partea de jos istoria omenirii, respectiv sub dunga galbena.

Le pot fi prezentate in paralel aceste 2 istorii celor mici si nu numai.

Daca ei pot determina un alt eveniment care se petrece in perioada respectiva ei pot infige un stegulet in carton pentru a marca acest eveniment.

Va dorim spor la imaginatie!

Vizitati BebeDream pentru mai multe detalii:
http://bebedream.ro/index.php?main_page=product_info&cPath=32&products_id=514

Dati click pe imagine pentru marire sau vizitati imaginile planselor la link-ul de mai sus.

Nou!!! Viziteaza noua pagina pentru Scoala de Sabat Audio!

Da o sansa practica studiului tau zilnic imbinand cititul cu auzul, avand la dispozitie materiale ca: lectiunea, textele biblice si comentarii suplimentare de Alejandro Bullon, toate grupate pe trimestre, incepand din 2008 pana in prezent.

Materialele pot fi ascultate si descarcate si sunt organizate pe trimestre, pe studii, pe saptamani si pe zile. Exista si versiunea studiului intreg pentru toata saptamana. De asemenea, noua pagina are un nou design atractiv, ajutand totodata la organizarea informatiei.

Materialele Scolii de Sabat Audio sunt pregatite de o echipa de tineri din Madrid.

Va asteptam sa ne vizitati la adresa:

http://www.7adventist.com/studiu/

Va dorim un studiu placut si cat mai eficient!

P.S. Daca ati folosit in trecut adresa http://www.7adventist.com/3/3_10.asp, va rugam sa o inlocuiti cu http://www.7adventist.com/studiu/ in bookmark-urile si link-urile dvs.

Marţi, 21 Septembrie la ora 16.00 s-a deschis Centrul „Sola Scriptura” cu Librărie – Piatra Neamţ. La momentul inaugural au fost prezente persoane care au reprezentat Primăria Municipiului Piatra Neamţ, Biserica Creştină Apostolică, Biserica Creştină după Evanghelie şi Comunitatea Evreilor din România. Uniunea de Conferinţe a Bisericii Adventiste a fost reprezentată de pastorul Ciprian Iorgulescu – director al departamentului Şcoala de Sabat şi activităţi laice. Din partea Conferinţei Moldova au fost prezenţi pastorii, Laurenţiu Gherge – secretar, Florin Istrate – trezorier, Stefan Ropotică – director al departamentelor Comunicaţii şi Libertate religioasă împreună cu  Benone Catană – coordonator al Institutului de Studii Bibilce prin Corespondenţă „Sola Scriptura.” De asemenea, la acest eveniment au fost prezenţi mai mulţi vizitatori şi reprezentaţi ai mass-media.

Noul centru este amenajat în cadrul unui spaţiu comercial situat  în zona centrală a oraşului, pe strada 22 Decembrie nr. 14. Oferta pentru public este foarte generoasă in titluri de carte din domeniul spiritual, sănătate, familie, educaţie sau psihologie precum şi alte lucrări de mare interes pentru toate vârstele. Alături de titlurile de carte, vizitatorii pot găsi materiale educactive şi jocuri pentru copii, suveniruri cu mesaje creştine inspiratoare, produse de papetărie şi materiale audiou -video.

Pentru persoanele pasionate de lectură amintim că în cadrul centrul este o bibliotecă unde se oferă mai multe titluri de carte pentru împrumut. Majoritatea cărţilor pot fi împrumutate gratuit pe o perioadă de maxim 30 de zile în baza unei fişe.

Pe lângă produse pentru vânzare sau împrumut, în acest centru Institutul Biblic prin Corespondenţa „Sola Scriptura”, oferă cursuri gratuite. Cei interesaţi se pot înscrie la un curs din domeniul spiritualitate, familie, sănătate sau nutriţie.

Centrului este deschis pentru public, de luni până vineri între orele 9-17. Reţeaua de Centre cu librărie, bibliotecă şi cursuri gratuite “Sola Scriptura” este rezultatul parteneriatului dintre Casa de Editura Viata si Sanatate şi Institutul de Studii Biblice prin Corespondenţa “Sola Scriptura”.

Puteti vedea mai jos imagini de la acest eveniment.

Maraton de citire a Bibliei la Câmpina

Biserica Adventistă de Ziua a Șaptea din Câmpina, organizează între 29 august și 2 septembrie 2010 maratonul de citire a Bibliei. Estimat să dureze aproximativ 100 de ore, acesta va fi transmis integral pe site-ul www.adventist.ro pentru a oferi posibilitatea verificării publice.

Evenimentul va avea loc începând cu ora 10.00 la Biserica Adventistă de Ziua a Șaptea din Câmpina, strada Mărășești nr. 36, iar cel care va da startul maratonului va fi pastorul Georgel Pîrlitu, președintele Bisericii Adventiste din zona Munteniei.

“Deși este organizat de Biserica Adventistă de Ziua a Șaptea, evenimentul se adresează  creștinilor din orice confesiune religioasă. Pentru adventiști dar și pentru alte culte creștine, Biblia constituie regula supremă de credință și practică fiind sursa primară și baza oricărei învățături creștine dar și un model demn de urmat în această perioadă dificilă.

Dorința mea este ca aceasta inițiativă să ducă la citirea Bibliei de către cât mai multe persoane, indiferent de confesiunea religioasă, deoarece Biblia reprezintă o bază comună pentru creștini chiar dacă interpretările sau aplicarea învățăturilor acesteia diferă” a declarat pastorul Georgel Pirlitu.

În colaborare cu Institutul de Studii Biblice prin Corespondență „Sola Scriptura” organizatorii ofera posibilitatea înscrierii tuturor celor care doresc, indiferent de confesiunea religioasă, la Programul de citire a Bibliei.

Programul de citire a Bibliei este un program fără conotații denominaționale cu durata de doi ani (sau mai puțin dacă se dorește un studiu mai rapid) fiind compatibil cu orice versiune românească a Bibliei și conține o planificare a lecturii pentru fiecare zi, manuale cu introduceri generale pentru fiecare carte a Bibliei şi teste grilă recapitulative precum și hărți și diagrame ajutătoare.

Pentru detalii suplimentare vă rugăm să vă adresați domnului Beniamin Codescu, coordonator eveniment, telefon 0744.823.257, e-mail:beniacod@gmail.com

Biroul de Presă

Omul neastâmpărat stârneşte certuri, şi pârâtorul dezbină pe cei mai buni prieteni.

Proverbe 16:28

Click pe imaginea de mai jos să alegi rezoluţia potrivită

IMPORTANT. Aceasta promotie a fost valabila intre 10 August – 31 Octombrie 2010. De la 1 Noiembrie 2010 se aplica abonamentele integrale.

Intercer va face o propunere deosebita pentru a facilita prezentarea programelor dvs. la Intercer Tv. Sunt mai multe biserici care pregatesc programe media, insa destul de putini stiu despre acestea, pentru ca sunt afisate doar pe website-ul propriu.

Profitati de vizibilitatea pe care o ofera cel mai popular website adventist romanesc (35,000-40,000 de vizitatori unici in fiecare luna) pentru a prezenta programele dvs. media catre celelalte comunitati si catre vizitatorii interesati de acestea!

Transmiteti programele dvs. la Intercer TV[ cu 33% reducere din abonamentul pentru primul an!*(1)

[BONUS -- acces gratuit la stirile Intercer in primul an, pentru a adauga stiri oridecateori aveti nevoie! Valabil si pentru abonatii existenti !*(2)

Care sunt avantajele participarii dvs. la Intercer Tv?

• popularitate/vizibilitate: Daca transmiteti programele doar pe website-ul dvs. putini vor sti despre ele; Intercer va va promova programele din biserica/organizatia dvs. catre vizitatorii sai;
• apartenenta: Programele dvs. vor fi impreuna cu celelalte programe de la bisericile adventiste romanesti din tara si strainatate
• veti avea o pagina de profil pentru organizatia dvs., pagina pe care o puteti personaliza (exemplu: http://tv.intercer.net/profile/Pitesti/); pagina contine si un link direct catre website-ul dvs., avand in acest fel inca un mod gratuit de reclama la Intercer
• statistici ale numarului de vizionari pentru programele dvs.
• posibilitatea de a oferi programele pentru download sau nu
• posibilitatea de a transmite programele dvs. in format HD (high definition) sau SD (standard definition)
• acceptam diverse formate: Flash, Real Media, Windows Media, Quick Time, mp4, mp3 etc. (recomandam pregatirea programelor video in format flv sau mp4)
• flexibilitate : aveti posibilitatea de a adauga in acelasi formular atat un fisier video, cat si unul audio
• afisarea programului transmisiilor live pe pagina http://tv.intercer.net/index.php?view=info_live (daca transmiteti live)
• va oferim un script gratuit cu care puteti afisa programele dvs. de la Intercer Tv pe website-ul propriu
• Important: puteti sa afisati programele dvs. la Intercer Tv indiferent daca le gazduiti pe serverele Intercer sau in alta parte.

Optiuni pentru abonamentul la Intercer Tv - 33% reducere pentru primul an

Pentru cei care gazduiesc programele pe serverele de la Intercer Tv
______________________________________________________
Romania si Rep.Moldova $120 USD/an [ $80 USD/an] (echivalent in RON)
Strainatate $300 USD/an [ $200USD/an] – sau o colecta anuala speciala pentru Intercer

Pentru cei care nu gazduiesc programele pe serverele de la Intercer Tv
______________________________________________________
Romania si Rep.Moldova $60 USD/an [$40 USD/an] (echivalent in RON)
Strainatate 150 USD/an [$100 USD/an] – sau o colecta anuala speciala pentru Intercer

Pentru cei care doresc afisarea automata a programelor dintr-un feed RSS
(cu vizionare la Intercer Tv sau cu link direct de vizionare pe site-ul bisericii/organizatiei dvs.)
______________________________________________________

Romania si Rep.Moldova $180 USD/an [$120 USD/an] (echivalent in RON)
Strainatate $500 USD/an [$330 USD/an

Daca aveti mai multe website-uri putem face un discount pentru includerea tuturor acestora. De asemenea, tinem cont de colaborarea existenta cu organizatia dvs. in acordarea de discounturi.

Detalii pentru trimiterea donatiilor sau sponsorizarilor

__________________________________________________

Puteti trimite donatia dvs. anuala fie la Intercer Romania (daca sunteti din Romania sau Rep.Moldova), fie la Intercer Canada (daca sunteti in strainatate). Daca va este de folos, in Romania putem face contract de sponsorizare.

Detaliile legate de donatii le gasiti aici:
http://www.intercer.net/donatii/

NOTE IMPORTANTE

(1)Promotia este valabila pentru bisericile si organizatiile care nu sunt deja inscrise la Intercer Tv.

(2)Bonusul este valabil atat pentru organizatiile care transmit deja la Intercer Tv, cat si pentru noii abonati (trebuie doar sa solicitati acces pe blogul de stiri Intercer) Dupa un an de zile vom adauga $50 USD pe an pentru abonamentul la stiri, daca doriti sa-l mentineti

(3)Daca website-ul bisericii/organizatiei dvs. este gazduit de Intercer sau Lucian Web Service, primiti un discount de 50% din abonamentul anual total (fara promotie) la Intercer Tv, iar aceasta suma se va regasi in factura dvs. anuala (nu e nevoie sa trimiteti separat donatie)

(4)Daca doriti sa gazduiti fisierele dvs. la Intercer Tv, anuntati-ne la info@intercer.net pentru a va da detaliile de ftp necesare; veti avea la dispozitie 10 GB de spatiu; in general se pastreaza pe server programele cele mai recente pana la sase luni sau un an de zile; putem sa va asiguram mai mult spatiu pentru un cost suplimentar
[sus]

Optiuni pentru gazduirea fisierelor media

O varianta convenabila pentru dvs. este sa gazduiti fisierele media la un host diferit de Intercer. Intercer Tv poate afisa materialele dvs. indiferent unde le gazduiti.

Iata cateva variante:

1)Lunarpages – pachetul Basic -  website cu spatiul si trafic nelimitat, include un domeniu gratuit sau se poate folosi un domeniu existent
Abonament pe 1 an  (8.95 USD/luna + setup gratuit)
Abonament pe 2 ani  (6.95 USD/luna + setup gratuit)

Daca cumparati hosting-ul folosind link-ul de mai sus primim si noi un comision de $65 USD (o singura data).

2)Vimeo.com – accepta programe media de la biserici, programele sunt transformate automat in format flash;  nu este restrictionata durata acestora (de exemplu: la Youtube clipurile sunt limitate la 10 minute); nu se accepta programe comerciale

- pachetul Basic: cont gratuit, include 500 MB pe saptamana, 1 fisier HD pe saptamana
- pachetul Plus: 59.95/an, include 5 GB pe saptamana, upload nelimitat fisiere HD, embedded nelimitat HD

Echipa Intercer

http://tv.intercer.net

Dragi prieteni,

Intercer este locul unde gasesti aproape totul despre biserica si mediul adventist romanesc, precum si multe resurse crestine cu caracter general

In vara aceasta Intercer a implinit 13 ani de activitate. Vom marca acest eveniment in urmatoarele luni prin diferite materiale media.

Dupa o etapa de mai bine de 13 ani de zile in care Intercer a suplinit in mare parte prezenta adventista romaneasca pe internet – atat prin website-ul sau, cat si prin realizarea sau gazduirea altor website-uri adventiste romanesti din tara si strainatate – Intercer continua sa fie un punct de reper in web-ul crestin adventist romanesc si crestin in general.

Multi dintre vizitatorii nostri obisnuiti cauta mai intai la Intercer materialele si noutatile dorite. Altii ajung la Intercer prin diverse cautari efectuate pe motoarele de cautare, fie acestea legate de religie, sanatate, activitati sociale, adrese sau informatii cu caracter general.

* * * * * * *

Pentru a va facilita regasirea resurselor crestine fie la Intercer, fie pe alte website-uri am lucrat in ultimele doua-trei luni la adaugarea de noi materiale pe site-ul Intercer si am creat noi website-uri specializate pe stiri, link-uri sau studii biblice. Iata cateva dintre acestea.

Noutati Intercer - noutati.intercer.net

Acest nou website pregatit de Intercer isi propune sa va tina la curent cu stirile si noutatile din lumea crestina, precum si cu alte stiri de interes general preluate prin RSS de la diferite surse. In loc sa cautati toate aceste stiri pe fiecare website in parte, puteti acum sa le regasiti intr-un singur loc – la noutati.intercer.net !

In acest fel adunam laoalta si promovam munca neobosita a acestor organizatii media crestine sau persoane care investesc timp in a scrie articole, punand la dispozitie in fiecare zi, saptamanal sau periodic resurse si stiri de interes. Salutam si apreciem munca fiecaruia in parte!

Website-ul nostru preia titlul si descrierea acestor stiri, si ofera un link catre website-ul sursa unde puteti citi stirea intreaga, respectand reglementatiile legale in vigoare.

Am inclus diverse categorii de stiri, cum ar fi: Stiri din comunitati (Timisoara 3, Adancata) si Conferinte (Muntenia, Banat, Moldova, Transilvania de Nord), Stiri Intercer si articole de la site-urile aferente Intercer (Intercer Tv, Intercer Tube, BiblePhone, Articole Crestine, Conexiuni Crestine Contemporane, Cercetati Scripturile etc.), Studii biblice (Studiu-biblic.ro), Stiri oficiale (AARC — Info Adventist, Revista Presei, Anunturi), ADRA.

De asemenea, am inclus o categorie Media — programe audio-video, stiri din reviste crestine — Semnele Timpului, AdvenTube, Majesty, Oameni si Perspective, Oxigen, Oxigen 2, Altar de Seara, Devotionale, Materiale de tineret (ProgrameTineret.ro, Revista Respiro, Tin Nord, Resurse crestine pentru copii), bloguri personale — Cristian Modan, Manu Ban, Ovidiu Radulescu, Daniel Chirileanu, Alt Om, Aievea.net, 1MVBooks Timisoara, stiri despre sanatate de la Stiri-info.ro, Cristian Patrascu (Pastila de Sanatate, Noutati medicale) etc.

Pentru cei interesati de stiri in alte limbi am inclus Adventist News Network, E-Grace Notes si altele in limbile engleza, franceza, spaniola, portugheza, italiana si germana.

Alte feed-uri de stiri vor fi adaugate pe parcurs, pe masura ce aflam despre ele. Daca aveti un feed RSS, puteti trimite feed-ul dvs. in mod GRATUIT pentru afisare pe site-ul nostru.

Puteti sa promovati aceste stiri fie prin link-uri catre site-ul noutati.intercer.net, fie dand click pe “Trimite articol” (pentru a-l trimite mai departe pe email, sau catre Facebook, Twitter, Google Buzz, etc.) fie pe butonul Facebook “Like” de la sfarsitul descrierii stirilor. (dati click pe imaginea alaturata)

Cititi stirile la Intercer! Vizitati in fiecare zi site-ul de noutati http://noutati.intercer.net pentru a fi la curent cu stirile din lumea crestina.

Noul director de link-uri Intercer – link.intercer.net

Inceput in 2001 directorul de link-uri Intercer a adunat adrese de website-uri adventiste, precum si alte adrese de website-uri crestine cu care colaboram. De-a lungul anilor au aparut noi website-uri, iar altele si-au incetat activitatea.

Noul director de link-uri este realizat in WordPress si aduna atat adresele de web functionale din vechiul director, cat si altele noi.

In ultimii 2-3 ani s-a observat o crestere majora in aparitia de website-uri crestine, in special bloguri personale si unele site-uri de biserici sau organizatii. Consideram ca acest lucru se datoreaza generatiei tinere.

Cei care erau copii in perioada 1997- 2000 au ajuns acum la adolescenta sau au terminat liceul sau facultatea si sunt obisnuiti cu internetul si cu metodele moderne de organizare a informatiei.

Puteti inscrie in mod GRATUIT link-ul dvs. in Directorul de link-uri Intercer la adresa: http://link.intercer.net .

Pentru cei care doresc ca website-ul propriu sa apara cat mai vizibil avem si doua variante speciale disponibile pentru o mica contributie anuala.

Brosuri Amazing Facts in limba romana

Traducerea materialelor de la Amazing Facts in limba romana a inceput din anul 2004 printr-o echipa de traducatori organizata de Intercer. La inceput au fost traduse seturile de studii biblice “Storacole” si “Lectii ghid de studii”, continuandu-se cu o serie de brosuri. Sora Madry Masca a continuat sa coordoneze aceasta activitate, si pe parcurs s-au adunat un numar frumos de brosuri traduse in limba romana. Revizuirea materialelor este realizata de pastorul Ion Buciuman.

Am pus la dispozitia dvs. la Intercer introducerea acestor brosuri (in numar de 33 in prezent).Materialele sunt folosite cu permisiunea Amazing Facts. Brosurile se pot citi integral pe site-ul AmazingFacts.org urmand link-urile de la fiecare introducere a brosurii.

Puteti gasi aceste brosuri la adresa:

http://intercer.net/blogs/studiibiblice/category/brosuri-amazing-facts

Celelalte studii biblice de la Amazing Facts in limba romana pot fi gasite la http://www.studiibiblice.com .

Carusel cu spoturile Tv Intercer

Pentru a regasi si viziona mai usor spoturile Tv pregatite de Intercer, am pregatit un carusel dinamic care afiseaza toate aceste spoturi.

Pentru a folosi acest carusel puneti mouse-ul peste imagini si apoi folositi sagetile laterale, scroller-ul cu numere sau rotita mouse-ului pentru a parcurge imaginile. Dati click pe imaginea dorita pentru a viziona clipul respectiv.

Am afisat acest carusel pe pagina principala a Intercer si a stirilor Intercer.

Intercer Tv – interfata si materiale in limba engleza

La Intercer Tv exista pe langa materialele audio-video in limba romana si materiale in alte limbi (de regula cu traducere din sau in limba romana).

Am pus la dipozitia vizitatorilor nostri de limba engleza atat o interfata, cat si o selectie a materialelor in limba engleza.

Materialele in limba engleza se pot accesa dand click pe butonul “English” din meniul din partea de sus a paginilor.

De asemenea, trecerea de la interfata in limba romana la cea in limba engleza si vice-versa se poate face din butonul “Language” din partea dreapta sus a paginilor. Adresa directa pentru pagina de limba engleza este:

http://tv.intercer.net/english_media&slang=1

Materialele in limba romana sunt, desigur, cele mai populare. Vizitati Intercer Tv in limba romana la adresa: http://tv.intercer.net .

Invitam si alte comunitati adventiste sa posteze materiale la Intercer Tv. Puteti face acest lucru printr-o mica contributie anuala care sa ne ajute la acoperirea costurilor cu serverele de media.

La Intercer materialele dvs. vor putea fi mult mai usor regasite de vizitatori. Intercer continua sa fie cel mai popular website adventist romanesc cu o media lunara de 35000 – 40000 de vizitatori unici.

Testati noul website Intercer pentru mobil – intercer.mobi

Noul website Intercer pentru mobil poate fi accesat la adresa:
http://www.intercer.mobi/

Website-ul este realizat in genul Apps-urilor, si functioneaza pe orice platforma de mobil (iPhone, Android, Blackberry etc.).

Website-ul face legatura cu stirile si noutatile de pe website-ul Intercer si BiblePhone, precum si cu paginile Intercer de la Facebook si Twitter. Pot fi accesate feed-urile RSS pentru stirile Intercer, Intercer Tv si Intercer Tube. De asemenea, exista un formular de contact si unul pentru a anunta un prieten despre website-ul nostru.

Suntem in perioada de teste si vom lucra pe parcursul lunilor urmatoare pentru a face accesibil cat mai mult continut de la Intercer intr-un format adecvat pentru telefoanele mobile.

Deschideti pe telefonul mobil adresa http://www.intercer.mobi/

Raport financiar Intercer – Ianuarie – Iulie 2010

Va multumim pentru sustinerea acordata activitatilor Intercer in 2010.

Am publicat la 1 August 2010 situatia financiara curenta pentru Intercer Romania si Intercer Canada, exprimata in USD. Per total, la inceputul lunii August 2010 suntem in deficit cu $6217 USD fata de suma necesara.

In luna Iulie a trebuit sa schimbam unul dintre server-ele noastre dedicate cu un server nou cu mai mult spatiu si trafic alocat, pentru a face fata fisierelor media de la Intercer Tv. Server-ul nou ne costa insa aproape de 2 ori mai mult ca primul.

Necesarul lunar pentru Intercer este de $3100 USD. Vom putea continua aceasta activitate in masura in care vom avea fondurile necesare.

Va reamintim ca materialele de la Intercer sunt oferite in mod gratuit si ca ne sustinem prin donatii si sponsorizari, care ne ajuta atat sa acoperim cheltuielile necesare, cat si sa acoperim o parte din costul muncii efectuate pentru mentinerea acestui website.

Puteti gasi detalii privind diferite moduri de a sustine Intercer dand click pe link-urile de mai jos:

Doneaza in Romania * Doneaza in strainatate * Fa-ti Reclama * Mica publicitate

Va dorim binecuvantarea Domnului,

Lucian Mihailescu, din partea echipei Intercer

P.S. Daca petreceti timp la Intercer in mod regulat si va este de folos, va rugam sa va ganditi si la nevoile acestui website.

TABĂRĂ DE TINERET AMNAȘ 18-26 IULIE 2010

Echipa Herghelia Institute vă invită să participați la TABĂRA DE TINERET care va avea loc în Amnaș Jud. Sibiu, în perioada 18-26 Iulie. Invitat special Emanuel Baek. Prețul taberei este de 150 Lei. Pentru înscriere sau mai multe informații aveți la dispoziție următoarele adrese și numere de telefon: www.scoala-hergelia.ro 0742624459 – Simona, 0746936229 – Daniel Seniuc.

Vă așteptăm cu drag!

DETALII:
TABARA DE TINERET
AMNAȘ 2010

Perioada taberei : 18-26 Iulie 2010
Sosire: Duminică 18 Iulie
Plecare: Luni 26 Iulie

Costul taberei:
Prețul taberei este de 150 RON / persoană.
In acest preț sunt incluse:
• 3 mese pe zi
• facilitare cazare ( loc pregătit pentru așezarea cortului, apă curentă, dușuri, toalete)
• programul și materialele taberei.
Plata se va face la sosirea în tabără.

Costuri suplimentare:
Apa este potabilă (fântână proprie), dar pentru cei care doresc sa cumpere apă minerala sau plata, o pot procura de la secretariatul taberei.

Înscriere și Rezervare:
Înscrierile se fac la numărul de telefon 0742624459- Simona Brânză sau la secretariatul școlii de la Herghelia 0265324011/ 0758060707
Dacă sosiți în tabără fără înscriere, veți plăti o taxa suplimentară de 20 Ron și în primele două zile nu veți putea beneficia de materialul taberei (cartea de imnuri și mapa participantului).

Cum se ajunge de la Sibiu la Amnaș
• Ne puteți contacta la numarul de telefon 0742624459- Simona Brânză sau 0741330964 / 07466316515 Emanuel Răducu (Abi), unde puteți solicita microbuzul nostru la orice ora din zi. Prețul unui transport Sibiu – Amnaș este de 25 Ron, iar de la gara Săliște – 15 Ron. Sugerăm, dacă este posibil, gruparea mai multor persone pentru a împărți costul.
Optiunile sunt valabile și pentru plecare.

Descrierea locului și cazarea
Centrul de Sănătate Educație și Familie se află la 7 km de la intersectia cu DN 5 E (Sibiu-Sebeș), într-o largă împrejmuire de verdeață și copaci.

Stația de debarcare este gara CFR Săliște + 7km până la tabăra Amnaș.
O altă posibilitate este cu mijloace auto pe drumurile DN 15 E + 7 km pe drum nemodernizat pe ruta Sibiu – Săliște – Amnaș (23 km de la Sibiu)

Cazarea se face în cortul propriu, iar tabăra vă pune la dispoziție: apă curentă, toalete și dușuri.
Tabăra este găzduită în proprietatea CSEF pe o pășune lângă pădure. La sosire veți primi indicații pentru amplasarea cortului. Experiența anilor trecuți a fost foarte pozitivă, locul de campare fiind foarte bun și sigur. În caz de calamități naturale avem un plan de urgență pentru a adăposti toți participanții taberei pe o perioadă scurtă. Locul și condițiile de campare sunt foarte prielnice și pentru cei care nu au mai dormit în cort până acum.

Masa:
Tabăra Internațională de Tineret vă oferă un meniu vegan deosebit. Pe lângă degustarea unui meniu “a la Herghelia” veți avea posibilitatea să ajutați la prepararea hranei. Meniul este unul tradițional românesc valorificând alimentele obișnuite noua, într-o formă sănătoasă, gustoasă și aspectuasă.

INFORMAȚII FOARTE UTILE:

Îmbrăcămintea:
La Amnaș temperaturile sunt puțin mai scazute decât în Târgu Mureș sau în sudul țării (mai ales noaptea). Vă sfătuim să aveți sac de dormit și îmbrăcăminte groasă pentru dormit.
În luna iulie ziua este cald, de aceea pentru programul zilei fiți pregătiți pentru temperaturi ridicate.
Ca ambasadori ai lui Hristos dorim ca toți participanții în tabără să poarte o îmbrăcăminte decentă, specifică sexului. Dat fiind activitatea misionară din cadrul programului de după-amiază, când vom sluji în diferite sate din împrejurimi, ar fi bine să aveți cu dumneavoastră “îmbrăcăminte de Sabat”. De asemenea, rugăm frumos fetele să nu poarte haine mulate pe corp, decolteuri sau orice alta îmbrăcăminte care nu este potrivită în prezența lui Dumnezeu.
Programul include drumeții și deplasări pentru misiune în satele învecinate, de aceea vă recomandam să aveți încălțăminte bună de mers pe jos, prin pădure.

Sporturile:
Bazat pe Biblie și scrierile inspirate, nu încurajăm în nici un fel sporurile sau jocurile competitive, care au la baza rivalitatea.

Timpul de odihnă:
Încurajăm respectarea programului de somn conform orarului taberei, deoarece orice întarziere zgomotoasă afectează și scurtează timpul de odihnă al colegilor din tabără. Practicăm mersul la culcare devreme, atât pentru refacere cât și pentru a avea timp de părtășie cu Dumnezeu în dimineața următoare.

Programul și Invitații taberei
Urmând scopul și viziunea aces,tei tabere, ne propunem ca programul să fie unul care îmbină recreerea și distractia bună cu misiunea și înviorarea spirituală. Principalul scop al taberei este hrănirea spirituală și motivarea la o relație profundă cu Mântuitorul nostru Isus Hristos, aceasta implicând și o chemare la slujire. Ziua începe devreme cu înviorarea de dimineață și continuă cu devoționalul personal, marele dejun, altarul taberei, ateliere ( biblie, grădinărit, bucătarie sănătoasă și clasa de gătit, masaj, remedii naturale ușor de folosit acasă, etc…) masa de prânz, timp pentru misiune, masa de seară, altarul taberei cu invitați speciali și focul de tabără.
La sosire fiecare participant va primi programul taberei în detaliu.
In tabăra 2010 ne vom bucura de prezența și prezentarile fratelui Emanuel Back. Mai avem și alți invitați dar, dat fiind caracterul nesigur și câteva variabile în programul dânșilor, preferăm să fie o surpriză anunțată doar în tabără.
Motto-ul acestei tabere este: “Dumnezeu are nevoie de tine în arenă, nu în tribune” – lecții din viața lui Iosif.

Cine suntem:
Tabăra Internațională de Tineret este organizată de Centrul Internațional de Educație pentru Sănătate ( Școala Misionară Medicală Herghelia), instituție care funcționează pe lângă Centrul de Sănătate și Medicină Herghelia, începând cu anul 1999. Durata cursurilor este de un an, având ca scop formarea de misionari medicali pentru țară și străinătate cât și plantatori de biserici (misionari laici).
Pentru mai multe informații vă rugăm accesați urmatoarea adresă: www.scoala-herghelia.ro
Programul taberei este coordonat de conducerea Instituției în colaborare cu studenții acesteia.
Alte programe organizate sau susținute de Instituție sunt:
Tabăra de Sănătate și Familie www.tabaradesanatate.com
Cursuri intensive LIGHT: www.scoala-herghelia.ro

Daniel Seniuc – Director tabără
E-mail: danielseniuc@hotmail.com
Mobil: 0040 746 936 229
Fax: 0040 265 324 011

Simona Brânză –Secretară Tabără Amnaș 2010
E-mail: simyb_79@yahoo.com
Mobil : 0742624459
Tel, Fax: 0269256813

Fiindcă, oricine va chema Numele Domnului, va fi mântuit.

Romani 10:13

Click pe imaginea de mai jos să alegi rezoluţia potrivită

Dar acum, în Hristos Isus, voi, care odinioară eraţi depărtaţi,
aţi fost apropiaţi prin sângele lui Hristos.

Efeseni 2:13

Click pe imaginea de mai jos să alegi rezoluţia potrivită

Dragi prieteni, www.programetineret.ro va ofera posibilitatea de a va testa cunostintele biblice participand la concursul biblic. Pe langa intrebarile de la concursul zilnic, am pus la dispozitie toate intrebarile care au fost pana acum in concurs. Puteti participa accesand urmatoarele linkuri:

Intrebari din Cartea Genezei

Intrebari din Cartea Exod

Intrebari din cartea Levitic

Intrebari din cartea Numeri

Intrebari din cartea Deuteronom

Intrebari din cartea Iosua

Concursul continua, in fiecare zi fiind pregatit un set de 3 intrebari care sunt formulate pe baza studiului Bibliei la rand.

Va asteptam!

Articole noi publicate pe programetineret.ro

Zacheu

POEM DE PASTE – Program muzical

De ce s-o fi lepadat Petru?…

Agonia din Ghetsemani

Paharul Lui si paharul meu

Comemorare – Fragmente

In Ghetsemani

Sa nu atipim

Trece prin Ghetsemani

Sub povara pacatelor mele

La Cina cea Mare

Punct si virgula

Strop de revelatie

Portret de mama…

Vorbiti in tacere!

Ultimul dor

Daniel

Diaspora

La rascruce

Sfarsit de drum

Doamne,

Prima poezie

Program Paste – La Cine cea Mare

Mama

Un copil care se roaga

Copii lui Dumnezeu

Noua Imparatie

La început era Cuvântul, şi Cuvântul era cu Dumnezeu, şi Cuvântul era Dumnezeu.

Ioan 1,1

Click pe imaginea de mai jos să alegi rezoluţia potrivită

Dar mai presus de toate acestea,
îmbrăcaţi-vă cu dragostea, care este legătura desăvârşirii.

Coloseni 3:14

Click pe imaginea de mai jos să alegi rezoluţia potrivită

Premiul 1 Butilca Alina Laura, Judetul Mures Biblia, coperta din piele naturala, cu fermoar, culoare alb.	Premiul 2 Roxana, Bucuresti Cartea “Tragedia Veacurilor si albumul “Vis de cer”	Premiul 3 Neagu Eugenia, Alexandria, Teleorman Cartea “Jocul cu copiii nu-i o joaca” si integrame biblice

Articole noi

Nu suntem vesnici

Sacrificiul unui copil

Intrebari concurs Biblic Februarie

Nu ma asteptam….

Daca ar veni Isus…

Ingerul si batranul crestin

DOAMNE, DE CE ATATA GRABA?



Micul Teolog este un program gratuit pentru studiu biblic individual in limba romana. Programul este compatibil Windows XP, Windows Vista, Windows 7 si MsOffice.

Cuprinde:
- Scrieri: Biblia cu trimiteri (mai multe limbi, mai multe versiuni), Cometariul Biblic AZS si EGW, Scrierile EGW, 736 Imnuri crestine
- Motor pentru cautare instant in toate scrierile.

Contact: mteolog@gmail.com

Realizator: Gaius Maximus (gaiusmax@gmail.com)

Micul Teolog este disponibil pe aceasta pagina:
http://intercer.net/blog/download?dl_cat=6

Nota Redactiei: In timp vom muta in aceasta sectiune (la adresa de mai sus) toate materialele de la rubrica de download anterioara. Aceste materiale pot fi inca accesate aici:
http://www.intercer.net/article.php?id=727

www.concurs.programetineret.ro
Castigatorii luni ianuarie:
Premiul I – alinuta cu 67 de puncte
Premiul II – Roxana cu 62 de puncte
Premiul III – Neagu Eugenia cu 58 de puncte
Premiile vor fi anuntate in cursul acestei saptamani!
Felicitari castigatorilor.Castigatorii din luna aceasta, conform regulamentului, pot participa in continuare la concurs insa ei pot fi premiati peste 2 luni, adica in luna aprilie, deoarece vrem sa dam sansa mai multor persoane sa castige. Va multumim pentru intelegere! Pentru sugestii va rugam sa ne contactati!
Premiile vor fi anuntate in cursul acestei saptamani!

Va asteptam sa va verificati cunostintele biblice!

O mie să cadă alături de tine, şi zece mii la dreapta ta, dar de tine nu se va apropia.
Psalmi 91:7

Click pe imaginea de mai jos să alegi rezoluţia potrivită

Salutare!
Va asteptam pe www.programetineret.ro/Concurs pentru a participa la concursul biblic lansat astazi de www.programetineret.ro

Concursul se va desfasura zilnic, punctajul fiind resetat la inceputul fiecarei luni.
Vor fi seturi de cate 3 intrebari in fiecare zi. Intrebarile vor avea 4 raspunsuri propuse, din care doar UNUL este corect.
Premiile se vor acorda primilor 3 clasati, la finalul fiecarei luni.

Te asteptam!!!

Re:spiro îți propune ca în anul următor să citești Biblia zilnic după planul de citire de mai jos:

Plan de citire a Bibliei (rezolutie mică – 1.2mb – format PDF)

Plan de citire a Bibliei (rezolutie mare – 8.1mb – format PDF)

Biblia a transmis speranţă multor milioane de oameni de-a lungul timpului. Ea ne înseninează frunţile, ne încurajează inimile şi aduce prospeţime sufletelor noastre. Acum, când porneşti într-o nouă călătorie spirituală în studiul zilnic al Bibliei, te alături credincioşilor din întreaga lume. Duhul Sfânt te va sensibiliza pe măsură ce deschizi Cuvântul lui Dumnezeu în fiecare zi. Cere-I să îţi descopere, pe măsură ce citeşti, planul Lui pentru viaţa ta. Vei simţi prezenţa Lui şi vei experimenta dragostea Lui în moduri noi şi minunate.

Va ofer spre publicare acest material care a stat la baza unei predici tinute in Sabatul dedicat creatiunii din 24 octombrie 2009 . Am reusit sa traduc acest material si as dori ca si altii sa se bucure de el.

Autorul predicii, cat si al fisierului, este Rolando Rizzo, pastor italian (in curs de pensionare), fost profesor la Institutul Villa Aurora din Firenze (Florenta) si fost director al departamentului de tineret al Uniunii Italiene.

Puteti descarca fisierul Power Point (.ppt) dand click pe link-ul de mai jos:

Creationism – Evolutionism. Credinta se opune stiintei?

Gabriel Ghioc

Isus ne-a adus cerul mai aproape….ca nu cumva veşnicia să fie exclusă din preocupările noastre. (E.G. White, The Signs of the Times, 4 aprilie 1895)

„Atunci am văzut un cer nou şi un pământ nou pentru că cerul dintâi şi pământul dintâi pieriseră.” (Apocalipsa 21,1)

„Când ochii noştri vor privi acea lume de frumuseţi pe care acum abia o întrezărim prin microscop, când vom privi gloriile cerului, scrutate acum cu privirea de la distanţă prin telescop, când rugina păcatului va fi îndepărtată, întregul pământ va apărea în „frumuseţea Domnului Dumnezeului nostru”. Ce domeniu vast va fi deschis studiului nostru! Acolo, cercetătorul ştiinţei va putea citi rapoartele creaţiunii şi va mai găsi nicio referire la legea răului. El va putea asculta muzica vocilor naturii şi nu va mai descoperi nicio iotă de tânguire, nici un ton de durere […] Toate comorile universului vor putea fi cercetate de copiii lui Dumnezeu . Cu o plăcere inexplicabilă, vom intra în bucuria şi înţelepciunea fiinţelor necăzute. Vom avea parte de comorile obţinute de-a lungul veacurilor petrecute în contemplarea lucrărilor mâinilor lui Dumnezeu.” (E.G. White, Education, pag. 303, 307)

› citește în continuare

Info

Aceste wallpapere fac parte din secțiunea Resurse gratuite. Periodic adăugăm câteva wallpapere noi. Dacă aveți nevoie de o rezoluție diferită sau doriți să ne spuneți părerile / sugestiile voastre, lăsați-ne un comentariu în josul paginii. Până data viitoare, sperăm să vă fie de folos!

Cu inima sfâșiată – Psalmi 147:3

Rezolutie:
1600×1200
1440×900
1280×1024

Rezolutie:
1600×1200
1440×900
1280×1024

› vezi celelalte wallpaper-uri

Titlu – Vorbitor			Video	Audio
Octavian Lupu – Prezentarea editiei multilingvistice BiblePhone.Neti 00:15:00 – Seminarii de Internet, Limba: Romana		0	300K

În urmă cu câteva luni, am avut ocazia de a prezenta proiectul „Biblia pe telefonul mobil”, sau BiblePhone.Net, în faţa unui auditoriu ce cuprindea persoane ce făceau parte din mai multe culte creştine. Imediat după încheierea acestui eveniment, o persoană a venit la mine şi mi-a spus că ar fi utilă realizarea unei ediţii multilingvistice, care să îi ajute pe cei care aparţin diferitelor naţionalităţi străine, dar care locuiesc în România, să poată avea în paralel afişat textul biblic în limba română şi în limba lor de origine.

Ideea mi s-a părut interesantă, mai ales că în urma mai multor mesaje de e-mail primite din străinătate, oameni de diferite naţionalităţi, ce locuiau în altă ţară decât cea de origine, îmi solicitau să găsesc o metodă de afişare simultană a Bibliei în limba lor natală, precum şi în limba ţării în care locuiau.

Mai mult, nişte studenţi la teologie mi-au spus că afişarea paralelă a textelor biblice în limbile greacă sau ebraică, şi o limbă modernă, în genul engleză, franceză sau română, ar fi un instrument de studiu extraordinar.

De fapt, exista o astfel de versiune la www.biblephone.net/splus , dar presupunea o conexiune permanentă a telefonului la Internet, lucru ce nu era accesibil pentru toţi cei interesaţi. De aceea, am decis să trec la dezvoltarea aplicaţiei existente, pentru a putea oferi posibilitatea afişării paralele a mai multor texte biblice, fapt care sunt sigur că va duce la promovarea cunoaşterii Cuvântului lui Dumnezeu pe toate meridianele pământului.

Nu în ultimul rând, mă gândesc la numeroasa diasporă românească din Europa sau din Statele Unite ale Americii, care va avea ocazia să poată descărca ediţii multilingvistice în limba română, însoţită şi de limba ţării în care se găsesc: engleză, franceză, spaniolă etc.

De aceea, în momentul de faţă este posibil să descărcaţi aplicaţii multilingvistice pentru telefonul mobil de pe site-ul www.biblephone.net, folosind secţiunea Bible Creator. Este suficient să selectaţi o versiune de bază, la care să adăugaţi versiuni suplimentare, iar aplicaţia ce înglobează mai multe ediţii va fi realizată imediat.

Cu titlu de exemplu, daca veţi accesa: http://www.biblephone.net/creator/index.php/ro+en/7+1/  se va putea descărca o ediţie multilingvistică în limbile română şi engleză.  De asemenea, la adresa http://www.biblephone.net/creator/index.php/ro+en+fr/7+1+4/,  se poate descarcă o ediţie care să conţină limbile română, engleză şi franceză.

Practic, nu există o limitare de generare a aplicaţiilor multilingvistice în ce priveşte numărul de limbi, de module sau de dimensiune a aplicaţiei în cauză, acest lucru depinzând numai de posibilităţile modelului de dispozitiv mobil utilizat, în principal în materie de dimensiune maximă permisă pentru aplicaţii Java.

Textul pentru aplicaţiile mai sus menţionate se poate vizualiza în secţiunea BibleWeb, mai precis la adresa http://www.biblephone.net/web/index.php/ro+en/7+1/, respectiv http://www.biblephone.net/web/index.php/ro+en+fr/7+1+4/ .

O prezentare a paşilor pentru dezvoltarea unei astfel de aplicaţii (în limba română), este redată în următorul material video: http://media.intercer.info/speranta/001ro video BiblePhone Creator Multilingvistic.wmv. Iar o scurtă prezentare în limba engleză este redată  într-o prezentare PowerPoint aici: http://www.biblephone.net/publishing/Bible Creator presentation.pps

 Acest rezultat se constituie ca o premieră în materie de aplicaţii Java pentru telefonul mobil, îmbinând generarea dinamică, online, cu facilităţile de afişare multiligvistice, conform preferinţelor utilizatorului. Amănunte privind modalităţile de instalare pe telefonul mobil le veţi găsi pe site-ul www.biblephone.net , la secţiunea Help.

Dorinţa mea este ca această aplicaţie să conducă pe cât mai mulţi oameni la cunoaşterea Cuvântului lui Dumnezeu, aşa cum îl avem prezentat în cuprinsul Sfintelor Scripturi. 

Octavian Lupu

BiblePhone.Net

Titlu – Vorbitor			Video	Audio
Octavian Lupu – Prezentarea editiei multilingvistice BiblePhone.Net 00:15:00 – Seminarii de Internet, Limba: Romana		0	300K

Fisierele mp3 sunt pregatite de Gaius Maximus, Romania. Programele sunt transmise prin Intercer TV.

DOWNLOAD. Dati click dreapta pe icon-ul sageata din dreptul fiecarei predici si apoi ‘Save target as…’ pentru a salva fisierul pe computerul dvs.
VIZIONARE. Dati click pe iconul tv din dreptul fiecarei predici pentru a viziona online. Daca treceti cu mouse-ul pentru icon-urile de la fiecare predica puteti vedea bitrate-ul, player-ul cu care vor fi deschise si marimea acestor fisiere.

Ne face placerea sa va anuntam faptul ca in momentul de fata  puteti sa va descarcati o editie Biblia Cornilescu, avand cuvintele Domnului Isus Hristos evidentiate, intr-un mod similar editiei NIV (New International Version).

Pentru acest lucru este suficient sa mergeti la BiblePhone Creator / Romanian / Biblia Cornilescu plus, sau mai precis la http://www.biblephone.net/creator/index.php/ro/7 .

Textul pentru acest modul biblic a fost oferit prin bunavointa lui Miodrag Rechesan, fapt pentru care suntem profund recunoscatori.

In cadrul acestei sectiuni aveti avantajul ca puteti sa va configurati aplicatia asa cum doriti.

Mult succes,

Echipa BiblePhone

Începerea cursurilor Centrului de Pregătire Misionară România (CPMR) au fost amânate până pe data de 27 Septembrie 2009! Încă mai așteptăm tineri dornici să lucreze pentru Dumnezeu. Nu mai amânați să vă puneți la dispoziția lui Dumnezeu. Aceasta este ultima șansă de a vă înscrie la cursurile CPMR. ,,El hotărăşte din nou o zi: „Astăzi,” -zicînd, în David, după atîta vreme, cum s’a spus mai sus: „Astăzi, dacă auziţi glasul Lui, nu vă împietriţi inimile!” (Evrei 4:7)

www.cpmr.ro — info@cpmr.ro — 0788/902.576