{"id":1407,"date":"2005-10-03T13:54:41","date_gmt":"2005-10-03T13:54:41","guid":{"rendered":"http:\/\/intercer.net\/blogs\/studiibiblice\/?p=446"},"modified":"2005-10-03T13:54:41","modified_gmt":"2005-10-03T13:54:41","slug":"ghidul-14-nedumerirea-cea-mai-mare-a-lumii-crestine","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/intercer.net\/blogs\/studiibiblice\/alta-viata\/ghidul-14-nedumerirea-cea-mai-mare-a-lumii-crestine.html","title":{"rendered":"Ghidul 14 &#8211; Nedumerirea cea mai mare a lumii crestine"},"content":{"rendered":"<p><P><FONT face=\"Arial\" size=\"2\">Avem \u00een fa\u021b\u0103 o problem\u0103 de o importan\u021b\u0103 uria\u0219\u0103. Lumea cre\u0219tin\u0103 p\u0103ze\u0219te dou\u0103 sabate \u2013 dou\u0103 zile de odihn\u0103. Pe de o parte, g\u0103sim marea majoritate a cre\u0219tinilor \u021bin\u00e2nd cu sinceritate prima zi a s\u0103pt\u0103m\u00e2nii, pe care ei sus\u021bin c\u0103 o p\u0103zesc \u00een amintirea \u00eenvierii lui Isus. Pe de alt\u0103 parte, un mare num\u0103r de b\u0103rba\u021bi \u0219i femei, de asemenea sinceri, cred c\u0103 nu exist\u0103 nici o autoritate biblic\u0103 pentru sfin\u021benia duminicii \u0219i c\u0103 Scripturile cheam\u0103 la p\u0103zirea Sabatului zilei a \u0219aptea.<BR><BR>\u00cen ultima noastr\u0103 lec\u021bie am ar\u0103tat care este originea Sabatului \u0219i l-am urm\u0103rit prin toat\u0103 Scriptura din Geneza p\u00e2n\u0103 la Apocalipsa. Am g\u0103sit c\u0103 at\u00e2t Isus c\u00e2t \u0219i apostolii l-au p\u0103zit. N-am g\u0103sit nici cea mai slab\u0103 urm\u0103 a unei schimb\u0103ri f\u0103cute din autoritate divin\u0103 de la Sabatul zilei a \u0219aptea la ziua \u00eent\u00e2i a s\u0103pt\u0103m\u00e2nii.<BR><BR>Marea \u00eentrebare \u00een fa\u021ba noastr\u0103 este: &#8220;Ce dore\u0219te Domnul Isus Hristos ca eu s\u0103 fac?\u00e2\u20ac\u009d Dorim s\u0103 cunoa\u0219tem din experien\u021b\u0103 \u00eencrederea care vine din recunoa\u0219terea adev\u0103rului din Biblie \u0219i din ascultarea de instruc\u021biunile M\u00e2ntuitorului: &#8220;Acesta este drumul, merge\u021bi pe el!\u00e2\u20ac\u009d<BR><BR>Ca oameni sinceri \u0219i serio\u0219i, care dorim s\u0103 \u0219tim adev\u0103rul, ne \u00eentreb\u0103m cine a schimbat Sabatul de pe s\u00e2mb\u0103t\u0103, ziua a \u0219aptea a s\u0103pt\u0103m\u00e2nii, pe duminic\u0103, ziua \u00eent\u00e2i a s\u0103pt\u0103m\u00e2nii. A fost schimbarea aceasta f\u0103cut\u0103 de Dumnezeu, de Domnul Hristos, sau de apostoli? Exist\u0103 vreo autoritate biblic\u0103 pentru aceast\u0103 schimbare?<BR><BR><BR><B>1. A SCHIMBAT DUMNEZEU ZIUA?<BR><BR><\/B>Avem noi vreo informa\u021bie clar\u0103 c\u0103 Domnul, Dumnezeul cerurilor a schimbat Sabatul? \u00cen\u021belegem, fire\u0219te, c\u0103 cele zece porunci au fost date de Dumnezeu.<BR><BR>&#8220;C\u00e2nd a ispr\u0103vit Domnul de vorbit cu Moise pe muntele Sinai, i-a dat cele dou\u0103 table ale m\u0103rturiei, table de piatr\u0103, SCRISE CU DEGETUL LUI DUMNEZEU\u00e2\u20ac\u009d Exodul 31:18.<BR><BR>Acum, orice este scris &#8220;cu degetul lui Dumnezeu\u00e2\u20ac\u009d este cu siguran\u021b\u0103 sf\u00e2nt \u0219i trebuie s\u0103 fim foarte aten\u021bi ce facem cu el. \u00cen cele zece porunci, pe care le-a scris Dumnezeu \u00censu\u0219i, g\u0103sim urm\u0103toarele cuvinte \u00een porunca a patra: &#8220;ZIUA A \u0218APTEA ESTE SABATUL DOMNULUI, DUMNEZEULUI T\u0102\u201aU\u00e2\u20ac\u009d (Exodul 20:10). Schimb\u0103 Dumnezeu, sau modific\u0103 vreodat\u0103 ceea ce El a scris? Dumnezeu zice:<BR>&#8220;Nu-mi voi c\u0103lca leg\u0103m\u00e2ntul, nu voi schimba ce a ie\u0219it de pe buzele Mele\u00e2\u20ac\u009d Psalm 89:34.<BR>&#8220;Am ajuns la cuno\u0219tin\u021ba c\u0103 tot ce face Dumnezeu d\u0103inuie\u0219te \u00een veci \u0219i c\u0103 la ceea ce face El nu mai este nimic de ad\u0103ugat \u0219i nimic de sc\u0103zut\u00e2\u20ac\u009d Eclesiastul 3:14.<BR><BR>Este evident c\u0103 atunci c\u00e2nd Dumnezeu a dat aceste mari porunci pentru binele t\u0103u \u0219i al meu, El n-a inten\u021bionat s\u0103 le modifice sau s\u0103 le schimbe \u00een cea mai mic\u0103 m\u0103sur\u0103.<BR><BR><BR><B>2. A SCHIMBAT ISUS SABATUL?<BR><BR><\/B>Unii cred c\u0103 Isus a venit s\u0103 distrug\u0103 cele zece porunci. Isus \u0219tia c\u0103 va veni un timp c\u00e2nd unii vor zice c\u0103 El a schimbat Legea lui Dumnezeu. El a avertizat pe cre\u0219tinii din toate timpurile cu aceste cuvinte:<BR>&#8220;S\u0103 nu crede\u021bi c\u0103 am venit s\u0103 stric Legea sau Proorocii; AM VENIT NU S\u0102\u201a STRIC, CI S\u0102\u201a \u00ceMPLINESC. C\u0103ci adev\u0103rat v\u0103 spun, c\u00e2t\u0103 vreme nu va trece cerul \u0219i p\u0103m\u00e2ntul, NU VA TRECE O IOT\u0102\u201a SAU O FR\u00c2NTUR\u0102\u201a DE SLOV\u0102\u201a DIN LEGE, \u00eenainte ca s\u0103 se fi \u00eemplinit toate lucrurile\u00e2\u20ac\u009d Matei 5:17-18.<BR><BR>O &#8220;iot\u0103\u00e2\u20ac\u009d este cea mai mic\u0103 liter\u0103 \u00een alfabetul grecesc \u0219i o &#8220;fr\u00e2ntur\u0103 de slov\u0103\u00e2\u20ac\u009d este chiar \u0219i mai mic\u0103. Este unul dintre aceste semne m\u0103runte care deosebesc o liter\u0103 de alta, cum ar fi &#8220;t\u00e2\u20ac\u009d de &#8220;\u021b\u00e2\u20ac\u009d. Isus \u0219tia c\u0103 nici cea mai mic\u0103 parte din Legea lui Dumnezeu nu trebuia s\u0103 fie \u00eenl\u0103turat\u0103 at\u00e2ta vreme c\u00e2t cerul \u0219i p\u0103m\u00e2ntul aveau s\u0103 existe.<BR><BR>Ce \u00eenseamn\u0103 cuv\u00e2ntul &#8220;s\u0103 \u00eemplinesc\u00e2\u20ac\u009d? Dac\u0103 acest cuv\u00e2nt \u00eenseamn\u0103 s\u0103 distrug\u0103, sau s\u0103 desfin\u021beze, atunci versetul s-ar contrazice singur, fiindc\u0103 Isus declar\u0103 deschis c\u0103 El nu a venit s\u0103 desfin\u021beze Legea. C\u00e2nd \u00eempline\u0219ti un ordin, ce faci cu el? \u00cel distrugi? Nu, ascul\u021bi de el.<BR><BR>S\u0103 presupunem c\u0103 vii la mine acas\u0103 \u0219i eu \u00ee\u021bi cer politicos s\u0103 iei loc. C\u00e2nd \u00eempline\u0219ti aceast\u0103 rug\u0103minte a mea, ai distrus-o cu aceasta? Nicidecum, ai ascultat de ea. Aceasta este ce a f\u0103cut Isus. El nu a venit s\u0103 distrug\u0103 Legea lui Dumnezeu, ci s\u0103 o tr\u0103iasc\u0103, s\u0103 asculte de ea, ca un exemplu pe care omul s\u0103-l urmeze.<BR><BR>Care este leg\u0103tura dintre Legea lui Dumnezeu \u0219i m\u00e2ntuire? M\u00e2ntuirea este darul lui Dumnezeu, pur \u0219i simplu. Noi nu lucr\u0103m pentru el. Scriptura \u00eenva\u021b\u0103 c\u0103 nimeni nu poate fi m\u00e2ntuit prin \u021binerea Legii. C\u00e2nd vin la Isus \u0219i \u00eei predau inima mea, El ia raportul p\u0103catelor mele trecute \u0219i le iart\u0103. P\u0103zirea riguroas\u0103 a Legii pentru restul vie\u021bii mele nu poate sp\u0103la vina mea de a fi c\u0103lcat Legea. Numai Isus poate s\u0103 fac\u0103 aceast\u0103 isp\u0103\u0219ire (sp\u0103lare) a vinov\u0103\u021biei. De aceea numai El singur ne poate m\u00e2ntui. El \u0219terge datoria p\u0103catului. El m\u00e2ntuie\u0219te oamenii prin harul S\u0103u. Dar dup\u0103 ce un om este m\u00e2ntuit \u2013 dup\u0103 ce datoria p\u0103catului s\u0103u este \u0219tears\u0103 \u2013 este el liber s\u0103 fure, s\u0103 mint\u0103, s\u0103 calce Sabatul? NU! M\u00e2ntuirea prin har nu autorizeaz\u0103 pe nimeni s\u0103 fac\u0103 a\u0219a ceva.<BR><BR>Legea este o oglind\u0103. Ea reflect\u0103 starea vie\u021bii mele, dar ea nu m\u0103 m\u00e2ntuie\u0219te de p\u0103catul pe care mi-l arat\u0103. Isus m\u00e2ntuie\u0219te. C\u00e2nd m\u0103 privesc \u00een Legea lui Dumnezeu \u0219i v\u0103d c\u0103 sunt m\u00e2njit, \u00eentind m\u00e2na spre &#8220;s\u0103punul \u0219i apa\u00e2\u20ac\u009d Evangheliei \u0219i Isus, cu s\u00e2ngele S\u0103u pre\u021bios, m\u0103 cur\u0103\u021be\u0219te de p\u0103catul acela.<BR><BR>C\u00e2nd m\u0103 uit la Legea lui Dumnezeu, ea \u00eemi spune c\u0103 eu calc Sabatul. M\u0103 \u00eendrept spre Isus \u0219i \u00eempreun\u0103 cu El, Sabatul este o pl\u0103cere, &#8220;desf\u0103tarea mea\u00e2\u20ac\u009d (Isaia 58:13). Dup\u0103 aceea, m\u0103 uit din nou la aceea\u0219i Lege \u0219i ea \u00eemi spune c\u0103 sunt liber, fiindc\u0103 sunt \u00een armonie cu ea.<BR><BR>Isus \u00censu\u0219i a f\u0103cut din Sabat desf\u0103tarea Lui. El a \u00eent\u0103rit cuvintele Lui prin aceea c\u0103 a p\u0103zit porunca Sabatului.<BR><BR>&#8220;A venit \u00een Nazaret, unde fusese crescut \u0218I DUP\u0102\u201a OBICEIUL S\u0102\u201aU, \u00ceN ZIUA SABATULUI, A INTRAT \u00ceN SINAGOG\u0102\u201a. S-a sculat s\u0103 citeasc\u0103\u00e2\u20ac\u009d Luca 4:16.<BR>Privind \u00eenainte \u00een viitor, El a dorit ca ucenicii Lui s\u0103 continuie s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 bucuriile p\u0103zirii adev\u0103ratului Sabat. El i-a instruit s\u0103 se roage ca fuga lor din Ierusalim \u00een timpul asediului lui, s\u0103 nu fie \u00eentr-o zi de Sabat.<BR><BR>&#8220;Ruga\u021bi-v\u0103 ca fuga voastr\u0103 s\u0103 nu fie iarna, nici \u00eentr-o zi de Sabat\u00e2\u20ac\u009d Matei 24:20.<BR><BR>Isus vorbe\u0219te aici despre distrugerea Ierusalimului, care a avut loc \u00een anul 70 d.Hr., deci patruzeci de ani dup\u0103 \u00eenvierea Sa.<BR><BR>Aici \u0219i \u00een lec\u021bia dinainte am v\u0103zut c\u0103 SABATUL LUI ISUS este ziua a \u0219aptea a s\u0103pt\u0103m\u00e2nii. 1) Isus, Creatorul, a dat omenirii Sabatul zilei a \u0219aptea de la \u00eenceput. Geneza 2 :1-3. 2) C\u00e2nd El a dat cele zece porunci tuturor s\u0103 \u021bin\u0103 Sabatul ca amintire a crea\u021biunii. Exodul 20 :8-11. 3) Isus a p\u0103zit cu grij\u0103 sf\u00e2nta zi de Sabat, de\u0219i El nu a dat aten\u021bie la tradi\u021biile f\u0103cute de oameni \u00een privin\u021ba lui. Luca 4 :16,31 ; Matei 15 :3,9. 4) El a declarat clar c\u0103 nu a venit s\u0103 dea la o parte Legea lui Dumnezeu. Matei 5 :17,18. Dimpotriv\u0103, El a venit s\u0103 &#8220;m\u0103reasc\u0103&#8221; Legea (Isaia 42:21) \u0219i s\u0103 cear\u0103 urma\u0219ilor Lui s\u0103 asculte de ea din iubire pentru El. Ioan 14:15. 5) El a instruit pe urma\u0219ii Lui s\u0103 se roage ca s\u0103 nu fie for\u021ba\u021bi s\u0103 calce nici m\u0103car un Sabat la patruzeci de ani dup\u0103 \u00eenvierea Lui. Matei 24:20.<BR><BR>\u00cen \u00eenv\u0103\u021b\u0103tura \u0219i exemplul lui Isus nu exist\u0103 nicio indica\u021bie c\u0103 El ar fi schimbat Sabatul. Sabatul \u00eenc\u0103 este necesar pentru odihn\u0103, destindere \u0219i comuniune cu Dumnezeu \u00een timpul Noului Testament.<BR><BR><BR><B>3. AU SCHIMBAT APOSTOLII SABATUL?<BR><BR><\/B>Dac\u0103 apostolii au schimbat Sabatul, cu siguran\u021b\u0103 c\u0103 exist\u0103 vreun raport despre aceasta \u00een Noul Testament.<BR>&#8220;Pavel, DUP\u0102\u201a OBICEIUL S\u0102\u201aU, a inrat \u00een sinagog\u0103. Trei zile de Sabat a vorbit cu ei din Scripturi&#8221; Fapte 17:2.<BR><BR>A fost acesta un serviciu ocazional, sau a\u0219a era practica lui totdeauna?<BR>&#8220;Pavel vorbea \u00een sinagog\u0103 \u00ceN FIECARE ZI DE SABAT \u0219i \u00eendupleca pe iudei \u0219i pe greci&#8221; Fapte 18:4.<BR><BR>\u00centr-una din c\u0103l\u0103toriile lui misionare \u00een \u021binuturi noi, el nu a g\u0103sit nici o sinagog\u0103 care s\u0103 poat\u0103 fi folosit\u0103 pentru serviciu. Dar nota\u021bi, apostolul a mers drept \u00eenainte, urm\u00e2nd porunca a patra \u0219i nu d\u0103 vreun semn c\u0103 ar fi \u0219tiut ceva despre vreo schimbare.<BR>&#8220;De acolo ne-am dus la Filipi, care este cea dint\u00e2i cetate dintr-un \u021binut al Macedoniei \u0219i o colonie roman\u0103. \u00cen cetatea aceasta am stat c\u00e2teva zile. \u00ceN ZIUA SABATULUI AM IE\u0218IT AFAR\u0102\u201a PE POARTA CET\u0102\u201a\u0162II unde credeam c\u0103 se afl\u0103 un loc de rug\u0103ciune. Am \u0219ezut jos \u0219i am vorbit femeilor care erau adunate laolalt\u0103&#8221; Fapte 16:12,13.<BR><BR>\u00cen Noul Testament se afl\u0103 84 de Sabate amintite ca fiind p\u0103zite de apostoli, toate la peste 14 ani dup\u0103 \u00eenvierea Domnului.<BR>Fapte 13:14,42,44 2 Sabate la Antiohia<BR>Fapte 16:13 1 Sabat la Filipi<BR>Fapte 17:2 3 Sabate la Tesalonic<BR>Fapte 18:4,11 78 de Sabate la Corint<BR>Total 84 de Sabate<BR><BR>Ultimul dintre apostoli r\u0103mas \u00een via\u021b\u0103 a fost Ioan. \u00cen timpul vie\u021bii sale el a scris cinci c\u0103r\u021bi din Biblie \u2013 Evanghelia dup\u0103 Ioan, cele trei epistole ale lui Ioan \u0219i Apocalipsa. El a murit cam pe la anul 100 d.Hr., aproximativ la 70 de ani dup\u0103 \u00eenviere. Cu toate acestea, nic\u0103ieri \u00een scrierile lui el nu vobe\u0219te despre vreo schimbare a Sabatului, din ziua a \u0219aptea a s\u0103pt\u0103m\u00e2nii \u00een ziua \u00eent\u00e2i. El a fost &#8220;\u00een Duhul \u00ceN ZIUA DOMNULUI&#8221; Apocalipsa 1:10. El auzise pe Isus pretinz\u00e2nd Sabatul ca fiind al Lui:<BR>&#8220;Fiul omului este DOMN chiar \u0219i AL SABATULUI&#8221; Matei 12:8.<BR><BR>Apostolii nu au men\u021bionat nicio schimbare a Sabatului. Ei au avertizat clar c\u0103 urma s\u0103 aib\u0103 loc o c\u0103dere de la doctrinele cre\u0219tin\u0103t\u0103\u021bii Noului Testament. Pavel zicea:<BR>&#8220;\u0218tiu bine c\u0103 dup\u0103 plecarea mea, se vor v\u00e2r\u00ee \u00eentre voi lupi r\u0103pitori, care nu vor cru\u021ba turma \u0219i se vor scula din mijlocul vostru oameni care vor \u00eenv\u0103\u021ba lucruri stric\u0103cioase, ca s\u0103 trag\u0103 pe ucenici de partea lor&#8221; Fapte 20:29,30.<BR><BR>Aceasta este exact ceea ce s-a \u00eent\u00e2mplat. Dup\u0103 ce au murit apostolii, biserica a \u00eenceput s\u0103 se dep\u0103rteze de puritatea apostolic\u0103. Rituri, ceremonii \u0219i doctrine pe care Pavel \u0219i Petru niciodat\u0103 nu le-au autorizat, au intrat treptat \u0219i pe furi\u0219 \u00een biseric\u0103.<BR><BR>&#8220;De la \u00eenceputurile simple, biserica a dezvoltat o preo\u021bie deosebit\u0103 \u0219i o slujb\u0103 elaborat\u0103. \u00cen felul acesta, CRE\u0218TIN\u0102\u201aTATEA \u0218I FORMELE CELE MAI \u00ceNALTE ALE P\u0102\u201aG\u00c2NISMULUI S-AU APROPIAT UNA DE ALTA DIN CE \u00ceN CE MAI MULT CU VREMEA. \u00centr-un sens, este adev\u0103rat c\u0103 ele au avut tendin\u021ba s\u0103 se contopeasc\u0103 asemenea a dou\u0103 curente de ap\u0103 care se \u00eent\u00e2lnesc&#8221; J.H.Robinson, An Introduction to the Historz of Western Europe, page 31 (Sublinierile apar\u021bin redac\u021biei).<BR><BR><BR><B>4. DE UNDE A AP\u0102\u201aRUT DUMINICA?<BR><BR><\/B>Deoarece schimbarea a avut loc DUP\u0102\u201a ce Biblia a fost scris\u0103, trebuie s\u0103 cercet\u0103m istoria din timpul urm\u0103tor apostolilor ca s\u0103 vedem cum au trecut cre\u0219tinii treptat de la \u021binerea zilei a \u0219aptea la ziua \u00eent\u00e2i a s\u0103pt\u0103m\u00e2nii.<BR><BR>&#8220;Duminica (numit\u0103 \u00een calendarul roman DIES SOLIS, adic\u0103 ziua soarelui, fiindc\u0103 era \u00eenchinat\u0103 soarelui; tot a\u0219a se cheam\u0103 \u0219i \u00een prezent \u00een limba englez\u0103 \u2013 Sunday \u0219i german\u0103 &#8211; Sontag), prima zi a s\u0103pt\u0103m\u00e2nii, a fost adoptat\u0103 de primii cre\u0219tini ca zi de \u00eenchinare. &#8216;Soarele&#8217; din adorarea latin\u0103 a fost interpretat de ei ca &#8216;soarele neprih\u0103nirii&#8217;&#8230; Nu exist\u0103 vreo reglementare a p\u0103zirii ei (a duminicii) \u00een Noul Testament \u0219i, fire\u0219te, nici nu este poruncit\u0103 m\u0103car&#8221; A Religious Encyclopedia, vol. 3 (New York, Funk \u2013 Wagnallis, 1883), p. 2259, (Article: Sunday).<BR><BR>&#8220;O istorie a problemei arat\u0103 c\u0103 \u00een anumite locuri numai dup\u0103 c\u00e2teva secole odihna Sabatului a fost cu totul desfin\u021bat\u0103 \u0219i c\u0103 deabea la vremea aceea odihna fizic\u0103 a fost introdus\u0103 duminica&#8221; Vincent J.Kelly, Forbidden Sunday and Feast-Day Occupations, Washington, Catholic University of America Press, 1943, p. 15.<BR><BR>Schimbarea nu s-a f\u0103cut dintr-o dat\u0103. Poporul nu a \u00eentrerupt c\u00e2ndva, la sf\u00e2r\u0219itul unei s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, p\u0103zirea Sabatului zilei a \u0219aptea ca s\u0103 \u00eenceap\u0103 s\u0103 \u021bin\u0103 tot atunci duminica drept zi a Domnului. Cea mai timpurie dovad\u0103 autentic\u0103 de p\u0103zirea duminicii de c\u0103tre unii cre\u0219tini apare \u00een Italia, cur\u00e2nd dup\u0103 mijlocul secolului al doilea dup\u0103 Hristos. Mult\u0103 vreme dup\u0103 aceea, am\u00e2ndou\u0103 zilele acestea au fost \u021binute \u00eempreun\u0103 de unii cre\u0219tini, \u00een timp ce Sabatul singur era p\u0103zit de al\u021bi cre\u0219tini. La 7 martie 321, \u00eemp\u0103ratul Constantin cel Mare a dat prima lege civil\u0103 pentru \u021binerea duminicii, care constr\u00e2ngea pe to\u021bi cet\u0103\u021benii din imperiul roman, cu excep\u021bia agricultorilor, s\u0103 se odihneasc\u0103 duminica. Aceasta, \u00eempreun\u0103 cu alte cinci legi date de Constantin privind duminica, au pus bazele legale pentru toat\u0103 legisla\u021bia civil\u0103 privind duminica de atunci \u0219i p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi. Conciliul de la Laodicea din ultima parte a secolului al patrulea a interzis cre\u0219tinilor s\u0103 &#8220;iudaizeze&#8221; (s\u0103 se poarte ca evreii) ab\u021bin\u00e2ndu-se de la lucru s\u00e2mb\u0103ta, \u00een Sabat \u0219i le-a ordonat s\u0103 cinsteasc\u0103 duminica drept zi a Domnului, dac\u0103 se poate, odihnindu-se \u00een ea (Vezi canoanele 16,29,49 \u0219i 51 ale Conciliului din Laodicea).<BR><BR>Prin profetul Daniel, Dumnezeu prev\u0103zuse c\u0103 se va ridica o putere politico-religioas\u0103, care &#8220;se va \u00eencumeta s\u0103 schimbe&#8221; legea.<BR>&#8220;El va rosti vorbe de hul\u0103 \u00eempotriva Celui Prea \u00cenalt \u0219i va asupri pe sfin\u021bii Celui Prea \u00cenalt \u0219i SE VA \u00ceNCUMETA S\u0102\u201a SCHIMBE VREMILE \u0218I LEGEA \u0219i sfin\u021bii vor fi da\u021bi \u00een m\u00e2inile lui o vreme, dou\u0103 vremi \u0219i o jum\u0103tate de vreme&#8221; Daniel 7:25.<BR><BR>Traducerea Douay a Bibliei red\u0103 astfel textul:<BR>&#8220;Se va crede \u00ceN STARE s\u0103 schimbe timpurile \u0219i legea&#8221;.<BR><BR>Dar Legea lui Dumnezeu nu poate fi schimbat\u0103. Oamenii pot s\u0103 se cread\u0103 \u00een stare s\u0103 o fac\u0103, dar aceasta nu \u00eenseamn\u0103 \u0219i c\u0103 schimbarea s-a f\u0103cut \u00een Legea lui Dumnezeu.<BR>Trei direc\u021bii de ac\u021biune au fost sugerate ca fiind deschise \u00een fa\u021ba lui Dumnezeu dup\u0103 ce omul a fost \u00een\u0219elat de Satan.<BR><BR>Prima, deoarece p\u0103catul este o c\u0103lcare a Legii lui Dumnezeu (1Ioan 3:4), El putea desfiin\u021ba Legea care fusese c\u0103lcat\u0103 \u0219i \u00een felul acesta nu mai exista p\u0103catul. &#8220;Fiindc\u0103 prin Lege vine cuno\u0219tin\u021ba p\u0103catului&#8221; Romani 3:20. Cu toate acestea, Legea este o copie a caracterului lui Dumnezeu. Desfin\u021barea Legii ar fi \u00eensemnat \u00eenl\u0103turarea bazei morale a universului. Anarhia \u0219i confuzia ar fi r\u0103sp\u00e2ndit sinuciderea \u00eentregii crea\u021biuni a lui Dumnezeu. Aceast\u0103 perspectiv\u0103 era evident imposibil\u0103.<BR><BR>Porunca a IV-a<BR>ADU-\u0162I AMINTE DE ZIUA S\u00c2MBETEI CA S-O SFIN\u0162E\u0218TI. S\u0102\u201a LUCREZI \u0218ASE ZILE \u0218I S\u0102\u201a-\u0162I FACI LUCRUL T\u0102\u201aU. DAR S\u00c2MB\u0102\u201aTA ESTE ZIUA DE ODIHN\u0102\u201a \u00ceNCHINAT\u0102\u201a DOMNULUI DUMNEZEULUI T\u0102\u201aU; S\u0102\u201a NU FACI NICIO LUCRARE \u00ceN EA, NICI TU, NICI FIUL T\u0102\u201aU, NICI FIICA TA, NICI ROBUL T\u0102\u201aU, NICI ROABA TA, NICI VITA TA, NICI STR\u0102\u201aINUL CARE ESTE \u00ceN CASA TA. C\u0102\u201aCI \u00ceN \u0218ASE ZILE A F\u0102\u201aCUT DOMNUL CERURILE, P\u0102\u201aM\u00c2NTUL, MAREA \u0218I TOT CE ESTE \u00ceN ELE, IAR \u00ceN ZIUA A \u0218APTEA S-A ODIHNIT; DE ACEEA A BINECUV\u00c2NTAT DOMNUL ZIUA S\u00c2MBETEI \u0218I A SFIN\u0162IT-O. (Exodul 20:8-11, traducerea Preot Vasile Radu \u0219i Gala Galaction, Bucure\u0219ti, 1938).<BR><BR>Al doilea lucru pe care \u00eel putea face Dumnezeu era s\u0103 \u00eenl\u0103ture pe p\u0103c\u0103tos. Dar, \u00een afar\u0103 de faptul c\u0103 este un Dumnezeu al legii \u0219i ordinii, Creatorul este \u0219i un Dumnezeu al iubirii. Era deci cu neputin\u021b\u0103 pentru El s\u0103 distrug\u0103 pe p\u0103c\u0103tos mai \u00eenainte de a-i procura o ie\u0219ire, \u00eenainte de a-i mai da o ocazie s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 la Tat\u0103l lui.<BR><BR>A\u0219a dar, Dumnezeu a folosit a treia calea \u2013 singura de altfel pe care o putea folosi. El fiind at\u00e2t drept c\u00e2t \u0219i iubitor. &#8220;Fiindc\u0103 at\u00e2t de mult a iubit Dumnezeu lumea c\u0103 a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede \u00een El s\u0103 nu piar\u0103, ci s\u0103 aib\u0103 via\u021ba ve\u0219nic\u0103&#8221; Ioan 3:16. Dumnezeu S-a \u00eengrijit de o cale de sc\u0103pare pentru om, chiar dac\u0103 aceast\u0103 cale \u00eensemna ca Fiul S\u0103u s\u0103-\u0219i sacrifice via\u021ba, fiindc\u0103 Legea declara: &#8220;Plata p\u0103catului este moartea&#8221; Romani 6:23. Isus a murit ca s\u0103 \u021bin\u0103 la \u00een\u0103l\u021bime Legea \u0219i ca s\u0103 salveze pe om, a\u0219a \u00eenc\u00e2t este de neconceput ca Dumnezeu, Domnul Hristos, sau apostolii s\u0103 fi \u00eencercat s\u0103 schimbe porunca lui Dumnezeu.<BR><BR><BR><B>5. ATUNCI CINE A F\u0102\u201aCUT SCHIMBAREA?<BR><BR><\/B>Cine pretinde \u00een scrierile sale c\u0103 a schimbat Sabatul?<BR><BR>Un catehism al Bisericii Romano-Catolice sun\u0103:<BR><BR>&#8220;\u00centrebare: Care este ziua Sabatului?<BR>R\u0103spuns: S\u00e2mb\u0103ta este ziua Sabatului.<BR><BR>\u00centrebare: De ce \u021binem noi duminica \u00een locul s\u00e2mbetei?<BR>R\u0103spuns: Noi p\u0103zim duminica \u00een locul s\u00e2mbetei pentru c\u0103 Biserica Catolic\u0103 a transferat sfin\u021benia s\u00e2mbetei asupra duminicii&#8221; Peter Gelermann, The Convert&#8217;s Catechism of Catholic Doctrine, edi\u021bia 1957, p. 50.<BR><BR>Revista Catholic Mirror, din 23 septembrie 1903, scria:<BR>&#8220;Biserica Catolic\u0103, cu peste 1.000 de ani \u00eenainte de a exista un protestant, \u00een puterea misiunii ei divine, a schimbat ziua, de pe s\u00e2mb\u0103t\u0103 pe duminic\u0103&#8221;.<BR><BR>Iat\u0103 alte dou\u0103 declara\u021bii ale unor conduc\u0103tori din Biserica Romano-Catolic\u0103:<BR>&#8220;Pute\u021bi citi Biblia de la Geneza p\u00e2n\u0103 la Apocalipsa \u0219i nu ve\u021bi g\u0103si un singur r\u00e2nd care s\u0103 autorizeze \u021binerea duminicii. Scriptura \u00eent\u0103re\u0219te p\u0103zirea religioas\u0103 a s\u00e2mbetei, zi pe care noi nu o sfin\u021bim niciodat\u0103&#8221; James Cardinal Gibbons, The Faith of Our Fathers, p. 89.<BR>&#8220;Biserica Catolic\u0103 a fost aceea care, prin autoritatea lui ISUS HRISTOS, a transferat odihna asupra duminicii, \u00een amintirea \u00eenvierii Domnului nostru. Astfel, p\u0103zirea duminicii de c\u0103tre protestan\u021bi, este un omagiu pe care ei \u00eel aduc, f\u0103r\u0103 voia lor, autorit\u0103\u021bii Bisericii (Catolice)&#8221; Msgr. Louis Gaston de Segur, Plain Talk About Protestantism of Today, p. 226.<BR><BR>Nu exist\u0103 ceva mai clar, Biserica Catolic\u0103 se m\u00e2ndre\u0219te c\u0103 a f\u0103cut aceast\u0103 schimbare.<BR><BR>Care este autoritatea pe care o pretinde biserica pentru a face schimbarea? La \u00eentrebarea aceasta s-a dat r\u0103spuns \u0219i r\u0103spunsul a ap\u0103rut \u00een ziarul oficial al Bisericii Catolice din dioceza Cleveland. The Catholic Universe Bulletin din 14 august 1942 scrie:<BR>&#8220;Cu ce autoritate a schimbat Biserica Romano-Catolic\u0103 \u021binerea Sabatului de pe s\u00e2mb\u0103t\u0103 pe duminic\u0103? Biserica a schimbat p\u0103zirea Sabatului pe Duminic\u0103 pe baza dreptului autorit\u0103\u021bii divine, infailibile care i-a fost dat\u0103 de \u00eentemeietorul ei, Isus Hristos. Protestan\u021bii, sus\u021bin\u00e2nd c\u0103 Biblia este singura lor c\u0103l\u0103uz\u0103 de credin\u021b\u0103, nu au nicio justificare s\u0103 \u021bin\u0103 duminica&#8221;.<BR><BR><BR><B>6. CE ZIC BISERICILE PROTESTANTE?<BR><BR><\/B>Documente oficiale care prezint\u0103 punctele de credin\u021b\u0103 ale mai multor dintre marile biserici protestante sunt de acord c\u0103 Biserica Romano-Catolic\u0103 a f\u0103cut schimbarea \u0219i c\u0103 nu exist\u0103 vreo dovad\u0103 biblic\u0103 pentru p\u0103zirea duminicii.<BR><BR>\u00cen Confesiunea de la Augsburg, scris\u0103 de Martin Luther, Articolul 28, paragraful 9, zice:<BR>&#8220;Ei (catolicii) pretind c\u0103 Sabatul a fost schimbat \u00een duminic\u0103, ziua Domnului, contrar decalogului, dup\u0103 cum se vede; nici nu exist\u0103 un motiv mai mare de fal\u0103 pentru ei dec\u00e2t schimbarea Sabatului. Mare, zic ei, este puterea \u0219i autoritatea bisericii, dac\u0103 ea a dat deoparte una dintre cele zece porunci&#8221;.<BR><BR>Amos Binney \u0219i Daniel Steele zic:<BR>&#8220;Este adev\u0103rat, nu exist\u0103 nicio porunc\u0103 hot\u0103r\u00e2t\u0103 pentru botezul pruncilor,&#8230; nici nu exist\u0103 vreuna pentru sfin\u021birea zilei \u00eent\u00e2i a s\u0103pt\u0103m\u00e2nii&#8221; Theological Compend, New York, Methodist Book Concern, 1902, pp. 180-181.<BR><BR>Dr. Alexander Campbell, fondatorul Bisericii Cre\u0219tine, zice:<BR>&#8220;Acum, nu exist\u0103 nicio dovad\u0103 \u00een toate oracolele cerului, c\u0103 Sabatul a fost schimbat \u0219i c\u0103 duminica (Ziua Domnului, la noi) a fost pus\u0103 \u00een locul lui&#8221; Reporter, Washington, Pennsylvania, 8 octombrie 1821.<BR><BR>Nota\u021bi declara\u021bia lui N. Summerbell, \u00eentr-o istorie a Bisericii Cre\u0219tine acum parte din Biserica Unit\u0103 a lui Hristos (United Church of Christ):<BR>&#8220;Biserica Roman\u0103&#8230; a r\u0103sturnat porunca a patra, \u00eenl\u0103tur\u00e2nd Sabatul din Cuv\u00e2ntul Domnului \u0219i instituind duminica drept s\u0103rb\u0103toare&#8221; N. Summerbell, History of the Christian Church, (third edition; Cincinnati: The Christian Pulpit, 1873), p. 415.<BR><BR><BR><B>7. CARE ESTE ADEV\u0102\u201aRATA PROBLEM\u0102\u201a?<BR><BR><\/B>Aceasta ne pune drept \u00een fa\u021ba nedumeririi cele mai mari a lumii cre\u0219tine: De ce at\u00e2t de mul\u021bi cre\u0219tini p\u0103zesc duminica f\u0103r\u0103 vreo dovad\u0103 biblic\u0103?<BR><BR>Aceasta nu este o \u00eentrebare despre o zi; nu este numai o problem\u0103 de odihn\u0103 \u0219i \u00eenchinare s\u00e2mb\u0103ta sau duminica. Problema esen\u021bial\u0103 este aceea a ascult\u0103rii de Domnul Isus Hristos. Este o chestiune de loialitate: De cine s\u0103 ascult? Trebuie s\u0103 ascult de Hristos sau de oameni \u00een privin\u021ba zilei pe care o sfin\u021besc?<BR>Domnul Isus ne \u00eencurajeaz\u0103: &#8220;Dac\u0103 M\u0103 iubi\u021bi, ve\u021bi p\u0103zi poruncile Mele&#8221; \u2013 ve\u021bi respecta ziua pe care Eu am sfin\u021bit-o pentru voi. Omul zice: &#8220;P\u0103ze\u0219te ziua pe care noi am pus-o deoparte&#8221;. Ce te vei decide? F\u0103r\u0103 s\u0103 \u021bii seam\u0103 de obiceiurile \u0219i credin\u021bele din trecut, ce vei face de ast\u0103zi \u00eenainte? Cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu zice:<BR>&#8220;Nu \u0219ti\u021bi c\u0103 dac\u0103 v\u0103 da\u021bi robi cuiva, ca s\u0103-l asculta\u021bi, sunte\u021bi robii aceluia de care asculta\u021bi?&#8221; Romani 6:16.<BR><BR>C\u00e2nd adev\u0103rul ajunge la noi, trebuie s\u0103 ascult\u0103m de el, indiferent ce fac al\u021bii. Vrei ca asemenea lui Iosua s\u0103 te ridici \u0219i s\u0103 zici: &#8220;C\u00e2t despre mine, eu \u0219i casa mea vom sluji Domnului&#8221;?<BR><BR>S\u0103 aliniem pentru o clip\u0103 cele dou\u0103 tabere. De o parte sunt cei care p\u0103zesc duminica \u2013 o mul\u021bime merg\u00e2nd pe urmele p\u0103rin\u021bilor lor, neglij\u00e2nd sau resping\u00e2nd Sabatul lui Dumnezeu.<BR>De partea cealalt\u0103, de\u0219i grupul este mai mic, vedem pe Adam, pe Enoh, Avraam, Isaac \u0219i Iacov. Vedem pe Isaia, profetul-evanghelist; apoi, da, pe cei doisprezece apostoli, incluz\u00e2nd pe Petru, Iacov \u0219i Ioan. Aici este Pavel, al c\u0103rui obicei era s\u0103 \u021bin\u0103 Sabatul; \u00een urma lor, o mare o\u0219tire de b\u0103rba\u021bi \u0219i femei, care prin secole au pre\u021buit adev\u0103rul mai mult dec\u00e2t via\u021ba. Vedem deasemenea un grup de viteji, b\u0103rba\u021bi \u0219i femei din toate c\u0103ile vie\u021bii, care s-au supus pe deplin lui Hristos.<BR><BR>Ne uit\u0103m din nou de partea celor ce \u021bin Sabatul zilei a \u0219aptea \u0219i vedem \u00eentre ei o figur\u0103 care-i domin\u0103 pe to\u021bi \u2013 cel mai frumos dintre zece mii, pe Isus din Nazaret, Fiul lui Dumnezeu \u0219i Fiul omului.<BR><BR>Auzim un strig\u0103t din tab\u0103ra p\u0103zitorilor duminicii: &#8220;Veni\u021bi \u0219i uni\u021bi-v\u0103 cu noi!&#8221;<BR><BR>\u0218i \u00een timp ce st\u0103m pe g\u00e2nduri, Isus ridic\u0103 m\u00e2inile Lui str\u0103punse de cuie \u0219i spune cu cea mai mare seriozitate: &#8220;Dac\u0103 M\u0103 iubi\u021bi, ve\u021bi p\u0103zi poruncile Mele&#8221; Ioan 14:15.<BR>R\u0103spunsul nostru trebuie s\u0103 fie: &#8220;Lua\u021bi-mi lumea, dar da\u021bi-mi-L pe Isus&#8221;.<BR><BR>Isus vine \u00een cur\u00e2nd. C\u00e2nd ne vom \u00eent\u00e2lni cu El, \u00een ziua de pe urm\u0103, vom dori s\u0103 fim asigura\u021bi c\u0103 am tr\u0103it cum a tr\u0103it El, c\u0103 am urmat sfatul \u0219i exemplul Lui \u00een totul. Aceasta nu este o cale popular\u0103. Dar este o cale binecuv\u00e2ntat\u0103, fiindc\u0103 Isus a mers pe ea \u00eenaintea noastr\u0103.<BR><BR>Probleme de munc\u0103, probleme de familie \u2013 Isus poate s\u0103 ne ajute \u0219i El ne va da har \u0219i putere s\u0103 le rezolv\u0103m pe toate. Calea s-ar putea s\u0103 nu fie u\u0219oar\u0103, dar Isus \u00ee\u021bi va da putere ca s\u0103 rezi\u0219ti \u0219i o via\u021b\u0103 cre\u0219tin\u0103 mai bogat\u0103.<BR><BR>Iubite Tat\u0103 din cer: Inima mea este tulburat\u0103 de aceast\u0103 problem\u0103 vital\u0103. Ea \u00eenseamn\u0103 at\u00e2t de mult pentru mine. Ajut\u0103-m\u0103 s\u0103 fiu cinstit cu propriul meu suflet, \u0219tiind c\u0103 voi fi judecat dup\u0103 aceast\u0103 lege a slobozeniei. Ajut\u0103-m\u0103 s\u0103 trec de partea Ta chiar acum. Trimite pe Isus \u00een inima mea s\u0103 m\u0103 ajute s\u0103 m\u0103 hot\u0103r\u0103sc pentru ceea ce este drept. M\u0103 rog acestea \u00een Numele Lui minunat. Amin.<\/FONT><\/P><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Avem \u00een fa\u021b\u0103 o problem\u0103 de o importan\u021b\u0103 uria\u0219\u0103. Lumea cre\u0219tin\u0103 p\u0103ze\u0219te dou\u0103 sabate \u2013 dou\u0103 zile de odihn\u0103. Pe de o parte, g\u0103sim marea majoritate a cre\u0219tinilor \u021bin\u00e2nd cu sinceritate prima zi a s\u0103pt\u0103m\u00e2nii, pe care ei sus\u021bin c\u0103 o p\u0103zesc \u00een amintirea \u00eenvierii lui Isus. Pe de alt\u0103 parte, un mare num\u0103r de [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_monsterinsights_skip_tracking":false,"_monsterinsights_sitenote_active":false,"_monsterinsights_sitenote_note":"","_monsterinsights_sitenote_category":0,"ngg_post_thumbnail":0,"footnotes":""},"categories":[7342],"tags":[],"class_list":["post-1407","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-alta-viata"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/intercer.net\/blogs\/studiibiblice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1407","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/intercer.net\/blogs\/studiibiblice\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/intercer.net\/blogs\/studiibiblice\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/intercer.net\/blogs\/studiibiblice\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/intercer.net\/blogs\/studiibiblice\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1407"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/intercer.net\/blogs\/studiibiblice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1407\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/intercer.net\/blogs\/studiibiblice\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1407"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/intercer.net\/blogs\/studiibiblice\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1407"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/intercer.net\/blogs\/studiibiblice\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1407"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}