Editorial

Depinde de noi
Multe lucruri ni se intampla fara vointa noastra, ba chiar fara sa putem face ceva impotriva lor. Ele constituie riscul. Asa sunt, de exemplu, cataclismele, accidentele - inclusiv cele genetice nenorocirile de orice fel.
In conceptia multora chiar si bolile fac parte din fatalitatea vietii. Autorii acestui numar vor sa va convinga de contrariu. Cu putine exceptii, in majoritatea cazurilor, sanatatea noi ne-o cladim, dupa cum, intr-un anumit sens si mormantul noi ni-l sapam. Adeseori - cu dintii, cum sustineau deja anticii.
    In mare masura, cum ne facem viata, asa o avem. Viitorul este pregatit acum, iar prezentul nostru a fost facut ieri.
    In opinia multora, nu numai bolile constituie o lovitura a soartei, ci ai esecurile relatiilor interumane. Intr-adevar, ele ne afecteaza adeseori mai mult, produc mai multa amaraciune chiar decat o boala grava. Cancerul care ataca nu corpul, ci sufletul, este mai grav, fiindca altereaza nu numai sanatatea celui atins, ci si relatia sa cu mediul.
    In general, bolnavii la trup au parte de o afectiune sporita si de grija deosebita din partea familiei, ceea ce le usureaza considerabil suferinta. Evident, sufera si familia, dar prin empatie, impreuna-simtire.
    Cand insa egoismul hipertrofiaza, cand din inima sotului inrait sau a sotiei impietrite dispare farama de bunatate, capacitatea de a tine si la celalalt nu numai la sine, cand "interesele" si drepturile personale le inghit pe cele ale familiei - cate certuri, cate divorturi nu se consuma pe acest fond! - atunci sufera, fara exceptie, toti: parintii, copiii, chiar rudele si prietenii. Am pus in ghilimele interesele, caci oare ce interes ar putea avea cineva sa-si dea foc casei, sa-si scufunde barca impreuna cu toti cei dragi in ea, in valurile amaraciunii? Daca ar fi justificata o astfel de atitudine, n-ar fi urmata in cele mai multe cazuri, cand efectele sunt deja ireversibile, de remuscari de o viata intreaga?
    Singura scuza de care se agata plutitorii pe epava este verbul nu pot. "Nu ne putem intelege!", "Nu pot ierta!", "Nu pot...". Ca si când calitatea relatiei dintre cei doi ar depinde nu de ei insisi, ci s-ar decide undeva, in culisele destinului.
    Fara sa ignoram complexitatea unor situatii, suntem convinsi ca nu numai sanatatea depinde de noi, ci si fericirea; pe care relatiile cu semenii nostri ne-o pot oferi. Credem ca unele articole va vor convinge de aceasta.

Lazar Forrai

CITITI IN NUMARUL ACESTA:

Nutritie/vegetarianism:


Medicul raspunde:

Este daunator pentru sanatate sa bem apa in timpul mesei? Unii specialisti sustin ca nu este important momentul cand bem apa, ci cata bem.
    Majoritatea oamenilor consuma mai multa apa decat au nevoie. Indiscutabil, trebuie sa bem mai multa apa. Dar nu este buna ideea de a consuma apa la orice moment al zilei si, cu atat mai putin, in timpul mesei. Si iata de ce: apa are un efect de diluare a continutului stomacului si chiar al intestinului, deci ea intarzie procesul digestiei. De exemplu, daca tot ce am mancat la o masa trebuie sa treaca din stomac in intestin si sa se absoarba in doua ore, daca bem multa apa la masa se creeaza asa o... "ciorba" in stomac, cu o concentratie slaba de acid.

                                            Continuare....

                                 

S.O.S:


Cardiopatia ischemica.

Cardiopatia ischemica este o tulburare miocardica datorata unui dezechilibru intre fluxul sanguin coronarian si necesitatile miocardice, produs prin modificari in circulatia coronara. Cardiopatia ischemica poate fi produsa de cauze organice (in majoritatea cazurilor, ateroscleroza), functionale (spasmul coronar) sau mixte. In gruparea mare a cardiopatiei ischemice sunt incluse conditii acute (accesul de angina pectorala, angirta instabila. Infarctul miocardic acut sau conditii cronice (angina pectorala cronica, infarctul de miocard vechi, cardiomiopatia ischemica. Dintre toti factorii de risc, colesterolul seric pare a fi factorul critic in determinarea nivelului de risc pentru boala coronara; nivelul colesterolului seric, sub care cardiopatia ischemica se intalneste foarte rar, este de 190 mg % (5,00 mmol/I). Cardiopatia ischemica se intalneste mai frecvent la barbati decat la femei si creste, cu varsta, la ambele sexe. La femei riscul de imbolnavire creste odata cu imbatranirea. Atentie: la femei, prima manifestare a bolii este, mai frecvent, angina, pe cand la barbati este mai frecvent infarctul. Cel putin unul din infarctele miocardice - la ambele sexe - ramane nediagnosticat, fie ca nu sunt prezente simptome, tie ca acestea nu sunt specifice, nepermitand decat tardiv un diagnostic ECG.

                                          Continuare....