Menopauza-implicatii psihologice.Solutii
Continuare din pagina 1...

Pe langa implicatiile in plan fizic, cum ar fi: moditicari ale tensiunii arteriale, ameteli, apetit sexual scazut, modificarea greutatii si aspectului fizic, dureri de cap etc., apar o serie de simptome in plan afectiv la nivelul emotiilor, in modul cum femeia se raporteaza la sine si la ceilalti (impli-catii psihologice).
MENOPAUZA REPREZINTA din punct de vedere psihologic o schimbare cu caracter dramatic, zgomotos, avand in cen-tru sentimentul pierderii si destructurarii imaginii de sine. Fiind implinita doar ca sotie si mama iar functia care ii ofera posibilitatea de a fi mama, incetand, femeia se simte deposedata de rolul ei, de statutul ei.
Implicatiile cele mai evidente sunt insa la nivel emotional : deprimare de scurta, dar si de lunga durata (tristete fara motiv, sentimentul frustarii, al deposedarii si lipsei de utilitate, scaderea respectului de sine, sentimentul lipsei de valoare. De asemenea, pot aparea : dezinteres pentru viata, reactii emotionale inadecvate (lacrimi in situatii de bucurie, tristete in momente fericite), suportarea cu greu a zgomotelor (iritabilitate crescuta), dorinta de a primi dovezi convingatoare de dragoste, (daca acestea lipsesc, apar comportamente de gelozie). Uneori, acestora li se adauga dereglari ale somnului (cosmaruri), scaderea capacitatii de concentrare si dificultati de memorare, cresterea sensibilitatii afective etc.
 Insa, odata cu trecerea prin aceasta perioada, femeia ajunge la ceea ce reprezinta pragul superior al devenirii ei : maturitatea. Ultima criza majora odata depasita, femeia isi gaseste echilibrul si maturitatea care lipsesc la majoritatea femeilor mai tinere. Uneori, in loc de a fi un sfarsit dureros, este un nou inceput al unei alte raportari la viata, la sine, la cei din jur.
PENTRU DEPASIREA CU SUCCES a acestei perioade, sunt utile catava recomandari. Acestea privesc atat femeia, cat si partenerul de viata :
1.Evitati emotiile puternice, starile de tensi-une, activitatea excesiva, oboseala.
2.Adoptati un regim de viata ordonat, evitind consumul de alcool, cafea, tutun si alte toxice si avand o alimentatie adecvata.
3.Orientati-va activitatile spre preocupari practice, utile, placute, relaxante. Adoptati schimbari in obiceiurile vechi.
4.Daca aveti dorinte neimplinite (o calatorie visata etc.) si acestea se pot implini, este timpul s-o faceti.
5.Mergeti in calatorii, plimbari relaxante
6.Reinnoiti-va vechile prietenii, cultivati-le si faceti-va noi prietenii.
7.Invatati są fiti si singura, cultivand un hobby (lucru de mana, pictura, broderie, cititul de carti bune, ascultati muzica etc.)
8.Evitati gandurile de autocompatimire. 
9.Luati-va o responsabilitate, care sa va pre-ocupe in intregime si  sa va dea sentimentul ca sunteti utila si ca nu traiti degeaba (ajutarea mamelor tinere, ingrijirea unui nepotel etc.).
10.Sprijiniti-va, atunci cand sunteti nelin-istita si dezorientata, pe Dumnezeu, care v-a sustinut si in anii care au trecut.

Ceea ce poate face partenerul de viata pentru sotia sa, care trece prin aceasta perioada critica este mult mai benefic decat orice interventie medicala.
Crearea unei atmosfere protectoare, de securitate, a unei ambiante placute, calme, va imprima in inima celei cu care a trait o viata, sentimentul de siguranta, incredere si valoare. Femeia are (mai mult decat pana atunci) nevoie de recunoastere, apreciere, afectiune, speranta din partea sotului ei. Sunt necesare noi dovezi de dragoste, care s-o convinga ca este acceptata si iubita.
Avand in centru modificarea imaginii de sine, femeia ajunsa la menopauza trebuie asigurata ca in pofida transformarilor prin care trece in plan fizic (schimbarea siluetei, a mersului etc.) este totusi placuta in ochii sotului, demna de dragoste si respect.
 Foarte benefica este si dispozitia acestuia de a asculta framantarile, nelinistile sotiei, adoptarea unei atitudini de rabdare, intelegere si protectie. Deschiderea inimii, comunicarea placuta, intima, o vor face pe sotie sa inteleaga ca are in tovarasul de viata atat pe iubitul, sotul ei, cat si pe cel mai bun prieten.
 Ori de cate ori este posibil, este bine ca acesta s-o insoteasca in calatorii, plimbari linistite, vizite la copii si la prieteni dragi. Un comportament plin de trandete, oferirea de mici atentii si dragostea exprimata in cuvinte si fapte vor fi un suport pentru sotia sa, ajutand-o sa depaseasca cu bine aceasta perioada.
In loc de a fi o criza, care sa produca tulburari psihice si tulburari in relatie cu partenerul de viata, varsta aceasta critica poate aduce o si mai mare unitate familiei. Ea ii poate face pe cei doi sa inteleaga si sa traiasca realitatea ca in cadrul familiei, cei doi sunt una, prin dragoste, credinta si speranta.
 

 Trifan Magdalena-Rahela
(psihopedagog)

Home

Pagina de garda

Arhiva

Abonamente

Carte Oaspeti

E-mail