Impactul dietei vegetariene in boala renala
rinichi.jpg (10747 bytes)
                                        
Rinichiul este un laborator imens, format din milioane de nefroni, mici sectii de epurare a rezidurilor din sange. Nefronii sunt structuri extrem de complexe, mai complexe decat cele mai performante statii de epurare inventate de om. Odata cu inaintarea in varsta, omul pierde nefroni intr-o proportie mai mare sau mai mica, in functie de stilul sau de viata, in care se include si alimentatia. Asadar, cu cat pierdem mai multe "sectii de epurare" sau nefroni, cu atat capacitatea de filtrare si epurare a sangelui scade, punand in pericol buna functionare a organismului. Pacientii care sufera deja de boli renale necesita interventii dietetice diferite, in functie de anumiti factori, cum ar fi stadiul bolii, varsta (daca ambii rinichi sunt afectati) si tratamentul prescris. Exista, oare, certe beneficii pentru bolnavii renali care adopta o dieta vegetariana? In cele ce urmeaza, vom incerca sa raspundem la aceasta intrebare, focalizandu-ne atat pe impactul, cāt si pe limitele unei diete vegetariene in evolutia bolilor renale.

Efecful proteinelor in boala renala

Aportul de proteine a fost recunoscut inca din anul 1933 ca avand un efect profund asupra hemodinamicii renale si functiei excretorii. Astazi se considera ca restrictia de proteine in dieta,intarzie progresul bolii renale, efect observat atat in experimentele pe animale, cat si la om. Tipul de proteine este, de asemenea, important in reglarea functiei renale. Studiile (1) arata ca animalele hranite cu proteine vegetale din soia, dupa nefrectomie subtotala, supravietuiesc mai mult, au mai putina proteinurie (eliminarea prin urina a proteinelor), o rata mai mica a filtrarii glomerulare (RFG), circulatie mai redusa si o distrugere mai redusa - renala, decat cele care au primit proteine animale (caseina). Vegetarienii sanatosi au atāt o RFG, cāt si o eliminare urinara a albuminei, mai mici decat omnivorii. Lipidele din dieta pot influenta depunerea lipidica la nivelul glomerular, accelerand distrugerea glomerulului. O dieta vegetariana minimalizeaza aceasta depunere si reduce colesterolul plasmatic. In plus, proteina de soia reduce colesterolul plasmatic, independent de schimbarile cantitative (reducerea) facute in ce priveste consumul de grasimi. Proteinele vegetale din dieta au un efect semnificativ diferit de cele animale, chiar si la subiectii sanatosi. Acestea par a induce, la nivel renal, schimbari comparabile cu cele obtinute prin reducerea aportului total de proteine in dieta si previn efectele vasodilatator si proteinuric ale carnii. Acest efect se mentine si in cazul bolnavilor renali.

 

 

 

Pe langa toate acestea, o dieta vegetariana nu are inconvenientul de a lega si elimina calciul pe cale renala. Proteinele animale au, din pacate, acest nedorit efect de a provoca eliminarea calciului prin urina (efect calciuretic), contribuind la accelerarea osteoporozei la omnivori. Datorita unei RFG mai mari, scade reabsorbtia tubulara a calciului, efect legat de continutul mare in aminoacizi cu sulf al proteinelor animale. Soia are putini aminoacizi sulfurici si, de aceea, prezinta un efect de economisire al calciului in organism. Un aport total scazut de proteine protejeaza rinichiul impotriva precipitarii calculilor renali (pietrei). Vegetarienii au o incidenta redusa a calculozei renale.
Efectul lipidelor in boala renala
Un colesterol sanguin mare este o prezenta constanta in sindromul nefrotic si pare a fi un factor de risc important in ateroscleroza si in distrugerea progresiva a glomerulilor renali. O dieta vegetariana bogata in soia (0,7 g proteina/kg corp/zi), cu un aport de 28% grasimi (dintre acestea multe fiind poli- si mono-nesaturate) si 40 de mg fibre alimentare, administrata timp de 8 saptamani, in cazul a 20 de pacienti cu sindrom nefrotic, a avut ca rezultat scaderea colesterolului sanguin total, scaderea colesterolului LDL (tipul rau), HDL (tipul bun) si a proteinuriei, fara sa afecteze negativ statusul nutritional.
Vegetarienii au o prevalenta mai mica a bolilor de inima, a hipertensiunii,a diabetului de tip II/insulino-independent si a obezitatii, comparativ cu nonvegetarienii. Toate aceste boli reprezinta factori de risc pentru bolnavul renal sau īn transplantul renal.
Necesarul proteic

Asocialia Dietetica Americana a declarat, inca din anul 1993 (si apoi cu si mai multe date certe in 1997), ca: "dietele vegetariene asigura sau chiar depasesc, de obicei, necesarul de proteine in organism. Ele sunt sanatoase si adecvate din punct de vedere nutritional, atunci cand sunt bine planificate" (2). "Dietele vegetariene sunt sanatoase si adecvate din punct de vedere nutritional si pot aduce beneficii in prevenirea si tratarea diferitelor boli" (pozitia ADA din 1997). Toti aminoacizii, esenliali si neesentiali, pot fi furnizati de o dieta de provenienta vegetala, daca se consuma zilnic o varietate rezonabila de alimente si aportul de calorii este pe masura nevoilor organismului. Problema pacienlilor renali este asigurarea, mai degraba, a necesarului caloric, decat a necesarului proteic.
Insuficienta renala - scopul terapiei dietetice
Vorbim aici despre un obiectiv orientat in trei directii :
    1. A incetini sau a opri rata progresiei insuficientei renale.
    2. A mentine un status nutritional adecvat.
    3. A preveni sau a minimaliza toxicitatea uremica si  tulburarile metabolice din insuficienta renala.

In dieta vegetariana, primele doua obiective se realizeaza. Ultimul obiectiv este mai greu de realizat, mai cu seama in insuficienta renala terminala. Proteinele vegetale contribuie la aceasta cu mai multi aminoacizi neesentiali decat proteina animala. In bilantul metabolic, aceasta inseamna mai multa uree generata de proteinele vegetale. Anihilarea toxicitalii uremice la vegetarienii totali va fi mult mai dificil de realizat la pacientii cu insuficienta renala cronica severa. Ovo-lacto-vegetarienii vor fi mai avantajati din acest punct de vedere. In cazurile severe, interventia unui dietetician specializat si a unui medic specialist, care sa conlucreze strans, este necesara.
    In concluzie: Dieta vegetariana se dovedeste a fi benefica, atat din punctul de vedere al aportului proteic, cat si din punctul de vedere al aportului de lipide si al totalului de calorii. Ea pare a avea un efect protector in boala renala, incetinind sau, uneori, oprind progresia pierderii nefronilor. Insuficienta renala avansata trebuie abordata cu o mai atenta monitorizare.

dr. Nicolae Dan, MPH

1. Pagenkemper, Joni. The lmpact of Vegetarian Diets on Renal Disease. Top Clin Nutr 1995,10(2): 22-26

2..Position of The American Dietetic Association: Vegetarian Diets.
J Am Diet Assoc 1993,93:1317-1319, 1997

Home

Pagina de garda

Arhiva

Abonamente si concurs

Carte Oaspeti

E-mail