Simpfomafologie

Imediat dupã muscatura este evidenta plaga muscata pe care, deseori, raman imprimate urmele dintilor. Simptomatologia turbarii, pana a deveni evidenta, necesita un interval de timp de saptamani sau chiar luni de evolutie. Atunci cand apar aceste simptome, ele se manifesta prin: febra, dureri de cap, parestezii (amorteli), anxietate, disfagie (dificultati la inghitire), fotofobie (nu se suporta lumina), convulsii, paralizii care evolueaza spre deces.

Tratament

Tratamentul plagii muscate se face intr-un mod similar plagilor obisnuite: se spala cu mari cantitati de solutii dezinfectante si se panseaza steril. Atentie: nu se sutureazã plaga si se face profilaxia tetanosului! Prevenirea rabiei dupa muscatura se face la clinicile de boli infectioase, dupa urmatorul protocol:

1. Animal cu risc inalt, care nu a fost prins: profilaxie obligatorie;

2. Animal cu risc inalt, dar care a fost prins: profilaxie, daca turbarea animalului respectiv este confirmata;

          3. Animal cu risc mediu sau scazut, care nu a fost prins: profilaxie de siguranta;

4. Animal cu risc redus, care a fost prins: se tine animalul sub observatie o saptamanã. Daca acesta se imbolnaveste - profilaxie; daca ramane sanatos, nu este necesara vaccinarea antiirabica.

Sarcina nu reprezinta o contraindicatie a vaccinãrii antirabice.Ca regula de baza, orice muscatura de animal trebuie examinata de doi medici: medicul chirurg si medicul infectionist !
    Sunt reprezentate, in marea lor majoritate, la noi in tara, de muscaturile de vipera. Aceasta injectand venin, prin intermediul dintilor canaliculati, situati pe maxilarul superior.

Tratament

Tratamentul muscaturii de sarpe incepe cu repausul strict in pozitie culcata a bolnavului si imobilizarea segmentului de membru muscat.
    Se aplica o banda elastica, suficient de larga, incat sa permita circulatia venoasa si arteriala a sangelui, dar care sa realizeze o compresiune limfatica sa permita introducerea degetului aratator sub banda. Desi multa vreme s-a considerat o masura de prim ajutor eficienta, astazi se considera ca este contraindicata punerea unui garou: este ineficient pentru sistemul venos si poate deveni periculos pentru sistemul arterial. Dupa montarea benzii, se incepe dezinfectia locala a plagii, ca in cazul unei muscaturi de animal. Daca este posibil, zona muscata se raceste cu gheata.
    Sunt contraindicate: debridarea si cauterizarea plagii facute de rutina, precum si clasica aspiratie cu gura. Aceasta este, de cele mai multe ori, ineficienta, putand deveni si periculoasa, daca exista leziuni ale cavitatii bucale. Exista insa un dispozitiv inclus in unele truse de prim ajutor, numit Aspivenin, care este capabil sa reduca semnificativ cantitatea de venin de la locul muscaturii.
    Dupa acordarea primului ajutor, bolnavul este adus imediat la spital. Aici se vor continua masurile de reanimare si se va aprecia daca bolnavul necesita sau nu ser antiveninos. Din fericire, cele mai multe dintre muscaturile de vipera evolueaza fara complicatii severe, din cauza inocularii minime sau nule.Se va face, de asemenea, profilaxie antitetanica si tratament cu antibiotice.
    Intepaturile de insecte sunt produse, in cea mai mare parte, de hymenoptere (albine, viespi, furnici) care produc intre 30-50 de decese pe an, in SUA, din cauza reactiilor alergic severe soc anafilactic), dar si de diptere, unele specii de plosnite si gandaci, paduchi, pureci. Dintre artropode sunt incriminate, indeosebi, scorpionul si capusa. In cele mai multe situatii, muscatura acestora este inofensiva, soldandu-se doar cu o reactie locala usoara. Teoretic, doza letala pentru un adult este de 400 de intepaturi.

Simpfome

Simptomatologia intepaturilor de insecte poate fi impartita in 2 categorii de semne:
Semnele locale constau in existenta unei plagi punetiforme, eventual centrata de un ac - daca a fost produsa de albina, o infiltratie locala calda, rosie si, mai rar, un edem extensiv cu urticarie.
Semnele generale sunt minore, in formele usoare, dar in formele grave pot aparea hipotensiunea, tahicardia, colapsul, bronhospasmul, edemul laringian si chiar convulsii si coma, aparute pe fondul unei reactii anafilactice.
    Intepatura paianjenului cafeniu produce necroza tesuturile invecinate, febra, frison, greturi, varsaturi, iar in cazurile grave, anemie hemolitica, trombocitopenie.
    Intepatura "vaduvei negre" (o alta specie de paianjen) produce o durere intensa locala, care dispare relativ repede, fiind inlocuita de crampe musculare, dureri abdominale, dureri de cap, transpiratii si greturi.

Tratament

Tratamentul in formele usoare incepe cu extragerea acului (care nu se apuca de punga cu venin, pentru a evita injectarea continutului ei in piele), acolo unde este cazul. Extractia nu se face prin stoarcere! Locul intepaturii se dezinfecteazâ cu o solutie antisepticã uzuala, iar apoi, local, se poate aplica gheata. Exista anumite creme cu continut steroid care se pot aplica pe zona intepata.
     Intepatura "vaduvei negre" si a paianjenului cafeniu necesitã un tratament specific, facut la spital, avand un potential de evolutie mult mai grav.

dr. Leonard Azamfirei PhD