Isus, M\u00e2ntuitorul t\u0103u \u0219i al meu, se g\u0103sea la un moment dat \u00een opozi\u021bie cu o na\u021biune \u00eentreag\u0103. Isus, M\u00e2ntuitorul t\u0103u \u0219i al meu, se g\u0103sea la un moment dat \u00een opozi\u021bie cu o na\u021biune \u00eentreag\u0103.“A venit la ai S\u0103i \u0219i ai S\u0103i nu L-au primit” Ioan 1:11.Biblia descrie pe aceia care vor mo\u0219teni via\u021ba ve\u0219nic\u0103 drept o minoritate:“Intra\u021bi pe poarta cea str\u00e2mt\u0103, c\u0103ci larg\u0103 este poarta, lat\u0103 este calea care duce la […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_monsterinsights_skip_tracking":false,"_monsterinsights_sitenote_active":false,"_monsterinsights_sitenote_note":"","_monsterinsights_sitenote_category":0,"ngg_post_thumbnail":0,"footnotes":""},"categories":[7342],"tags":[],"class_list":["post-1409","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-alta-viata"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/intercer.net\/blogs\/studiibiblice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1409","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/intercer.net\/blogs\/studiibiblice\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/intercer.net\/blogs\/studiibiblice\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/intercer.net\/blogs\/studiibiblice\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/intercer.net\/blogs\/studiibiblice\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1409"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/intercer.net\/blogs\/studiibiblice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1409\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/intercer.net\/blogs\/studiibiblice\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1409"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/intercer.net\/blogs\/studiibiblice\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1409"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/intercer.net\/blogs\/studiibiblice\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1409"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
“A venit la ai S\u0103i \u0219i ai S\u0103i nu L-au primit” Ioan 1:11.
Biblia descrie pe aceia care vor mo\u0219teni via\u021ba ve\u0219nic\u0103 drept o minoritate:
“Intra\u021bi pe poarta cea str\u00e2mt\u0103, c\u0103ci larg\u0103 este poarta, lat\u0103 este calea care duce la pierzare \u0219i mul\u021bi sunt cei ce intr\u0103 pe ea. Dar str\u00e2mt\u0103 este poarta, \u00ceNGUST\u0102\u201a ESTE CALEA CARE DUCE LA VIA\u0162\u0102\u201a \u0218I PU\u0162INI SUNT CEI CE O AFL\u0102\u201a” Matei 7:13-14.
Problema nu este: “Cine are dreptate: eu sau tu?” Adev\u0103rata \u00eentrebare este aceea care a fost pus\u0103 lui Hristos cel persecutat \u00een sala de judecat\u0103 a lui Pilat: “CARE ESTE ADEV\u0102\u201aRUL?”.
Cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu este sursa primar\u0103 a adev\u0103rului.
“Sfin\u021be\u0219te-i prin adev\u0103rul T\u0103u; CUV\u00c2NTUL T\u0102\u201aU ESTE ADEV\u0102\u201aRUL” Ioan 17:17.
Cartea sf\u00e2nt\u0103 a lui Dumnezeu este linia cu care m\u0103sur\u0103m adev\u0103rul.
“La lege \u0219i la m\u0103rturie; C\u0103ci dac\u0103 nu vor vorbi a\u0219a, nu vor mai r\u0103s\u0103ri zorile pentru poporul acesta” Isaia 8:20.
Isus a recunoscut c\u0103 orice \u00eentrebare religioas\u0103 trebuie rezolvat\u0103 prin Cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu.
“Drept r\u0103spuns, Isus i-a zis: Este scris: Omul nu tr\u0103ie\u0219te numai cu p\u00e2ine, ci cu orice cuv\u00e2nt care iese din gura lui Dumnezeu” Matei 4:4.
S\u0103 ne \u00eentoarcem numai spre Cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu pentru r\u0103spunsuri la \u00eentreb\u0103rile sincere care probeaz\u0103 autenticitatea dragostei noastre pentru Dumnezeu.
\u00ceNTREBAREA No. 1: Majoritatea cre\u0219tinilor \u021bin duminica, prima zi a s\u0103pt\u0103m\u00e2nii, \u00een loc de Sabatul din porunca a patra. Poate majoritatea s\u0103 gre\u0219easc\u0103?
R\u0102\u201aSPUNS: Dac\u0103 Biblia are dreptate, majoritatea este gre\u0219it\u0103 \u00een aceast\u0103 privin\u021b\u0103, fiindc\u0103 am descoperit \u00een lec\u021biile trecute c\u0103 s\u00e2mb\u0103ta, ziua a \u0219aptea a s\u0103pt\u0103m\u00e2nii, este Sabatul Bibliei. Totu\u0219i, numai o minoritate sunt p\u0103zitori ai Sabatului.
Obiceiul \u0219i tradi\u021bia au mult de-a face cu \u021binerea duminicii, prima zi a s\u0103pt\u0103m\u00e2nii, de c\u0103tre biserici \u0219i persoane individuale. Mul\u021bi sunt incon\u0219tien\u021bi de sfin\u021benia Sabatului zilei a \u0219aptea.
Nu este u\u0219or s\u0103 te opui la credin\u021be tradi\u021bionale \u00eendr\u0103gite, dar experien\u021ba cre\u0219tin\u0103 este una de cre\u0219tere. Copilului lui Dumnezeu i se descoper\u0103 din ce \u00een ce mai mult, dup\u0103 cum se spune \u00een Proverbe 4:18. Trebuie s\u0103 cre\u0219tem “\u00een harul \u0219i cuno\u0219tin\u021ba Domnului nostru” 2Petru 3:18. Trebuie s\u0103 fim binevoitori s\u0103 “umbl\u0103m \u00een lumin\u0103” (1Ioan 1:17) dup\u0103 cum Domnul ne-o descoper\u0103.
Nu accepta niciodat\u0103 argumentul \u00een\u0219el\u0103tor c\u0103 majoritatea trebuie s\u0103 aib\u0103 dreptate. Altfel vei fi dus \u00een r\u0103t\u0103cire \u0219i vei lep\u0103da pe Domnul, cum au f\u0103cut-o cu mult timp \u00een urm\u0103 cei ce au folosit acela\u0219i argument:
“Aprozii au r\u0103spuns: Niciodat\u0103 n-a vorbit vreun om ca omul acesta. Fariseii le-au r\u0103spuns: Doar n-a\u021bi fi fost \u0219i voi du\u0219i \u00een r\u0103t\u0103cire? A CREZUT \u00ceN EL VREUNUL DIN MAI MARII NO\u0218TRI SAU DIN FARISEI?” Ioan 7:46-48.
Majoritatea, inclusiv conduc\u0103torii religio\u0219i, au lep\u0103dat pe Domnul Isus.
\u00ceNTREBAREA No. 2: Nu este \u021binerea duminicii \u00eenv\u0103\u021bat\u0103 \u00een Noul Testament?
R\u0102\u201aSPUNS: Cuv\u00e2ntul “duminic\u0103” nu se afl\u0103 \u00een Biblie de loc, dar sunt opt texte din Noul Testament care men\u021bioneaz\u0103 “ziua \u00eent\u00e2i a s\u0103pt\u0103m\u00e2nii”. S\u0103 le examin\u0103m pe scurt ca s\u0103 vedem ce afl\u0103m despre sfin\u021benia duminicii.
1. Primul text care men\u021bioneaz\u0103 ziua \u00eent\u00e2i a s\u0103pt\u0103m\u00e2nii se afl\u0103 \u00een Matei 28:1.
<\/B>“LA SF\u0102\u201aR\u0218ITUL ZILEI SABATULUI, c\u00e2nd \u00eencepea s\u0103 se lumineze \u00een spre ZIUA DINT\u00c2I A S\u0102\u201aPT\u0102\u201aM\u00c2NII, Maria Magdalina \u0219i cealalt\u0103 Maria au venit s\u0103 vad\u0103 morm\u00e2ntul”
Nu se aminte\u0219te nimic despre sfin\u021benia duminicii \u00een acest text, nicio referin\u021b\u0103 la vreun serviciu religios de orice fel. Textul declar\u0103 simplu c\u0103 “la sf\u00e2r\u0219itul zilei Sabatului”, pe “c\u00e2nd \u00eencepea s\u0103 se lumineze \u00een spre ziua dint\u00e2i a s\u0103pt\u0103m\u00e2nii” femeile au venit s\u0103 cerceteze morm\u00e2ntul.
2. Referin\u021ba urm\u0103toare este \u00een Marcu 16:2.
<\/B>“DUP\u0102\u201a CE A TRECUT ZIUA SABATULUI Maria Magdalina, Maria, mama lui Iacov \u0219i Salome au cump\u0103rat miresme ca s\u0103 se duc\u0103 s\u0103 ung\u0103 trupul lui Isus. \u00ceN ZIUA DINT\u00c2I A S\u0102\u201aPT\u0102\u201aM\u00c2NII s-au dus la morm\u00e2nt dis de diminea\u021b\u0103, pe c\u00e2nd r\u0103s\u0103rea soarele”.
Versetele acestea ne spun c\u0103 “dup\u0103 ce a trecut ziua Sabatului”, a urmat prima zi a s\u0103pt\u0103m\u00e2nii. Ele nu mai informeaz\u0103 c\u0103 femeile au venit \u00een diminea\u021ba primei zile a s\u0103pt\u0103m\u00e2nii preg\u0103tite s\u0103 ung\u0103 trupul lui Isus. Noteaz\u0103 c\u0103 ele au a\u0219teptat p\u00e2n\u0103 ce a trecut Sabatul, \u00eenainte ca s\u0103 porneasc\u0103 s\u0103-\u0219i fac\u0103 lucrul pe care \u0219i-l propuseser\u0103.
3. Al treilea text care men\u021bioneaz\u0103 ziua \u00eent\u00e2i a s\u0103pt\u0103m\u00e2nii este Marcu 16:9.
<\/B>“Isus, dup\u0103 ce a \u00eenviat \u00een diminea\u021ba zilei dint\u00e2i a s\u0103pt\u0103m\u00e2nii, S-a ar\u0103tat mai \u00eent\u00e2i Mariei Magdalinei, din care scosese \u0219apte draci”.
Nici acum nu este vorba de o zi de odihn\u0103. Cu siguran\u021b\u0103 c\u0103, dac\u0103 Isus ar fi inten\u021bionat s\u0103 lase duminica s\u0103 fie p\u0103zit\u0103 ca zi de odihn\u0103 \u00een amintirea \u00eenvierii Lui, ar fi spus lucrul acesta mai \u00eent\u00e2i ucenicilor Lui.
4. Raportul lui Luca sus\u021bine m\u0103rturia celorlal\u021bi.
<\/B>“\u00cen ziua \u00eent\u00e2i a s\u0103pt\u0103m\u00e2nii, femeile acestea \u0219i altele \u00eempreun\u0103 cu ele, au venit la morm\u00e2nt dis de diminea\u021b\u0103 \u0219i au adus miresmele pe care le preg\u0103tiser\u0103”.
\u00cen Luca 23:56, chiar versetul dinaintea acestui text, citim c\u0103 aceste ucenice credincioase ale lui Hristos “\u00een ziua Sabatului s-au odihnit dup\u0103 lege”. Dup\u0103 aceea, \u00een ziua urm\u0103toare Sabatului, s-au dus la morm\u00e2nt ca s\u0103 ung\u0103 trupul Domnului, lucrare pe care nu ar fi f\u0103cut-o \u00een ziua Lui sf\u00e2nt\u0103. Cu siguran\u021b\u0103 c\u0103 nici acest verset nu ofer\u0103 vreo indica\u021bie de schimbare a Sabatului pe ziua \u00eent\u00e2i a s\u0103pt\u0103m\u00e2nii.
5. \u00centr-un pasaj paralel, Ioan scrie:
<\/B>“\u00cen ziua dint\u00e2i a s\u0103pt\u0103m\u00e2nii, Maria Magdalina s-a dus dis de diminea\u021b\u0103 la morm\u00e2nt pe c\u00e2nd era inc\u0103 \u00eentuneric \u0219i a v\u0103zut c\u0103 piatra fusese luat\u0103 de pe morm\u00e2nt”.
Ioan a scris acest verset la \u0219aizeci de ani \u0219i mai bine dup\u0103 \u00eenvierea lui Isus. Cu toate acestea, cuvintele lui nu arat\u0103 c\u0103 el ar fi avut cuno\u0219tin\u021b\u0103 despre vreo schimbare a Sabatului. Ucenicul care s-a sim\u021bit cel mai apropiat de Isus se vede c\u0103 n-a auzit niciodat\u0103 despre p\u0103zirea duminicii.
6. Urm\u0103toarea referin\u021b\u0103 apare \u00een versetul 19.
<\/B>“\u00cen seara aceleia\u0219i zile, CEA DINT\u00c2I A S\u0102\u201aPT\u0102\u201aM\u00c2NII, pe c\u00e2nd u\u0219ile locului UNDE ERAU ADUNA\u0162I UCENICII DE FRICA IUDEILOR erau \u00eencuiate, a venit Isus, a stat \u00een mijlocul lor \u0219i le-a zis: Pace vou\u0103!” (King James).
U\u0219ile erau \u00eencuiate \u00een locul unde ucenicii erau aduna\u021bi NU CA S\u0102\u201a CINSTEASC\u0102\u201a \u00ceNVIEREA LUI HRISTOS, ci “de frica iudeilor”. Cu aceast\u0103 ocazie Isus a mustrat pe ucenicii Lui pentru lipsa lor de credin\u021b\u0103 c\u0103 El \u00eenviase. Marcu 16:14. A\u0219a dar, nu exist\u0103 nicio \u0219ans\u0103 ca ucenicii s\u0103 se fi adunat s\u0103 comemoreze \u00eenvierea \u00een care nu credeau. \u00cen loc de aceasta, ei erau aduna\u021bi pentru protec\u021bie mutual\u0103. \u00ceN ACESTE \u0218ASE REFERIN\u0162E NU EXIST\u0102\u201a NICI CEA MAI SLAB\u0102\u201a URM\u0102\u201a DE SFIN\u0162ENIE A DUMINICII.
7. Al \u0219aptelea text din Noul Testament care aminte\u0219te de ziua \u00eent\u00e2i a s\u0103pt\u0103m\u00e2nii este declara\u021bia lui Luca din Fapte 20.
<\/B>“\u00cen ziua dint\u00e2i a s\u0103pt\u0103m\u00e2nii eram aduna\u021bi laolalt\u0103 ca s\u0103 fr\u00e2ngem p\u00e2inea. Pavel, care trebuia s\u0103 plece a doua zi, vorbea ucenicilor, \u0219i \u0219i-a lungit vorbirea p\u00e2n\u0103 la miezul nop\u021bii… Dup\u0103 ce s-a suit iar\u0103\u0219i, a fr\u00e2nt p\u00e2inea, a cinat \u0219i a mai vorbit mult\u0103 vreme p\u00e2n\u0103 la ziu\u0103. Apoi a plecat… Noi am venit \u00eenaintea lui Pavel la corabie \u0219i am plecat cu corabia la Asos, unde ne \u00eenvoiser\u0103m s\u0103 ne \u00eent\u00e2lnim din nou” Fapte 20:7,11,13.
Apostolul Pavel era \u00een drum spre Ierusalim. Corabia lui se oprise la Troa, \u0219i dup\u0103 ce a\u0219teptase o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 ca ea s\u0103 porneasc\u0103 din nou, Pavel a chemat pe credincio\u0219i pentru o adunare de r\u0103mas bun. El le-a predicat p\u00e2n\u0103 dup\u0103 miezul nop\u021bii, apoi a \u021binut serviciul sfintei cini cu ei.
Masa Domnului, celebrat\u0103 cu ocazia unui serviciu de r\u0103mas bun, a f\u0103cut ziua sf\u00e2nt\u0103? Domnul nostru a instituit acest serviciu de \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219ire \u00eentr-o joi seara. Dac\u0103 celebrarea mesei Domnului face o zi s\u0103 fie sf\u00e2nt\u0103, de ce nu p\u0103zim noi joia ca zi de Sabat?
\u00cen metoda biblic\u0103 de socotit timpul, seara vine \u00eent\u00e2i. Dac\u0103 versetul nostru folose\u0219te aceast\u0103 metod\u0103 \u2013 ceea ce este foarte probabil \u2013 atunci adunarea aceea a avut loc dup\u0103 cum numim noi, s\u00e2mb\u0103t\u0103 seara (Vezi New English Bible). A\u0219a deci, Pavel nu a considerat duminica sf\u00e2nt\u0103, fiindc\u0103 el a mers pe jos 20 de mile (32 de kilometri) p\u00e2n\u0103 la Asos \u00een ziua urm\u0103toare adun\u0103rii.
Nimic nu exist\u0103 \u00een acest text care s\u0103 arate c\u0103 prima zi a s\u0103pt\u0103m\u00e2nii era o zi sf\u00e2nt\u0103. O adunare religioas\u0103 poate fi \u021binut\u0103 \u00een oricare zi din s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, dar aceasta nu face ziua sf\u00e2nt\u0103 \u0219i nici nu face din ea ziua Domnului.
8. Exist\u0103 o singur\u0103 referin\u021b\u0103 la ziua \u00eent\u00e2i a s\u0103pt\u0103m\u00e2nii \u00een toate scrierile lui Pavel.
<\/B>“\u00cen ziua dint\u00e2i a s\u0103pt\u0103m\u00e2nii, fiecare din voi s\u0103 pun\u0103 deoparte acas\u0103, ce va putea, dup\u0103 c\u0103\u0219tigul lui, ca s\u0103 nu se str\u00e2ng\u0103 ajutoarele c\u00e2nd voi veni eu” 1Corinteni 16:2.
Cercet\u0103tori demni de \u00eencredere ai Bibliei sunt \u00een general de acord c\u0103 inten\u021bia acestei intruc\u021biuni era s\u0103 cheme pe credincio\u0219ii din Corint s\u0103-\u0219i aduc\u0103 registrele lor contabile la zi \u00een prima zi a s\u0103pt\u0103m\u00e2nii \u0219i dup\u0103 aceea, acas\u0103 la ei, s\u0103 pun\u0103 ceva deoparte pentru sfin\u021bii nevoia\u0219i din Ierusalim. C\u00e2nd Pavel venea s\u0103 str\u00e2ng\u0103 darurile, nu urma s\u0103 mai fie nicio colect\u0103 nepreg\u0103tit\u0103.
Pavel a scris aceast\u0103 scrisoare la anul 59 d.Hr. la mai mult de 25 de ani dup\u0103 \u00eenvierea Domnului. Totu\u0219i acest text nu atribuie vreo sfin\u021benie zilei \u00eent\u00e2i a s\u0103pt\u0103m\u00e2nii. Pavel nu zice nimic aici despre ab\u021binerea de la lucru \u00een aceast\u0103 zi. Nu este nicio men\u021biune despre un serviciu religios, nici m\u0103car despre o cutie sau un platou de str\u0103ns daruri. Apostolul colecta ajutoare pentru cre\u0219tinii persecuta\u021bi din Ierusalim (Vezi \u0219i Fapte 11:27-30; Romani 15:25,26; 2Corinteni 9:1; Galateni 2:10; Fapte 24:17). Cererea lui era, ca \u00een prima zi a s\u0103pt\u0103m\u00e2nii, c\u00e2nd credincio\u0219ii \u00ee\u0219i socoteau c\u00e2\u0219tigurile pe s\u0103pt\u0103m\u00e2na trecut\u0103, ei s\u0103 pun\u0103 deoparte, \u00een mod sistematic, dona\u021bii pentru ajutorarea fra\u021bilor nevoia\u0219i din Ierusalim.
Aceste opt versete nu \u00eenva\u021b\u0103 sfin\u021benia duminicii. De fapt, niciunul din scriitorii Noului Testament nu \u00eenva\u021b\u0103 s\u0103 fie \u021binut\u0103 o zi \u00een amintirea \u00eenvierii Domnului.
Deoarece instruc\u021biuni speciale sunt date \u00een Noul Testament cu privire la r\u00e2nduiala botezului \u0219i a serviciului de \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219ire ca fiind instituite de Hristos, ar fi logic s\u0103 ne a\u0219tept\u0103m c\u0103 dac\u0103 o alt\u0103 zi de odihn\u0103 a fost instituit\u0103 de Hristos sau de apostoli, instruc\u021biuni speciale \u00een aceast\u0103 privin\u021b\u0103 s\u0103 fie raportate. Orice \u00eencercare de acest fel ar fi dat na\u0219tere la multe discu\u021bii printre aderen\u021bii evrei ai credin\u021bei cre\u0219tine. T\u0103cerea Noului Testament asupra acestui subiect este o dovad\u0103 izbitoare c\u0103 cre\u0219tinii au continuat s\u0103 \u021bin\u0103 Sabatul pe care Hristos \u00eel f\u0103cuse un semn de aducere aminte a puterii Lui creatoare.
\u00ceNTREBAREA No. 3: Este bine ca un cre\u0219tin s\u0103 \u021bin\u0103 duminica, prima zi a s\u0103pt\u0103m\u00e2nii, \u00een amintirea \u00eenvierii?
R\u0102\u201aSPUNS: Acceptarea duminicii ca zi de odihn\u0103 \u00een amintirea \u00eenvierii lui Hristos este lipsit\u0103 de orice suport al autorit\u0103\u021bii biblice. Ea vine dintr-un compromis post-apostolic dintre biseric\u0103 \u0219i \u00eenchinarea p\u0103g\u00e2n\u0103 a soarelui. Biblia \u0219i istoria sunt foarte clare \u0219i \u00een armonie asupra acestui subiect.
\u00ceNTREBAREA No. 4: Cum \u0219tim c\u0103 s\u00e2mb\u0103ta este ziua a \u0219aptea a s\u0103pt\u0103m\u00e2nii acum? N-a fost schimbat calendarul, sau nu s-a pierdut timp?
R\u0102\u201aSPUNS: Calendarul nostru este \u00een esen\u021b\u0103 acela\u0219i calendar roman folosit pe vremea c\u00e2nd Isus a tr\u0103it pe p\u0103m\u00e2nt. Evreii numeau zilele dup\u0103 num\u0103r, a\u0219a cum f\u0103cuse \u0219i Dumnezeu la crea\u021biune: “ziua \u00eent\u00e2i, ziua a doua”, etc… Romanii au dat numele zeilor lor planetari zilelor s\u0103pt\u0103m\u00e2nii. Ziua \u00eent\u00e2i a s\u0103pt\u0103m\u00e2nii au \u00eenchinat-o soarelui, a doua lunii, a treia lui Marte, a patra lui Mercur, a cincea lui Jupiter, a \u0219asea lui Venus, a \u0219aptea lui Saturn. Observa\u021bi cum, \u00een afar\u0103 de prima zi a s\u0103pt\u0103m\u00e2nii \u0219i de a \u0219aptea, toate celelalte nume apar evidente \u00een limba rom\u00e2n\u0103. \u00cen alte limbi, toate cele \u0219apte nume de zei sunt prezente.
Calendarul nostru a fost schimbat odat\u0103 din timpul lui Hristos. \u00cen 1582, calendarul gregorian a \u00eenlocuit calendarul iulian. Iulius Caesar \u00ee\u0219i fixase calendarul s\u0103u pe baza anului de 365 \u0219i 1\/4de zile. De fapt, frac\u021biunea este cu pu\u021bin mai mic\u0103 de 1\/4 de zi, destul totu\u0219i ca p\u00e2n\u0103 \u00een secolul al \u0219aisprezecelea s\u0103 fi f\u0103cut o diferen\u021b\u0103 de zece zile, c\u00e2nd Papa Grigore a g\u0103sit de cuviin\u021b\u0103 s\u0103 aduc\u0103 \u00eenapoi calendarul, \u00een armonie cu soarele. El a l\u0103sat ciclul s\u0103pt\u0103m\u00e2nal neatins, schimb\u00e2nd numai data din calendar. A\u0219a s-a f\u0103cut c\u0103 vineri 15 octombrie 1582 a venit dup\u0103 joi, 4 octombrie. Ca s\u0103 previn\u0103 apari\u021bia din nou a aceleia\u0219i probleme, s-a hot\u0103r\u00e2t ca anii divizibili prin 100-1800, 1900, etc… s\u0103 nu fie socoti\u021bi ca ani bisec\u021bi dac\u0103 nu sunt \u0219i divizibili prin 400. (\u00cen felul acesta, anul 2000 va fi un an de 366 de zile). Istoricii se refer\u0103 la calendarul iulian ca la “stilul vechi” \u0219i la calendarul gregorian ca la “stilul nou”. Cu ocazia schimb\u0103rii, dup\u0103 cum am v\u0103zut, SECVEN\u0162A ZILELOR S\u0102\u201aPT\u0102\u201aM\u00c2NII A R\u0102\u201aMAS NESCHIMBATA.
La crea\u021biune, Isus a stabilit s\u0103pt\u0103m\u00e2na de \u0219apte zile, num\u0103r\u00e2nd zilele (Vezi Geneza 1). C\u00e2nd a venit pe p\u0103m\u00e2nt, cu siguran\u021b\u0103 c\u0103 ar fi corectat orice eroare care s-ar fi strecurat \u00een ciclul s\u0103pt\u0103m\u00e2nal. Dar Sabatul care a urmat mor\u021bii Lui era “Sabatul dup\u0103 Lege” Luca 23.56. Ucenicii lui Isus au \u021binut Sabatul cu credincio\u0219ie.
Ciclul s\u0103pt\u0103m\u00e2nii \u00een calendarul evreesc nu s-a \u00eentrerupt, nici schimbat niciodat\u0103 prin secole. Evreii \u00eenc\u0103 \u00ee\u0219i \u021bin s\u0103rb\u0103torile lor anuale \u0219i Sabatele s\u0103pt\u0103m\u00e2nale, potrivit cu calendarul lor lunar-solar pe care \u00eel public\u0103. El se armonizeaz\u0103 perfect cu calendarul gregorian \u00een privin\u021ba ciclului s\u0103pt\u0103m\u00e2nal. Tot a\u0219a se armonizeaz\u0103 calendarul musulman \u0219i cel coptic (Cop\u021bii sunt o sect\u0103 cre\u0219tin\u0103 din de\u0219erturile Egiptului care a tr\u0103it izolat\u0103 de restul lumii cre\u0219tine).
A\u0219a c\u0103, vrei s\u0103 \u0219tii dac\u0103 este corect calendarul pe care \u00eel ai, compar\u0103-l cu calendarul evreilor, musulmanilor \u0219i cop\u021bilor. Acordul este perfect, duminica este prima zi a s\u0103pt\u0103m\u00e2nii \u0219i s\u00e2mb\u0103ta este a \u0219aptea.
Prin calcule matematice, astronomii moderni sunt \u00een m\u0103sur\u0103 s\u0103 socoteasc\u0103 timpul dinainte sau care urmeaz\u0103. Ei nu au detectat nicio schimbare \u00een ciclul s\u0103pt\u0103m\u00e2nii. Dr. James Robertson, de la Observatorul Naval al Statelor Unite, a f\u0103cut urm\u0103toarea declara\u021bie \u00een 1932, ca r\u0103spuns la o scrisoare de investiga\u021bie:
“Am avut ocazia s\u0103 cercet\u0103m rezultatele lucr\u0103rilor speciali\u0219tilor \u00een cronologie \u0219i n-am g\u0103sit pe niciuna dintre ele care s\u0103 fi avut vreodat\u0103 cea mai u\u0219oar\u0103 \u00eendoial\u0103 despre continuitatea ciclului s\u0103pt\u0103m\u00e2nii \u00eencep\u00e2nd cu mult \u00eenainte de era cre\u0219tin\u0103… Nu a fost nicio schimbare \u00een calendarul nostru \u00een secolele trecute care s\u0103 fi afectat \u00een vreun fel ciclul s\u0103pt\u0103m\u00e2nii”.
\u00ceNTREBAREA No. 5: Nu este p\u0103zirea unei zile din \u0219apte tot ce cere porunca?
R\u0102\u201aSPUNS: Porunca a patra dintre cele zece porunci sun\u0103:
“Adu-\u021bi aminte de ziua de odihn\u0103 ca s-o sfin\u021be\u0219ti. S\u0103 lucrezi \u0219ase zile \u0219i s\u0103-\u021bi faci lucrul t\u0103u. Dar ZIUA A \u0218APTEA ESTE ZIUA DE ODIHN\u0102\u201a \u00ceNCHINAT\u0102\u201a DOMNULUI, DUMNEZEULUI T\u0102\u201aU; s\u0103 nu faci nicio lucrare \u00een ea, nici tu, nici fiul t\u0103u, nici fiica ta, nici robul t\u0103u, nici vita ta, nici str\u0103inul care este \u00een casa ta. C\u0103ci \u00een \u0219ase zile a f\u0103cut Domnul cerurile, p\u0103m\u00e2ntul \u0219i marea \u0219i tot ce este \u00een ele, iar \u00een ziua a \u0219aptea S-a odihnit; de aceea A BINECUV\u00c2NTAT DOMNUL ZIUA DE ODIHN\u0102\u201a \u0218I A SFIN\u0162IT-O” Exodul 20:8-11.
Dumnezeu ne porunce\u0219te s\u0103 ne aducem aminte c\u0103 primele \u0219ase zile ale s\u0103pt\u0103m\u00e2nii sunt pentru lucru. De fapt, Biblia le nume\u0219te: “CELE \u0218ASE ZILE DE LUCRU” Ezechiel 46:1. Dar “ziua a \u0219aptea este Sabatul Domnului, Dumnezeului t\u0103u”. Aceasta este clar \u2013 nu o \u0219eptime, ci “ziua a \u0219aptea” Geneza 2:2,3.
S\u0103 presupunem c\u0103 doctorul \u00ee\u021bi d\u0103 \u0219apte capsule, cu instruc\u021biuni s\u0103 iei num\u0103rul 1 duminic\u0103, num\u0103rul 2 luni, num\u0103rul 3 mar\u021bi \u0219i tot a\u0219a p\u00e2n\u0103 ce ajungi la capsula num\u0103rul 7 de luat s\u00e2mb\u0103ta. El \u00ee\u021bi d\u0103 explica\u021bia c\u0103 ultima, capsula num\u0103rul 7 este de trei ori mai tare dec\u00e2t capsulele 1-6 \u0219i te avertizeaz\u0103 s\u0103 le iei \u00een ordinea prescris\u0103. Vei asculta de ordinele lui? Sigur c\u0103 da.
Creatorul-R\u0103scump\u0103r\u0103torul nostru ne-a dat \u0219ase zile obi\u0219nuite pentru lucru. Dar ziua a \u0219aptea este a Lui \u0219i El a pus o binecuv\u00e2ntare \u00eentreit\u0103 asupra ei \u2013 El s-a odihnit \u00een ea, a binecuv\u00e2ntat \u0219i a sfin\u021bit ziua Sabatului. Geneza 2:2,3. \u00cen porunca Lui, El zice: “Adu-\u021bi aminte de ziua Sabatului ca s-o sfin\u021be\u0219ti”. Isus zice: “Dac\u0103 M\u0103 iubi\u021bi, ve\u021bi p\u0103zi poruncile Mele” Ioan 14:15. El “este Domn chiar \u0219i al Sabatului”. Matei 12:8. Chiar, c\u00e2t de mult \u00cel iubim noi pe El? Destul \u00eenc\u00e2t s\u0103 p\u0103zim porunca Sabatului Lui?
Este adev\u0103rat c\u0103 noi ne \u00eenchin\u0103m lui Dumnezeu \u00een fiecare zi, dar \u00eenchinarea noastr\u0103 nu face o zi s\u0103 fie sf\u00e2nt\u0103. Sabatul este ziua pe care Dumnezeu a f\u0103cut-o sf\u00e2nt\u0103, pus\u0103 deoparte \u0219i sfin\u021bit\u0103 pentru noi ca s\u0103 o p\u0103zim \u00een amintirea crea\u021biunii. Dumnezeu nu cere nim\u0103nui s\u0103 \u021bin\u0103 dou\u0103 zile pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103. El ne-a dat \u0219ase zile pentru folosul nostru temporar. El a f\u0103cut numai o zi sf\u00e2nt\u0103, ziua a \u0219aptea \u0219i a rezervat-o pentru binele nostru spiritual. Noi trebuie s\u0103 servim pe Dumnezeu \u0219i s\u0103 ne \u00eenchin\u0103m Lui \u00een fiecare zi, dar trebuie s\u0103 \u021binem ca zi sf\u00e2nt\u0103 numai ziua pe care Dumnezeu a f\u0103cut-o sf\u00e2nt\u0103.
\u00ceNTREBAREA No. 6: N-a pironit Isus Sabatul pe cruce?
R\u0102\u201aSPUNS: Pavel ne spune ce a fost pironit pe cruce de Hristos care:
“A \u0219ters ZAPISUL CU PORUNCILE LUI, CARE ST\u0102\u201aTEA \u00ceMPOTRIVA NOASTR\u0102\u201a \u0219i ne era potrivnic \u0219i l-a nimicit, PIRONINDU-L PE CRUCE. A dezbr\u0103cat domniile, st\u0103p\u00e2nirile \u0219i le-a f\u0103cut de ocar\u0103 \u00eenaintea lumii, dup\u0103 ce a ie\u0219it biruitor asupra lor prin cruce. Nimeni dar s\u0103 nu v\u0103 judece cu privire la m\u00e2ncare sau b\u0103utur\u0103, sau cu privire la o zi de s\u0103rb\u0103toare, cu privire la o lun\u0103 nou\u0103, sau cu privire la ZILE DE SABAT, CARE SUNT UMBRA LUCRURILOR VIITOARE, dar corpul este al lui Hristos” Coloseni 2:14-17 (King-James).
Legea ceremoniilor, \u00een leg\u0103tur\u0103 cu serviciul sanctuarului (templului), ar\u0103ta spre Isus, Mielul lui Dumnezeu. C\u00e2nd El a fost r\u0103stignit pe cruce pentru p\u0103catele noastre, legea ceremonial\u0103 nu mai era necesar\u0103. S-a ispr\u0103vit cu ea acolo \u2013 a fost pironit\u0103 pe cruce. Acolo tipul s-a \u00eent\u00e2lnit cu antitipul. Umbra a \u00eent\u00e2lnit realitatea.
“Zilele de Sabat” la care se refer\u0103 Pavel erau acele zile care erau “o umbr\u0103 a lucrurilor viitoare”. A\u0219a c\u0103, sabatele men\u021bionate aici trebuie s\u0103 fie acelea care erau tipuri sau simboluri ale lucrurilor viitoare.
C\u00e2nd studiem s\u0103rb\u0103torile ceremoniale ale vechiului Israel, vom g\u0103si c\u0103 ei p\u0103zeau \u0218APTE SABATE CEREMONIALE legate de s\u0103rb\u0103torile lor ANUALE (vezi Leviticul 23). Aceste sabate c\u0103deau \u00een zile anumite ale lunii, mai degrab\u0103 dec\u00e2t \u00eentr-o zi anume a s\u0103pt\u0103m\u00e2nii. \u00cen felul acesta, ziua din s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 c\u00e2nd c\u0103deau aceste sabate se schimba \u00een fiecare an, a\u0219a cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u0219i cu ZIUA TA DE NA\u0218TERE. Aceste sabate anuale prefigurau venirea lui Hristos \u0219i lucrarea Lui. Ele erau “\u00een afar\u0103 de” Sabatul s\u0103pt\u0103m\u00e2nal al Domnului men\u021bionat \u00een Leviticul 23:3,38, o ad\u0103ugare la acesta. C\u00e2nd Isus a murit pe cruce, aceste \u0219apte sabate anuale \u0219i-au \u00eendeplinit misiunea, a\u0219a c\u0103 ele au fost pironite pe cruce.
Dar Sabatul zilei a \u0219aptea NU ESTE O UMBR\u0102\u201a A LUCRURILOR VIITOARE. El nu a simbolizat vreun eveniment viitor. El este mai degrab\u0103 UN MONUMENT DE ADUCERE AMINTE a unui eveniment trecut \u2013 crearea lumii \u00een \u0219ase zile de Dumnezeu \u0219i odihna Lui \u00een ziua a \u0219aptea. Sabatul zilei a \u0219aptea din porunca a patra nu are nicio leg\u0103tur\u0103 de niciun fel cu sabatele ceremoniale, care nici nu sunt amintite \u00een cele zece porunci. Acele sabate ceremoniale s-au ispr\u0103vit la cruce, \u00een timp ce Sabatul zilei a \u0219aptea, ca parte din Legea ve\u0219nic\u0103 a lui Dumnezeu, nu se termin\u0103 niciodat\u0103 \u0219i va continua s\u0103 fie \u021binut \u0219i pe noul p\u0103m\u00e2nt, c\u00e2nd p\u0103catul va fi pentru totdeauna \u00eenl\u0103turat (Evrei 4:9; Isaia 66:23).
\u00ceNTREBAREA No. 7: Eu sunt sub har. De ce trebuie s\u0103 mai p\u0103zesc Sabatul?
R\u0102\u201aSPUNS: Pentru un r\u0103spuns la aceast\u0103 \u00eentrebare, revezi lec\u021bia: “Legea libert\u0103\u021bii”. Ea arat\u0103 clar c\u0103 harul lui Dumnezeu este singurul mijloc de m\u00e2ntuire. C\u00e2nd suntem salva\u021bi prin harul Lui, inimile noastre sunt umplute cu iubirea Lui \u0219i devine natural pentru noi s\u0103 dorim s\u0103 p\u0103zim poruncile Lui. C\u00e2nd Hristos tr\u0103ie\u0219te via\u021ba Lui de ascultare des\u0103v\u00e2r\u0219it\u0103 \u00een noi \u0219i prin noi, noi descoperim c\u0103 suntem \u00een armonie cu poruncile lui Dumnezeu.
\u00ceNTREBAREA No. 8: Nu este Sabatul numai pentru evrei?
R\u0102\u201aSPUNS: \u00censu\u0219i M\u00e2ntuitorul a spus:
“SABATUL A FOST F\u0102\u201aCUT PENTRU OM, iar nu omul pentru Sabat” Marcu 2:27.
Dumnezeu a f\u0103cut Sabatul, cu \u00eentreita lui binecuv\u00e2ntare, pentru “om” \u2013 pentru neamul omenesc \u00eentreg. Sabatul a fost f\u0103cut de Isus la crea\u021biune, mai \u00eenainte ca s\u0103 fi existat un singur evreu.
Dac\u0103 admitem c\u0103 apar\u021binem familiei omene\u0219ti, atunci Sabatul zilei a \u0219aptea este pentru noi. Vrei \u0219i tu s\u0103-l \u021bii fiindc\u0103 \u00cel iube\u0219ti pe Domnul at\u00e2t de mult c\u0103 dore\u0219ti din toat\u0103 inima s\u0103-i fii pe plac?
Dac\u0103 Sabatul a fost f\u0103cut numai pentru evrei, atunci \u00eentreaga Lege moral\u0103 a celor zece porunci a fost f\u0103cut\u0103 numai pentru evrei. Dac\u0103 acesta este cazul, atunci cre\u0219tinii pot s\u0103 ia numele Domnului \u00een de\u0219ert, pot s\u0103 se \u00eenchine la idoli, pot s\u0103 fure, s\u0103 ucid\u0103, s\u0103 mint\u0103, etc…
Isus a \u021binut Sabatul zilei a \u0219aptea. “Cine zice c\u0103 r\u0103m\u00e2ne \u00een El, trebuie s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u0219i el cum a tr\u0103i Isus” 1Ioan 2:6. Tr\u0103ie\u0219ti cum a tr\u0103it Isus?
\u00ceNTREBAREA No. 9: Este adev\u0103rat c\u0103 de fiecare dat\u0103 c\u00e2nd Isus S-a ar\u0103tat ucenicilor Lui dup\u0103 \u00eenviere, era duminic\u0103?
R\u0102\u201aSPUNS: Nu, nu este adev\u0103rat. Isus S-a ar\u0103tat ucenicilor Lui de prima dat\u0103 \u00een duminica \u00eenvierii (Ioan 20:1,2,19). Urm\u0103toarea apari\u021bie a Lui a fost “dup\u0103 opt zile” (Ioan 20:26). A treia dat\u0103 c\u00e2nd S-a ar\u0103tat El a fost \u00eentr-o zi nenumit\u0103, c\u00e2nd Hristos i-a g\u0103sit pe ucenicii Lui la lucru, pescuind (Ioan 21:1-6). Ar\u0103t\u0103rile lui Isus dup\u0103 \u00eenviere n-au nicio leg\u0103tur\u0103 cu \u00eentrebarea despre adev\u0103ratul Sabat.
\u00ceNTREBAREA No. 10: To\u021bi aceia care \u021bin duminica \u00een loc de Sabatul biblic, se vor pierde?
R\u0102\u201aSPUNS: Tat\u0103l nostru ceresc ia \u00een considera\u021bie motivele din inim\u0103. Se prea poate ca p\u0103rin\u021bii sau bunicii no\u0219tri s\u0103 nu-\u0219i fi dat seama c\u0103 mult timp \u00een urm\u0103, o biseric\u0103 dec\u0103zut\u0103 a schimbat Sabatul. Ei au crezut c\u0103 duminica este ziua pe care a poruncit-o Dumnezeu. Ei erau sinceri \u00een ignoran\u021ba lor.
“DUMNEZEU NU \u0162INE SEAMA DE VREMURILE DE NE\u0218TIIN\u0162\u0102\u201a \u0219i porunce\u0219te acum tuturor oamenilor de pretutindeni s\u0103 se poc\u0103iasc\u0103” Fapte 17:30.
C\u00e2nd suntem lumina\u021bi cu privire la cererile sfintei Legi a lui Dumnezeu, Dumnezeu ne cheam\u0103 s\u0103 ne schimb\u0103m c\u0103ile \u00een ascultare de plusul de lumin\u0103 pe care am primit-o. Dac\u0103 \u0219tim ce \u00eenva\u021b\u0103 Cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu \u0219i refuz\u0103m s\u0103 umbl\u0103m \u00een lumin\u0103, atunci suntem vinova\u021bi.
“Deci cine \u0219tie s\u0103 fac\u0103 bine \u0219i nu face, s\u0103v\u00e2r\u0219e\u0219te un p\u0103cat” Iacov 4:17.
Adu-\u021bi aminte, Dumnezeu se uit\u0103 \u00een inima ta chiar acum, c\u00e2nd studiezi lec\u021bia aceasta. \u00cel iube\u0219ti destul de sincer ca s\u0103 ascul\u021bi de El?
\u00ceNTREBAREA No. 11: Este Dumnezeu at\u00e2t de minu\u021bios c\u0103 pretinde cre\u0219tinilor s\u0103 \u021bin\u0103 numai ziua a \u0219aptea ca Sabat?
R\u0102\u201aSPUNS: \u00cen Noul Testament, Iacov declar\u0103:
“C\u0103ci cine p\u0103ze\u0219te toat\u0103 Legea \u0219i GRE\u0218E\u0218TE \u00ceNTR-O SINGUR\u0102\u201a PORUNC\u0102\u201a, se face vinovat de toate” Iacov 2:10.
Dac\u0103 Dumnezeu nu ar fi minu\u021bios, Legea Lui ar fi putut fi desfiin\u021bat\u0103 \u0219i n-ar mai fi fost nevoie ca Isus s\u0103 moar\u0103 pentru a salva omenirea din p\u0103cat. Dar Hristos a murit ca S\u0102\u201a DESFIIN\u0162EZE p\u0103catul \u0219i S\u0102\u201a \u00ceNT\u0102\u201aREASC\u0102\u201a Legea lui Dumnezeu.
“Deci, prin credin\u021b\u0103, desfiin\u021b\u0103m noi Legea? Nicidecum. Dimpotriv\u0103, noi \u00eent\u0103rim Legea” Romani 3:31.
Isus dore\u0219te s\u0103 scoat\u0103 p\u0103catul din inimile noastre \u0219i \u2013 dup\u0103 cum am \u00eenv\u0103\u021bat \u2013 “p\u0103catul este c\u0103lcarea Legii” 1Ioan 3:4. El dore\u0219te s\u0103 pun\u0103 \u00een noi Spiritul Lui de ascultare. Atunci noi vom g\u0103si c\u0103 Sabatul este o pl\u0103cere.
Dac\u0103 crezi Cuv\u00e2ntul sf\u00e2nt al lui Dumnezeu, vrei ca aici \u0219i acum s\u0103-\u021bi supui complet via\u021ba \u00een m\u00e2na Lui? Vrei s\u0103 zici: “Prin harul lui Dumnezeu, vreau s\u0103 \u021bin Sabatul lui Isus, Sabatul zilei a \u0219aptea din Biblie”?<\/FONT><\/P><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"