Pocainta nu este teama. Ati stiut sau ati auzit despre oameni posedati de frica \u00eentr-o furtuna, \u00eentr-un cutremur de pamant sau intr-un razboi; dar foarte rar \u00een astfel de experiente a avut loc o pocainta reala. Intr-un moment de mare pericol pentru viata fizica, oamenii pot cadea pe genunchi, cautand izbavirea; dar dupa furtuna, cutremur sau razboi ei merg mai departe pe drumul Cineva a dat aceasta definitie a pocaintei: “Pocainta \u00eensemneaza o adanca parere de rau de pacatele savarsite si o continua ferire de a le mai face.” (<\/FONT>Calea catre Hristos, p. 21<\/FONT><\/A>). O caracteristica a zilelor noatre este faptul ca s-a pierdut notiunea de pacat. Nimic nu e mai tragic. Fapte care de obicei erau privite ca pacate grave astazi sunt privite pur si simplu ca violari ale conveninientelor. A fost o vreme cand se facea o distinctie precisa \u00eentre bine si rau. Albul era alb si negrul negru, dar acum albul si negrul au devenit un gri sters. Cum ar putea cineva sa fie adus sa mai vada pacatul \u00een enormitatea si hidosenia lui? Va veni un timp cand va fi prea tarziu sa te mai pocaiesti, prea tarziu sa fii gata sa \u00eentalnesti pe Dumnezeu. Asa \u00eenvata Scriptura. Sa privim parabola celor zece fecioare descrisa \u00een <\/FONT>Matei 25<\/FONT><\/A>. Ele reprezinta Imparatia cerului. Cinci sunt \u00eentelepte si cinci ne\u00eentelepte. Cinci si-au luat o rezerva de ulei pentru candelele lor, pe cand cele ne\u00eentelepte nu si- au luat ulei de rezerva. A existat un timp de asteptare. La miezul noptii s-a auzit strigatul: “Iata mirele, iesiti-i \u00een \u00eentampinare!” Cele zece fecoare s-au trezit si si-au pregatit candelele. Fecioarele cele ne\u00eentelepte si-au gasit candelele gata sa se stinga din cauza lipsei de ulei. Ele au cerut ulei dela fecioarele \u00eentelepte, dar ele au raspuns ca nu au de ajuns. Fecioarele ne\u00eentelepte s-au grabit sa mearga la magazin sa cumpere, dar cand s-au \u00eentors, ceremonia nuntii \u00eencepuse si usa fusese \u00eenchisa. Fecioarele ne\u00eentelepte strigau: “Doamne, Doamne, deschide-ne!” Dar el drept raspuns le-a zis: “Adevarat va spun, ca nu va cunosc!” A fost prea tarziu. In ziua finala, multi vor pretinde sa intre \u00een Imparatia lui Hristos, spunand:”Doamne, Doamne! N-am proorocit noi \u00een Numele Tau? N-am scos noi draci \u00een Numele Tau? Si n-am facut noi multe minuni \u00een Numele Tau?” Atunci le voi spune curat: “Niciodata nu v-am cunoscut; departati-va de la Mine, voi toti care lucrati faradelege.” <\/FONT>Matei 7:22-23<\/FONT><\/A>. Este adevarat ca \u00een timp ce usa harului este deschisa nici o conditie si nici o circumstanta nu ne poate \u00eempiedica sa gasim mantuirea, ci numai noi \u00eensine. Un om poate fi \u00een lume, totusi el nu trebuie sa fie din lume. Nu mediul \u00eenconjurator, ci relatia inimii noastre cu Dumnezeu, ne va ajuta. O barca este \u00een siguranta pe apa, pana cand apa nu intra \u00een ea. A fost mult mai tragic ca Vorbind despre sfarsitul tuturor lucrurilor si despre distrugerea finala a celor necredinciosi si nepocaiti, Isus spunea: “Cum s-a \u00eentamplat \u00een zilele lui Noe, aidoma se va \u00eentampla si la venirea Fiului omului.” <\/FONT>Matei 24:37<\/FONT><\/A>. El ne cere sa contemplam experientele care se vor \u00eentampla chiar cu putin \u00eenaintea venirii Fiului omului.
vechi.
Pocainta nu este pur si simplu recunoasterea pacatului. E o mare diferenta \u00eentre a fi trezit la ora 5 dimineata de ceasul desteptator si a te scula din pat. Pocainta nu este doar a fi rusinat de pacate, ci a fi destul de rusinat ca sa numai pacatuiesti.
Pocainta este mai mult decat o parere de rau. Cineva are mari emotii si plange cu amar, ca si Esau din vechime. (<\/FONT>Evrei 12:16-17<\/FONT><\/A>), pentru pasii gresiti; dar nu se \u00eentoarce de la pacat. Unii au fost prinsi \u00een crimele lor si trimisi la \u00eenchisoare unde ei plang mult pentru situatia lor; dar c\u00e2nd sunt eliberati din \u00eenchisoare, ei \u00eencep acelasi fel de viata ca mai \u00eenainte.
Multi regreta ca au pacatuit si chiar fac o reforma exterioara, caci se tem ca raul facut le va aduce suferinta. Dar aceasta nu este pocainta conform Bibliei. Ei deplang suferinta, dar nu pacatul.
“Aceasta era amaraciunea lui Esau atunci cand a vazut ca sa a pierdut pentru totdeauna dreptul sau de \u00eentai nascut. Balaam, \u00eenspaimantat de \u00eengerul ce statea \u00een calea sa cu sabia scoasa, a recunoscut vina sa, de teama ca sa nu-si piarda viata; dar nu era la el o adevarata pocainta, o reala parere de rau pentru pacat, nici o \u00eentoarcere de la scopurile lui, nici o scarba fata de
ceeace este rau. Iuda Iscarioteanul, dupa ce a vandut pe Domnul a strigat: “Am pacatuit, caci am vandut sange nevinovat.” <\/FONT>Matei 27:4<\/FONT><\/A>. Marturisirea aceasta a fost smulsa sufletului sau vinovat datorita unui simtamant teribil de condamnare si a unei teribile asteptari a judecatii. Urmårile actului sau \u00eel umpleau de groaza, dar nu era la el o durere profunda, zdrobitoare de inima,
pentru ca a vandut pe Sfantul lui Israel.
Faraon, sub influenta judecatilor lui Dumnezeu, a recunoscut pacatul sau numai pentru a scapa de continuarea pedepsei, dar el sa re\u00eentors la pozitia lui de sfidare a cerului de \u00eendata ce plagile au \u00eencetat. Toti acestia deplangeau rezultatele pacatului, dar nu erau zdrobiti pentru pacatul \u00eensusi.” (<\/FONT>Calea Cåtre Hristos pag. 21-22<\/FONT><\/A>).
Pocainta nu este numai regret. Ca si Iuda, cineva poate regreta adanc pacatele sale, dar nu le paraseste. Cineva, poate \u00eentreaba cum stim ca Iuda nu s-a pocait? Raspundem: prin actiunea sa care a urmat. Scriptura spune ca Iuda s-a dus si s-a spanzurat. Un om pocait de pacat nu comite un alt pacat \u00een ora urmatoare.
Pocainta nu e penitenta, o \u00eencercare de ispasire a pacatelor prin fapte, prin posturi, mortificarea corpului sau prin calatorii lungi la locasuri sfinte. Exista o Biserica ce \u00eenvata pe membrii ei sa faca penitente, dar Dumnezeu spune: “Daca nu va pocaiti, toti veti pieri.” <\/FONT>Luca 13:3<\/FONT><\/A>. Pacatosul, care se pocaieste, \u00eesi marturiseste pacatele lui Dumnezeu, este \u00eendreptatit prin
credinta lui \u00een meritele lui Hristos si nu prin propriile lui fapte. ” Deci, fiindca suntem socotiti neprihaniti, prin credinta, avem pace cu Dumnezeu, prin Domnul nostru Isus Hristos.” <\/FONT>Romani 5:1<\/FONT><\/A>. <\/FONT><\/P>
\n
\n
In ziua Cincizecimii multimea, c\u00e2nd au fost convinsi de pacatele lor, a strigat: “Ce sa facem?” Primul cuvant al raspunsului lui Petru a fost: “Pocaiti-va, si fiecare din voi sa fie botezat \u00een Numele lui Isus Hristos, spre iertarea pacatelor voastre.” <\/FONT>Fapte 2:38<\/FONT><\/A>.
“Pocainta \u00eensemneaza o adanca parere de rau de pacatele savarsite si o continua ferire de a le mai face. Noi nu vom renunta pe deplin la pacat pana c\u00e2nd nu vom ajunge sa simtim pacatosenia lui; pana cand nu vom ajunge sa-l parasim cu toata inima noastra, pana atunci nu se va produce adevarata schimbare \u00een viata noastra.
Rugaciunea lui David, dupa caderea sa, ilustreaza natura adevaratei caintei pentru pacatul savarsit. Pocainta sa a fost sincera si profunda. El n-a facut nimic ca sa-si micsoreze vina; rugaciunea sa n-a fost nicidecum inspirata de dorinta de a scapa de amenintarea judecatii. David a vazut grozavia pacatului sau; el si-a dat seama de josnicia sufletului si \u00eei era scarba de pacatul sau. El nu s-a rugat numai pentru iertare, ci si pentru curatirea inimii. El tanjea dupa bucuria sfintirii – spre a fi iarasi \u00een armonie si comuniune cu Dumnezeu.” (Calea catre Hristos, p. 22, 23). Citeste limbajul sufletului sau \u00een <\/FONT>Psalmul 51<\/FONT><\/A>.
Intristarea dupa voia lui Dumnezeu, care lucreaza pocainta, aduce o schimbare \u00een viata. Omul a mers pe propria sa cale, calea lumii, calea care duce la distrugere. Dar Dumnezeu \u00eel opreste din mersul sau \u00een jos si-l face sa gandeasca, \u00eei arata sfarsitul caii sale si-l invita sa se \u00eentoarca de pe calea rea si sa mearga pe calea lui Dumnezeu. Dar omul este un agent moral liber si
trebuie sa aleaga sa paraseasca drumul distrugerii si sa mearga pe calea lui Dumnezeu. Eu cred ca sufletul pocait cu adevarat nu numai ca se opreste de a mai face raul, dar cand el se \u00eentoarce la Dumnezeu, el \u00eencepe deasemenea sa faca ceeace este drept. <\/FONT><\/P>
\n
\n
Numai prin lucrarea Spiritului Sfant. “Cand va veni El (Spiritul Sfant), va dovedi lumea vinovata \u00een ce priveste pacatul.” <\/FONT>Ioan 16:8<\/FONT><\/A>. Cum realizeaza Spiritul Sfant aceasta? El conduce pe om sa priceapa ca pacatul a cauzat agonia lui Hristos \u00een Getsemani si chinul Sau pe crucea de pe Golgota; ca din cauza pacatului, El a calcat singur \u00een teasc (<\/FONT>Isaia 63:3<\/FONT><\/A>), purtand pacatele omenirii si gustand “moartea pentru toti.”<\/FONT>Evrei 2:9<\/FONT><\/A>. Apostolul Pavel, referindu-se la darea celor Zece Porunci pe Sinai, scria: “Ba \u00eenca si legea a venit pentru ca sa \u00eenmulteasca greseala; dar unde s-a \u00eenmultit pacatul, acolo harul s-a \u00eenmultit si mai mult.” <\/FONT>Romani 5:20<\/FONT><\/A>. “Pentru ca pacatul sa se arate afara din cale de pacatos.” <\/FONT>Romani 7:13<\/FONT><\/A>.
Spiritul Sfant \u00eel face pe pacatos sa-si reaminteasca de Sinai, sa auda vocea lui Dumnezeu ca un tunet proclamand cele Zece Porunci. Pacatosul \u00eesi da seama de pacatosenia pacatului, \u00eei este scarba de pacat si se departeaza de el. El \u00eesi marturiseste pacatul catre Dumnezeu si este iertat si curatit de orice neleguire. <\/FONT>1 Ioan 1:9<\/FONT><\/A>.
Cand cineva se pocaieste cu adevarat, se \u00eentoarce si \u00eesi schimba directia de mers – nu numai \u00een mintea sa, ci si \u00een actiunile sale. <\/FONT><\/P>
\n
\n
Fecioarele ne\u00eentelepte reprezinta pe cei care nu s-au predat pe ei \u00eensisi lucrarii Spiritului Sfant. Ei nu au cazut pe Stanca, Isus Hristos si n-au permis firii lor vechi sa fie schimbata. Serviciul lor pentru Dumnezeu a degenerat \u00eentr-o forma, sau cum spune Ezechiel: “Si vin cu gramada la tine, stau \u00eenaintea ta ca popor al meu, asculta cuvintele tale, dar nu le \u00eemplinesc, caci cu gura vorbesc dulce de tot, dar cu inima umbla tot dupa poftele lor.” <\/FONT>Ezechiel 33:31<\/FONT><\/A>.
Apostolul Pavel vorbeste si el despre acest grup cand spune: “In zilele din urma vor fi vremuri grele. Caci oamenii vor fi iubitori de sine,… iubitori mai mult de placeri decat iubitori de Dumnezeu; avand doar o forma de evlavie dar tagaduindu-i puterea.” <\/FONT>2 Timotei 3:1-5<\/FONT><\/A>.
Acesta este grupul care \u00een vremuri grele vor striga: “Pace si siguranta.” Ei \u00eesi leagana inimile \u00een siguranta si nu viseaza despre pericol. Cand se trezesc din letargia lor, ei recunosc mizeria lor si roaga pe altii sa le suplineasca lipsurile lor. Dar \u00een lucrurile spirituale nimeni nu poate suplimi deficienta altuia. Harul lui Dumnezeu a fost oferit fara plata fiecarui suflet. Solia Evangheliei a fost transmisa: “Celui ce \u00eei este sete, sa vina; cine vrea, sa ia apa vietii fara plata.” <\/FONT>Apocalips 22:17<\/FONT><\/A>. Dar caracterul nu se poate transfera. Niciun om nu poate crede pentru altul. Nici un om nu poate primi Spiritul Sfant pentru altul. “(Daca) ar fi \u00een mijlocul ei (al tarii) acesti trei oameni (Noe, Daniel si Iov), pe viata Mea, zice Domnul, Dumnezeu, ca n-ar scapa nici fii, nici fiice, ci numai ei ar scapa si tara ar ajunge un pustiu.” <\/FONT>Ezechiel 14:16<\/FONT><\/A>. <\/FONT><\/P>
\n
\n
In aceasta viata ei n-au intrat \u00een prietenie si \u00eempartasire cu Hristos; deaceea ei nu stiu limbajul cerului, ei sunt straini de bucuria cerului. Cele mai grele cuvinte auzite vreodata de urechile muritorilor vor fi aceste cuvinte de judecata: “Nu va cunosc!” A amana pocainta pentru ziua urmatoare \u00eenseamna a avea mai mult pentru ce sa te pocaiesti. Cat de curand trebuie sa
te pocaiesti, caci nu vei sti “cat de curand” poate deveni “prea tarziu.”
Cand se va auzi strigarea: “Iata Mirele!” este prea tarziu sa ne pregatim sa \u00eentalnim pe Domnul si sa mergem sa ne umplem lampile cu ulei. Nu putem sa-L tinem pe Hristos departe de viata noastra de aici si totusi sa fim \u00een partasie cu El \u00een cer.
Va fi mult mai placut sa accentuam gandul “cele ce erau gata au intrat,” dar ma gandesc la milioanele de oameni, care stiu voia lui Dumnezeu, care stiu despre planul lui Dumnezeu pentru mantuire, dar care ezita si asteapta. In timp ce ei asteapta, usa harului se \u00eenchide \u00eencet, dar sigur, pentru vesnicie. Asi dori sa tresesc la actiune aceste multimi de suflete neglijente si
ne\u00eengrijorate.
Da, Biblia vorbeste despre usile care se vor \u00eenchide si cand s-au \u00eenchis nu mai pot fi deschise. “Iata ce zice Cel Sfant, Cel Adevarat si Cel ce tine cheia lui David, Cel ce deschide si nimeni nu va \u00eenchide, cel ce \u00eenchide si nimeni nu va deschide.” <\/FONT>Apocalips 3:7<\/FONT><\/A>. <\/FONT><\/P>
\n
\n
Egiptul era \u00een inimile copiilor lui Israel, decat cand Israel era \u00een Egipt.
Iosif si-a pastrat puritatea \u00een mijlocul influentelor corupte din casa lui Potifar. Daniel s-a hotarat \u00een inima sa sa nu se \u00eentineze cu bucatele si bauturile alcoolice din Babilon. Enoh a umblat cu Dumnezeu \u00een mijlocul unei generatii stricate si perverse.
In timp ce usa harului este deschisa, nimic nu ne poate \u00eempiedica de a ne apropia de Dumnezeu, \u00een afara de propria noastra alegere. Dar c\u00e2nd usa harului se va \u00eenchide – si se va \u00eenchide – caci Dumnezeu nu va permite pacatului sa domneasca vesnic, niciun om nu o va putea deschide iarasi. Biblia ne spune ca vesnicul Judecator va spune \u00eentr-o zi: “S-a sf\u00e2rsit.” Atunci soarta fiecarui suflet va fi sigilata. “Cine este nedrept, sa fie nedrept si mai departe; cine este \u00eentinat sa se \u00eentineze si mai departe; cine este fara prihana sa traiasca si mai departe fara prihana. Si cine este sfant, sa se sfinteasca si mai departe. Iata, Eu vin curand; si rasplata Mea este cu Mine, ca sa dau fiecaruia dupa fapta lui.” <\/FONT>Apocalips 22:11-12<\/FONT><\/A>. <\/FONT><\/P>
\n
\n
Noe a fost instruit sa construiasca o corabie. Trebuia sa fie un loc sigur unde fiecare suflet credincios sa fie adapostit de furtuna. In timp ce constructia se desfåsura \u00een decursul anilor, solia de invitatie era transmiså oamenilor. Fara \u00eendoiala ca \u00een anii de \u00eenceput a lucrarii lui, Noe si mesajul lui au primit o atentie considerabila; dar cu trecerea anilor, constinta maselor a adormit si ei se leganau \u00een falsa siguranta a placerilor carnale si au ajuns sa glumeasca si sa-si bata joc de omul lui Dumnezeu, de solia de har si de invitatia trimisa de Dumnezeu.
Batjocoritori exista si astazi care vor ignora sau vor explica gresit semnele timpului si vor zice: “Unde este fagaduinta venirii Lui? Caci de cand au adormit parintii nostri, toate raman asa cum erau de la \u00eenceputul zidirii!” <\/FONT>2 Petru 3:3-4<\/FONT><\/A>.
Dar \u00eentr-o zi Dumnezeu a spus lui Noe: “Intra \u00een corabie!” Si Dumnezeu a \u00eenchis usa. Nu stiu daca antideluvienii au vazut ca usa s-a \u00eenchis fara atingerea mainii vreunui om. Daca au vazut, cum trebuie sa se fi \u00eengalbenit fetele lor!
Putem sa vedem mana lui Dumnezeu gata sa \u00eenchida usa harului, asteptand, ezitand. Daca am putea vedea,poate pentru un moment, privirea lui Hristos plina de dor si mila cand pledeaza \u00eenca odata pentru noi ca sa intram, nu vom iesi din amanarea noastra si vom cauta pe Domnul cat timp se mai poate gasi?
Cand Dumnezeu a \u00eenchis usa corabiei lui Noe, soarta lumii dinainte de potop a fost sigilata pentru totdeauna. A fost \u00eenchisa si nici un om n-a putut s-o mai deschida. Cand a \u00eenceput ploaia si furtuna, plangand au implorat pe Noe sa deschida, dar era prea tarziu. Asa numita pocainta a lor a venit prea tarziu. Isus a spus: “Tot asa va fi si \u00een ziua cand se va arata Fiul omului.” <\/FONT>Luca 17:26<\/FONT><\/A>.
Ai ezitat si ai amanat \u00eempacarea ta cu Dumnezeu? Pentru sufletul tau, pentru mantuirea ta vesnica, nu mai amana. Grabeste-te prin usa deschisa a harului, caci se \u00eenchide pentru vesnicie si vei fi \u00een multimea al carui strigat chinuitor va fi: “Secerisul a trecut, vara s-a ispravit si noi tot nu suntem mantuiti.” <\/FONT>Ieremia 8:20<\/FONT><\/A>.
Draga prietene, pocaieste-te astazi \u00een timp ce Spiritul Sfant pledeaza pentru tine! Nu mai amana! <\/FONT><\/P>
\n