SCRISOAREA PAMANTULUI
Mantuitor din lumile stelare
Iti scriu de-aici, de unde frunza moare,
De-aici din tara Ta si tara noastra,
Expeditor: PLANETA CEA ALBASTRA.
La noi e mult mai greu decat atunci...
Prin munti, pe dealuri, in campii si lunci
Domneste de o vreme neputinta,
Durerea, saracia, necredinta.
Mi-e trupul vanatai si rani deschise,
Usile pacii stau mereu inchise;
Sunt tot mai multi ce-arunca bombe-n mine
Si au uitat de cruce si de Tine.
Sunt multi ce trag la sorti si haina mea
Tot cum au tras, atunci, pentru a Ta...
Curand ei vor vota sub steag de fala
„O noua randuire mondiala."
Si sa-Ti mai spun ceva...E lumea trista,
Mereu se strang noi lacrimi in batista
Si unii tot intreaba tremurand,
Cat sa mai rabde Doamne? Pana cand?
In parc sub o batrana iasomie
Un porumbel cazu la datorie,
De-atata ger si de atata lipsa
S-a strecurat sub haine de eclipsa.
In parcul mare florile s-au stins...
Vantul si gerul iara au invins
Si alte crengi, sub ghiata, tot mai cad
Dar Ti-a ramas, Isuse, cate-un brad!
E frig in toti! E iarna seculara!
E greu s-alergi, in maraton, pe-afara!
Astept, astept...S-a dus si 2000!
Isuse bun, de ce mai intarzii?
Iti scriu de-aici, de unde frunza moare
Mantuitor din lumile stelare...
De-aici din tara Ta si tara noastra...
Expeditor: PLANETA CEA ALBASTRA!
Pastor, Jercan Danut Alexandru, Fetesti