• Vorbe disprețuitoare
    sunt strigăt de ajutor.
    Trăsături aspre
    ascund multă suferință.
    Obrăznicia unui copil
    este sete de dragoste.
    Viciul și vulgaritatea
    se pot transforma
    în devotament pentru […]

  • Pe harta sufletului meu,
    sunt munți de obstacole,
    văi de lacrimi,
    pustiuri de singurătate…
    Doamne, trimite, Te rog,
    un potop de iubire și
    credință pentru a schimba
    totul.
    Pomi plini de roade și
    lanuri […]

  • Pe case, pe dealuri și oameni,
    Se-așterne ușoară și rece,
    Cu crinii-mbrăcată asemeni,
    Mâini albe-ntinzând când ea trece.

    Solie de pace din ceruri,
    Urare de sfântă lumină…
    Ființe perfecte de-a […]

  • Martori tăcuți în grădină,
    Cu frunze tremurătoare,
    Văd rege-păstor cum suspină,
    Inima greu îl mai doare.

    Se suie pe deal întristată,
    Mulțimea fugară plângând,
    Vlăstarul gonește-al său tată,
    Cu tronul, […]

  • Se odihnea pe caldarâm,
    Sub raza dulce-a blândei luni,
    Un cerceluș strălucitor,
    Podoabă fină, oameni buni!

    Un om modest înveșmântat,
    Se aplecă încetișor,
    Spre luciul mic, neînsemnat,
    Îl luă degrabă […]

  • Stau de vorbă teologii
    și cu toți se minunează,
    având mintea foarte trează
    grup pestriț fac pedagogii.

    Toți se luptă cu concepte
    și sisteme complicate,
    ce trebuie explicate,
    la bătrâni pe îndelete.

    Noi […]

  • Când valuri înfuriate,
    Lovesc fără-ncetare,
    Stele se-ascund speriate
    Și bezna este mare,

    Se prăbușește totul,
    În noaptea cea adâncă,
    Departe este portul
    Și farul de pe stâncă…

    O mână e pe cârmă,
    Ah, […]

  • O pânză vastă este universul,
    Pe-un șevalet măreț și infinit,
    Fără penel pictează doar Maestrul,
    Culori și viață El a dăruit.

    Lumina, atmosfera și uscatul,
    Soare și lună, pești și păsări, stele,
    Pe-acest […]

  • În grabă părăsise
    Egiptul și domnia,
    Ale neamului vise.
    Mai crudă e robia,

    Poporul său trudește,
    Speranțele-s pierdute,
    Moise la turmă este
    Păstor de ființe mute.

    Trec zilele toride
    Și […]

  • Mai avem diamante, perle și aur,
    mai avem caracter, îndrăzneală, cultură,
    mai avem iubire de oameni și țară,
    dor, bunătate fără măsură.

    Presărăm lacrimi și stele,
    dezgropăm marmură de sub tină,
    cucerim […]

  • Neprihănirea Ta, Doamne, –
    tămâie plăcut mirositoare,
    îmbracă ruga noastră plăpândă
    ca fumul, în strai luminos.
    Mâinile Tale mai stau ridicate
    încă, mijlocind cu sângele-Ți sfânt,
    pentru noi […]

  • Pe neobservate
    se rostogoli grăbită
    de pe taraba cu fructe aromate…
    Un mic zdrențăros
    se încurcă printre
    picioarele oamenilor,
    încercând să treacă
    în partea cealaltă
    unde sclipeau
    niște beculețe […]

  • Văl efemer de timp desparte
    prin unica secundă,
    trecut de viitor.
    Există o singură direcție.
    Nu putem opri clipele frumoase
    să rămână mai mult,
    nici pe cele grele
    să plece mai repede…
    Iar acum, […]

  • Sosit de departe, din pustiu de păcat,
    Obosit și flămând, cu inima frântă,
    Lângă turme, păstori, un străin m-am aflat,
    Zărisem uimit cor de îngeri cum cântă.

    I-am urmat neștiut către staul și-o stea,
    La un […]

  • Doamne, ești Darul cel mai de preț
    al cerului dat omenirii!
    Ai pregătit atâtea lucruri
    minunate pentru mine…
    Când mi-am dat seama
    câtă dragoste ai investit,
    am înțeles
    cât de trist vei fi
    dacă nu voi […]

  • Din ea ne naștem către un țel sublim,
    O respirăm în fiecare clipă,
    Atinși de vraja ei ghețari topim,
    Știm, cerul a făcut risipă.
    E nelipsită-n suflet de copil,
    De tânăr sau cu zile multe,
    N-are veșmânt bogat […]

  • Privirea Ta – senin pătrunzător
    prin suflet, dincolo de mine.
    Zâmbetul Tău alungă nor,
    dureri, amaruri sau suspine.

    Mi-auzi chiar ruga nerostită
    și strigătul ce-n mine țipă.
    Îmi dai putere în ispită,
    de […]

  • De-atâta timp tot mergem prin pustie,
    Privim cu dor peste Iordan spre Canaan.
    Se-adaugă mereu an lângă an…
    Dar Împăratul când o să mai vie?

    Am murmurat ades. Cu necredință
    Ne-am îmbrăcat și inimi și […]

  • Pe-o uliță uitată,
    dintr-un sărman cătun,
    Trecuse o căruță
    mânată de-un om bun,
    Câțiva bușteni tăiase
    căci iarna se grăbea,
    Un vânt și-o ploaie rece
    adus-au vremea rea.

    A doua zi deodată
    timpul se […]

  • Din atelierul prea modest și mic,
    Se nalță laude și mulțumiri,
    Înviorând tovarăși sau amic,
    Gonind tristeți, poveri, neîmpliniri.

    Scară spre nori din sfinte melodii,
    Aduce iute cerul pe pământ,
    Aleargă […]

  • Mai Mult