\tACTUL – X – \u201cFuga lui Ilie in Pustie.\u201d <\/p>\n
\tIlie Tisbitul era obosit si fara vlaga in el dupa executarea celor 450 de prooroci ai lui Baal. Izabela, regina si sotia lui Ahab, nu stia tot ce se intamplase pe muntele Carmel, deoarece, vroia sa stie tot din gura regelui care fusese martor la marea minune de pe Carmel. Ajuns la palat, Ahab a povestit Izabelei cu lux de amanunte, tot ce se intamplase, dar, se pare ca regele a spus Izabelei detailat numai ce a vrut el, si anume, cum a ucis Ilie pe proorocii lui Baal. Aici se vede marea fatarnicie a unui imparat fara o coloana vertebrala perfecta. Anume, sa-i explice reginei Izabela cum jertfa lui Baal a ramas cum a fost pusa, iar jertfa lui Ilie pusa in Numele Dumnezeului Celui Puternic, a fost atat de vizibila cu ochiul liber incat focul ei sa vazut de la mare distanta, cum poporul sa plecat spre o aducere aminte la Dumnezeul Lui Adevarat, rostind cuvintele pline de semnificatie si intoarcere la adevaratul Creator, toate acestea nu le-a spus Ahab, reginei lui, Izabela. Cuvintele, \u201cDomnul este Adevaratul Dumnezeu\u201d, au marcat prin aduceri aminte de altadata, minunile savarsite de Iehova pe muntele Sinai. Apoi, trecerea Marii Rosii si multe alte asemenea minuni, au avut darul sa scoata un popor din macabra teroare a zeitatilor pagane la, Marele Eu Sant. Casa Regala, a suferit prin jertfa mistuita prin foc, de pe Muntele Carmel, una din cele mai mari si dezastrose infrangeri politico-religioase de pe planeta pamant. Umilinta la care a fost supusa Coroana Regala, formata din regina Izabela si regele Ahab, a fost atat de mare incat regina a strigat ca din gura de sarpe: \u201c Sa ma pedepseasca zeii cu toate asprimea lor, daca maine, la ceasul acesta, nu voi face cu viata ta Ilie, ce ai facut tu cu viata fiecaruia din ei ?\u201d Poti sa zici ceva, la o asemenea sentinta dictatoriala data de o coroana Orientala ? Ai cu ce te apara in fata unei leoaice politico-religioase ca Izabela ce, vrea ca zeii ei de inchinare pagana, facuti in lungul istoriei, sa o pedepseaca ca pe un condamnata la moarte ? Ai fi stat in fata ei si sa-i spui ca o voce de bariton, sau ca o voce de soprana puternica in corzile ei vocale ca, Adevaratul si Puternicul Dumnezeu Creator este in Ceruri si nu pe pamant ? Cu fata ei incruntata si plina de venin de cobra infuriata a lansat o sentinta de moarte, prin junghiere al marelui prooroc, Ilie Tisbitul. <\/p>\n
\tTot palatul a fost de acord cu sentinta de moarte data de Izabela lui Ilie. Ahab, dupa ce a spus Izabelei tot ce facuse Ilie, sa impacat cu gandul ca Izabela se va razbuna pe Ilie, asa ca, el a fost de acord cu ea, semnand actul pentru executia, lui Ilie. Un sol de la casa regala, bine cladit fizic, antrenat pentru o asa misiune speciala, a dus acest mesaj lui Ilie Tisbitul. Ilie nu era un om oarecare si Izabela stia ca, daca solul nu era scolit bine la academia militara a Izabelei si a lui Ahab, putea sa o incurce. Asa ca, serviciul de siguranta al statului Israel, a trimes prin porunca Reginei, solul ales cu grija, uns cu toate alifiile si oricand sa execute o crima in orice loc si in orice timp. Numai ca, Ilie era proorocul lui Dumnezeu si era purtat de bratele Divinitatii, oriunde mergea. In general proorocii aveau o educatie militara aparte, si erau gata oricand sa execute un ordin dat de cineva superior lor. Avea pregatirea necesara si instructia ca in orice moment sa intervina in forta pentru a rezolva o problema de cumpana, in orice timp si mai ales in orice directie. Solul trimes era mana dreapta secreta a Casei Regale, caci educatia acestuia, intrunea toate conditiile unui tip din zilele noastre, membru al unui birou de investigatie gen: KGB, CIA, SRI, FBI, etc. Ilie, cand a vazut lucrul acesta, a intins-o caci stia bine ca solul special are, si,,,,,,,,,stie multe metode de trimetere pe lumea cealalta, asa ca, si-a luat talpasita, si a plecat, ca sa-si scape viata. Intrebare, daca nu pleca repede, Ilie, era vinovat in fata lui Dumnezeu sau nu ? Eu cred ca era vinovat caci, Ilie stia bine ce va urma, iar decretul de sentinta dat pentru Ilie, era pr\u00e9cis si definitoriu. Nu te joci in asemenea conditii cu seviciul secret al unei tari. Dumnezeu la avertizat pe Ilie, si el, Ilie, si-a luat masurile de siguranta in timp si spatiu. Ilie a plecat ca sa-si salveze viata. Solul trimes de Izabela avea dubla misiune, sa-i spuna ce a zis regina, dar si sa-l faca ingeras pentru veci, adica, sa-l execute. Minciuna Isabelei nu a stat in picioare in fata lui Ilie, caci ea a declarat ca: \u201cSa ma pedepseasca zeii cu toata asprimea lor, daca maine, la ceasul acesta, nu voi face cu viata ta ce ai facut tu cu viata fiecaruia din ei.\u201d Solul trimes avea misiune precisa si anume, sa-l execute si sa-l extermineze pe Ilie, asa cum a facut el, Ilie, cu proorocii lui Baal. Furia ei, a reginei Izabela, era prea mare ca sa mai amane o sentinta pana a doua zi. Asa ca, Ilie a inteles ca trebuie sa plece, si a plecat, ca sa-si scape viata. <\/p>\n
\t\u201cIlie a ajuns la Beer-Seba, care tine de Iuda, si si-a lasat slujitorul acolo.\u201d Nici Ilie nu era oricine, deoarece si-a luat masuri de siguranta, prin aceea ca, a lasat slujitorul lui la Beer-Seba, ca momeala pentru solul special al Izabelei. Numai ca Ilie a plecat si de acolo, si sa dus in pustie. Dupa o zi de mers, si mai ales, obosit, insetat, fara putere trupeasca, trecut prin multe experiente ale unei vieti plina de evenimente, iata-l acum cerand de la Dumnezeul lui, moartea. Cand un om ajunge intr-o asemenea situatie, inseamna ca nu numai fizic este la capatul puterilor ci si psihic. Echilibrul si tenacitatea se pare ca au pierit din atentia lui Ilie, numai ca, Dumnezeu a controlat totul, trecandu-l pe Ilie prin multe incercari, dar, nu la parasit niciodata. In pustie pe un soare dogoritor din indepartatul Orient Antic, Ilie a gasit insfarsit un ienuper, un copac cu umbra si aici sa culcat si a adormit. Numai ca, atunci cand ai planuri diferite de ale lui Dumnezeu, lucrurile se schimba. Atitudinea lui Ilie, nu a placut Domnului. Cum sa-l rogi pe Creatorul Universului sa-ti ia sufletul? Unde este credinta ta Ilie? Se pare ca proorocul lui Dumnezeu si-a pierdut orice speranta. Cuvintele lui spun multe lucruri. \u201cAcum Doamne, ia-mi sufletul, caci nu sant mai bun decat parintii mei.\u201d La o asa cerere, Dumnezeu la incercat din nou cu alt sistem de proba. Proba de rezistenta fizica pana la epuizare. Cand omul are planuri ciudate, Dumnezeu arata la timp, lui, omului pacatos, ce sa faca. Pe cand dormea, un inger din cer la atins si ia spus cuvintele: \u201cScoala-te si mananca.\u201d Pe niste pietre incalzite era o turta specifica gastronomiei orientale. O mancare simpla si un ulcior de apa pentru un calator, gen sportiv, de cursa lunga. \u201cA mancat si a baut, apoi sa culcat din nou.\u201d Dar, pe cand dormea mai bine, a venit ingerul din nou si ia zis: \u201cScoala-te si mananca, fiindca drumul pe care-l ai de facut este prea lung pentru tine.\u201d Ilie nu a realizat ce a spus ingerul. Abatut si somnanbul mai mult, de data asta sa ridicat si a luat masa simpla cu paine si apa. Te intreb, ai mancat vreodata in viata ta de trecator pamantean, numai paine si sa bei numai apa? Ai incercat doar o saptamana macar, sapte zile doara, sa ai pe masa ta, si sa mananci, numai, o simpla paine si sa bei numai apa in, fiecare zi? Si totusi in lumea noastra de azi, exista asemenea cazuri, numai ca Domnul ne avertizeaza si ne spune pe nume: \u201cPainea si Apa nu va vor lipsi.\u201d Este o mare fagaduinta si Ilie cu puterea pe care ia dat-o mancarea aceasta, a mers patruzeci de zile si patruzeci de nopti pana la muntele lui Dumnezeu, Horeb. Te intreb in final, vrei sa fii un alergator de cursa lunga in lanurile coapte ale secerisului de final de istorie pamanteana? Atentie, Dumnezeu ia dat putere lui Ilie sa mearga incontinuu fara sa se opreasca, 40 de zile si 40 de nopti? Ai avea curajul azi sa faci o asemenea experienta cu Cel din Ceruri? De multe ori ne vaicarim ca sa intrerupt apa sase ore? Alte ori nu am gasit paine la magazine? Uneori cartim din orice se intampla in viata noastra dar, din nou atentie, Ilie a luat-o din nou de la capat si a mers cu Dumnezeu. Fuga lui Ilie in pustie, la ferit de la o decapitare cu junghiere totala. Si Cel din Ceruri, adica, Dumnezeu la salvat, deoarece avea mai departe nevoie de un om al Lui, ce sa duca la indeplinire planurile Sale. Si noi avem nevoie de EL, de un Isus care sa ne povatuiasca si sa na aduca aminte ce sa facem in viata. Amin! <\/p>\n
In numarul urmator ACTUL-XI -\u201cDumnezeu Se arata.\u201d <\/p>\n
Arh. Gheorghe Petrescu, CUA University, Washington, DC., USA.<\/p>\n
Anunt pe cititorii mei ca pe Intercer, Cronica Ideilor, apare pe un nou site:
\nhttps:\/\/intercer.net\/blogs\/poeziisieditoriale\/<\/p>\n
Alt site unde veti gasi Cronica Ideilor, completa din anul 2006-2007-2008-2009,
\nintr-o prezentare grafica de exceptie este:
\nhttp:\/\/www.azsmrebenezer.net<\/p>\n
Alt site unde veti gasi \u201cPortfoliul arhitectului\u201d, Gheorghe Petrescu, este:
\nwww.gheorghe-petrescu.net<\/p>\n
Azi Ianuarie 16, 2010, orele 10:00 pm, Washington, DC.,
\nCapitala Balaurului American. <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
ACTUL – X – \u201cFuga lui Ilie in Pustie.\u201d Ilie Tisbitul era obosit si fara vlaga in el dupa executarea celor 450 de prooroci ai lui Baal. Izabela, regina si sotia lui Ahab, nu stia tot ce se intamplase pe muntele Carmel, deoarece, vroia sa stie tot din gura regelui care fusese martor la marea […]<\/p>\n","protected":false},"author":8,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_monsterinsights_skip_tracking":false,"_monsterinsights_sitenote_active":false,"_monsterinsights_sitenote_note":"","_monsterinsights_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[138],"tags":[],"class_list":["post-848","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cronica-ideilor"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/intercer.net\/blogs\/poeziisieditoriale\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/848","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/intercer.net\/blogs\/poeziisieditoriale\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/intercer.net\/blogs\/poeziisieditoriale\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/intercer.net\/blogs\/poeziisieditoriale\/wp-json\/wp\/v2\/users\/8"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/intercer.net\/blogs\/poeziisieditoriale\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=848"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/intercer.net\/blogs\/poeziisieditoriale\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/848\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/intercer.net\/blogs\/poeziisieditoriale\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=848"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/intercer.net\/blogs\/poeziisieditoriale\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=848"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/intercer.net\/blogs\/poeziisieditoriale\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=848"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}