FORTĂREAŢA DIN PUSTIU (Eseu biblic) (9) b. Jertfa individuală sau particulară Faza preoţească Scopul solemn al jertfitorului israelit este despovărarea de păcat şi de moarte. Două poveri universale, care sunt de ordin juridic. Nu este vorba despre nişte substanţe, aşa cum s-a crezut în trecut, pe care omul să le toarne asupra Sanctuarului levitic. Este vorba despre o operaţie abstractă, la nivelul gândirii. Păcatul şi moartea sunt deja înscrise simbolic, … [Citeşte mai departe...]
Rezultatele căutării după: Cornel
Fortăreața din pustiu (8), de Cornelius Greising
FORTĂREAŢA DIN PUSTIU (Eseu biblic) (8) A. Jertfa ispăşitoare prin intermediul unui animal (urmare) Jertfa ispăşitoare, în anologia sa ilustrativă, este şi o necesitate juridică şi o instruire simbolică. Necesitatea juridică a jertfei de ispăşire este un soi de cerificat de garanţie a egalizării valorii actuale a sacrificiului vietăţii jertfite cu valoarea sacrificiul ceresc. O chitanţă semnată de Dumnezeu în alb. Adică a crede în egalitatea juridică dintre viaţa vietăţii junghiate … [Citeşte mai departe...]
Fortăreața din pustiu (7), de Cornelius Greising
FORTĂREAŢA DIN PUSTIU (Eseu biblic) (7) FUNCŢIONALITATEA SANCTUARULUI BIBLIC Fortăreaţa din Pustiu este nu numai un depozit de arme strategice, de sorginte cerească, ci şi un circuit de idei. O însorită bibliotecă ambulantă în care se scrie şi se citeşte exclusiv în limba gesturilor. Limbaj verbal nu există. Fiecare mişcare ritualică este ca un steguleţ de semnalizare care dirijează traficul corect al noţiunilor. Asistăm, mai exact, la un superb teatru mut. O scena impresionantă pe … [Citeşte mai departe...]
Fortăreața din pustiu (6), de Cornelius Greising
FORTĂREAŢA DIN PUSTIU (Eseu biblic) (6) FUNCŢIONALITATEA SANCTUARULUI Fortăreaţa din Pustiu – cu cele două camere distincte – nu este numai un depozit de armament simbolic (Chivotul de Aur, Altarul de Aur, Sfeşnicul de Aur, Masa de Aur, Ligheanul de Aramă şi Altarul de Aramă), ci şi o şcoală de instrucţie. Singura Academie militară a Universului instalată temporar pe Terra. O şcoală pentru mânuirea victorioasă a celor 6 instrumente de luptă, prezentate mai sus, pentru învingerea pe sine … [Citeşte mai departe...]
Fortăreața din pustiu (5), de Cornelius Greising (continuare)
FORTĂREAŢA DIN PUSTIU (Eseu biblic) (5) B. Obiectele simbolice din Sfânta (Ex. 26, 31-34) (continuare) Dacă Sfânta Sfintelor îndeplineşte rolulul transpunerii simbolice a normativului moral al Legii divin-juridice, încăperea denumită Sfânta îndeplineşte rolul transpunerii simbolice a normativului penal al acesteia. O cameră aflată sub regimul luptei divine împotriva morţii. O încăpere care evidenţiază fundătura absolută a vieţii materiale şi, totodată, singura uşă de ieşire. O uşă care este … [Citeşte mai departe...]
Fortăreața din pustiu (5), de Cornelius Greising
FORTĂREAŢA DIN PUSTIU (Eseu biblic) (5) 1.2. Obiectele ritualice ale Sanctuarului (urmare) Sanctuarul are pur şi simplu aerul unui centru de campanie plasat pe prima linie de bătaie. Un edificiu strategic - destinat unui depozit de arme spirituale. Poate chiar o şcoală de instrucţie sacro-telurică al cărui pavilion înalt, încoronat cu un steag, este reprezentat de fumul de pe Altarul din Curte, care urcă pururi înspre cer. Cele două încăperi caracteristice – Sfânta Sfintelor şi Sfânta - … [Citeşte mai departe...]
Fortăreața din pustiu (4), de Cornelius Greising
FORTĂREAŢA DIN PUSTIU (Eseu biblic) (4) OBIECTELE RITUALULUI ISPĂŞITOR DIN SANCTUAR Fortăreaţa din Pustiu este un stabiliment simbolic de luptă. Un obiectiv ostăşesc într-o bătălie metafizică sau spirituală. O revoltă a omului împotriva lui înşuşi, împotriva condiţiei sale actuale morale şi existenţiale, şi, totodată, o apelare la resurse extraumane pentru succesul final garantat. Fără această repulsie faţă de sine însuşi, şi fără această alianţă cu supranaturalul nu este … [Citeşte mai departe...]
Fortăreața din pustiu (3), de Cornelius Greising
FORTĂREAŢA DIN PUSTIU (Eseu biblic) (3) ARHITECTURA SANCTUARULUI O curte cu un gard înalt din pânză şi un sălaş, din lemn, metal, pânză şi piei. Un amplasament de luptă, într-un pustiu, cu aer de sediu central pentru simularea unei aţiuni de campanie. O fortăreaţă alegorică. Un cartier general al unui exerciţiu simbolic cu gloanţe oarbe, pentru instruirea lumii şi Universului, în marele război al fiinţelor libere, cu cele două flagele ale dezordinii libere: Păcatul şi Moartea. Orice … [Citeşte mai departe...]
Fortăreața din pustiu (2), de Cornelius Greising
FORTĂREAŢA DIN PUSTIU (Eseu biblic) (2) 1. SANCTUARUL BIBLIC – O SCRIERE TRIDIMENSIONALĂ Sanctuarul biblic, Cortul întâlnirii sau Tabernacolul. Cea mai voluminoasă scriere religioasă tridimensională (scriere prin obiecte şi gesturi). O scriere spaţială care trebuie citită ca orice simbol, prin analiza intuitivă a proprietăţilor, pe care le conţine obiectul de cercetat. Sanctuarul este o expoziţie de asemenea obiecte şi gesturi figurate. Cea mai importantă Carte simbolică a mântuirii. Un … [Citeşte mai departe...]
Fortăreața din pustiu (1), de Cornelius Greising
FORTĂREAŢA DIN PUSTIU (Eseu biblic) (1) Secolul al XV-lea î. H. Muntele Sinai. Ziua întâi a lunii întâi, al celui de-al doilea an, de la smulgerea „poporului ales” din ghearele unor vremuri abia apuse. O proaspătă fortăreaţă răsuflă viguroasă în oglinda soarelui de primăvară. Un adăpost din: pânză, piei, lemn şi metal. Pleoapele prinţului fugar cercetează totul bucată cu bucată. Proiectul viziunii profetice de pe munte, schiţat cu propria-i mână pe papirusul de sub braţ, trebuie să … [Citeşte mai departe...]
Creațiune, evoluție sau creațiune-evoluție? (27), de Cornelius Greising
CREAŢIUNE, EVOLUŢIE SAU CREAŢIUNE/EVOLUŢIE ÎNCHEIERE (27) Tema originii lumii noastre reprezintă cel mai dificil şi mai apăsător adevăr filozofic. Oricâtă principialitate dovedim, dacă ne rezumăm la un răspuns de ordin comun (fie că ne declarăm adepţi ai creaţiunii, fie că ne declară adepţi ai evoluţiei, sau, mai stupid, fie că ne declarăm adepţi ai creaţiunii/evoluţie) este o dovadă de tratare cu uşurinţă a unui subiect de o atât de mare complexitate. Chiar şi printr-o tratare … [Citeşte mai departe...]
Creațiune, evoluție sau creațiune-evoluție? (26), de Cornelius Greising
PIETRELE DE ÎNCERCARE ALE CREAŢIUNII - Studiu biblico-ştiinţific - (26) 3. CUNOAŞTEREA UMANĂ POSTCREAŢIONALĂ PRIN EA ÎNSĂŞI Omul este o fiinţă a cunoaşterii. În faza postcreaţionlă anterioară marelui său examen existenţial, această fiinţă este, în lumina Bibliei, racordată la sursa divină a cunoaşterii umane. Repetenţia umană schimbă însă radical destinul iniţial al întregii lumi. Are loc o schimbare totală a acestei lumi, o schimbare care îmbracă, în ciuda oricărei aşteptări, nu numai … [Citeşte mai departe...]