Cardiopatia ischemica.
cardio2.jpg (6154 bytes)
                                        
Cardiopatia ischemica este o tulburare miocardica datorata unui dezechilibru intre fluxul sanguin coronarian si necesitatile miocardice, produs prin modificari in circulatia coronara. Cardiopatia ischemica poate fi produsa de cauze organice (in majoritatea cazurilor, ateroscleroza), functionale (spasmul coronar) sau mixte. In gruparea mare a cardiopatiei ischemice sunt incluse conditii acute (accesul de angina pectorala, angirta instabila. Infarctul miocardic acut sau conditii cronice (angina pectorala cronica, infarctul de miocard vechi, cardiomiopatia ischemica. Dintre toti factorii de risc, colesterolul seric pare a fi factorul critic in determinarea nivelului de risc pentru boala coronara; nivelul colesterolului seric, sub care cardiopatia ischemica se intalneste foarte rar, este de 190 mg % (5,00 mmol/I). Cardiopatia ischemica se intalneste mai frecvent la barbati decat la femei si creste, cu varsta, la ambele sexe. La femei riscul de imbolnavire creste odata cu imbatranirea. Atentie: la femei, prima manifestare a bolii este, mai frecvent, angina, pe cand la barbati este mai frecvent infarctul. Cel putin unul din infarctele miocardice - la ambele sexe - ramane nediagnosticat, fie ca nu sunt prezente simptome, tie ca acestea nu sunt specifice, nepermitand decat tardiv un diagnostic ECG.

ANGINA PECTORALA, cea mai frecventa forma a cardiopatiei ischemice, are ca principal simptom durerea anginoasa. Elementele caracteristice ale durerii anginoase privesc: sediul si iradierea, conditiile de aparitie, durata, raspunsul la nitroglicerina.
    Localizarea durerii este, in marea majoritate a cazurilor, retrosternal (in spatele sternului), in partea inferioara, mijlocie sau superioara si, mai rar, precordial (in fata inimii). Sediul durerii este indicat cu palma intreaga sau cu ambele palme. Iradierea durerii este in bratul si antebratul stang, de-a lungul partii interne, pana la degetul mic si inelar. Uneori, durerea este perceputa ca o senzatie de presiune (apasare), zdrobire, arsura, mai rar junghi.
    Anxietatea, nelinistea, spaima sunt simptome care insotesc aproape intotdeauna crizele anginoase. Durerea apare in urmatoarele conditii: la efortul fizic de orice fel, dar - atentie: in cursul efortului! - si dispare la intreruperea lui, la expunere la frig, dupa pranzuri copioase, in timpul raporturilor sexuale, stres.
    Tipica pentru angina pectorala stabila este durata medie a crizei anginoase,de 2-5, maxim 15 minute, spre deosebire de infarctul de miocard, in care durerea depaseste 15-20 minute. Intre crize, bolnavii pot sa nu prezinte simptome. Durerea anginoasa cedeaza rapid la nitroglicerina administrata sublingual.

Ce trebuie sa faca o persoana intr-o criza de angina pectorala?

Daca ne atlfm la primul atac de angina pectorala, atunci este obligatorie internarea in spital. Desigur, medicul specialist de medicina interna sau cardiologie va hotari ulterior tratamentul de durata fie ca este vorba de interventii care presupun schimbarea marcata a stilului de viata, fie folosirea cu discretie a asa-numitei medicatii "antianginoase" (nitrati, beta blocante, anticalcice), asociate tratamentului antiagregant plachetar cu aspirina sau ticlopidina.
   

* Nitratii, introdusi ca medicatie antianginoasa de catre Brunton inca din 1897, constituie in prezent prima linie de tratament a anginei pectorale. Initial s-au folosit tablete de nitroglicerina administrate sublingual pentru tratamentul accesului anginos; astazi sunt folosite diverse tipuri de nitrati, cu actiune scurta sau prelungita: nitroglicerina spray, isosorbit dinitrat sublingual sau pe cale orala, isosorbit mononitrat pe cale orala, discuri cu nitroglicerina, unguente cu nitroglicerina si dinitrat de isosorbit. Dar aceste medicamente se iau numai la sfatul medicului!
*
Beta-blocantele
sunt a doua clasa de medicamente eficiente īn tratamentul anginei pectorale, īn special in angina pectorala de efort sau in cea produsa in conditii de stimulare nervoasa simpatica, la persoanele tahicardice (cresterea frecventei batailor inimii), hipertensive sau la anginosi tineri. Dintre beta-blocante, cel mai cunoscut este Propranololul, care, in doze de 120 mg/zi, poate fi foarte eficient. Actualmente, se folosesc cu rezultate bune beta-blocantele selective ca: atenololul, metopronolul, acebutololul si betoxololul. Persoanele care utilizeaza beta-blocante trebuie sa stie ca tratamentul nu se intrerupe brusc, deoarece poate conduce la agravarea anginei si, uneori, la precipitarea infarctului miocardic. Astfel, daca este necesara intreruperea tratamentului cu beta-blocante, acesta se va face progresiv, intr-o perioada de 7-10 zile, la indicatia si sub controlul strict al medicului curant.
* Anticalcicele sunt eficace in tratamentul persoanelor cu angina pectorala stabila. Dintre acestea, nifedipina se administreaza in doze uzuale de 30-60 mg/zi, diltiazem 120-360 de mg/zi, verapamil 180-240 de mg/zi. Alegerea unuia sau a altuia dintre aceste medicamente depinde mai pujin de caracterele anginei pectorale, si mai mult de starea functiei miocardice, prezenta unei aritmii, bolile asociate, toleranta interactiunii medicamentoase. In practica, se prescrie mai frecvent nifedipina si diltiazemul. Indicatiile anticalcicelor in angina pectorala sunt: angina pectorala de repaus, angina asociata HTA, arteriopatiei periferice, tulburarilor de ritm supraventriculare; cardiomiopatia hipertrofica obstructiva (verapamil), angina postinfarct miocardic (diltiazem). Un avantaj al antiaritmicelor in tratamentul anginei pectorale 1-ar reprezenta efectul lor antiaterogen, dovedit īn studiile experimentale actuale.
* Tratamentul de revascularizatie. Se īmplinese 20 de ani de cānd Gruentzig a introdus angioplastia coronara cu balon si care, ulterior, a devenit rapid metoda de tratament interventional, preferata chirurgiei in multe cazuri de cardiopatie ischemica. Indicatiile generale ale revascularizatiei rezulta din: severitatea simptomelor, prezenta datelor care indica faptul ca persoana cu angina pectorala ar avea un prognostic mai bun prin revascularizalie, decat prin tratament medical.

In final, cāteva sfaturi de care bolnavii cu angina pectorala trebuie sa tina seama:

- Prezentati-va de urgenta la medicul dv. curant, in cazul aparitiei durerii anginoase!
- Incercati sa indepartati factorii de risc: fumatul, sedentarismul, obezitatea, cresterea colesterolului!
- Controlati-va periodic tensiunea arteriala (la 2-3 saptamani)!
- Folositi nitroglicerina sublingual, de fiecare data cand este nevoie, dar, daca la 3 tablete criza nu cedeaza, internati-va de urgenta!
- Folositi in alimentatie cat mai multe cruditati!
- Nu intrerupeti tratamentul prescris de medic!
- La cresterea duratei si intensitatii crizelor, apelati la medicul dv. cardiolog!
    Toate acestea, in dorinta si speranta de a nu fi nevoiti sa le puneti in aplicare!

dr. Florin Mitu medic primar doctor in stiinte medicale-cardiologie

 

Home

Pagina de garda

Arhiva

Abonamente

Carte Oaspeti

E-mail