Intercer – Poezii si editoriale

Noi nu vom ști când se termină Slujirea de la Sanctuar, Vom tremura de ce-o să vină, De vestea – Nu mai este har! Robiți de lupta existenței, Și nesfârșite datorii, Păstrăm gustul independenței. Ah, Doamne, spune, când mai vii? Să nu uităm că șapte zile, Noe, familia-au așteptat, Stând în corabie, rupând file, Dar […]

Numărați binecuvântările primite zi de zi! Numărați promisiunile Lui! Numărați stelele când privirile au fost dezlipite de pământ! Numărați fulgii de zăpadă neastâmpărați ce stârnesc amintirile! Numărați nuanțele fiecărui răsărit de soare! Numărați bătăile inimii ce cântă de bucurie! Și nu uitați – numărați Da – urile spuse Împăratului în acest an… Floare de colț

Fără formă, nevăzut, Alergând tot înainte, Măsurând ani sau minut, Tuturor le-aduce-aminte, Cât este de prețios, Și ce multe se pot face Folosit minuțios, Risipit – nu-l poți întoarce. Azi, Acum se sting curând, Vai, trecutul cum mai crește! Viitorul vrând-nevrând Tot în el loc își găsește… Ceasul ticăie mereu, Clipele se scurg întruna, Veșnicia, […]

Ninge și plouă fără încetare, Acoperișuri plâng la nesfârșit, Ziua și noaptea, ce splendoare mare, Regatul de cristal a și venit! Încremeniți de-atâta strălucire, Copacii goi ca în povești privesc, Armura rece luată cu grăbire, De orice lucru, chip nepământesc. Ciudate forme se ivesc îndată, Uimesc priviri la toți de dimineață, Decor special avem astăzi […]

Prea devreme vii iarnă în viețile noastre și uiți să mai pleci. Prea devreme pașii sunt nesiguri pe gheața slăbiciunilor și neputințelor. Prea devreme privirile încearcă printr-un geam aburit să mai vadă copilăria zburdalnică. Dar niciodată nu e prea devreme să așezăm mâna noastră în mâna Creatorului. Floare de colț

Perdele de lumină În splendide culori, Dau bucurie plină În ochii muritori. Spectacol – strălucire – Atât de uimitor, Un dar plin de iubire Pictat de Creator. Atâta frumusețe Lucrează imediat, Blând omul să învețe Cât e de ne-nsemnat. Floare de colț

Povești adevărate merg pe stradă, Ca niște inimi ce se văd de sus, Ici-colo stau mai multe în grămadă, Când soarele se-apropie de-apus. Sunt vesele sau triste ori blazate, Și fragede, adulte sau mai vechi, Nu pot ghici ce taine sunt purtate, Pe-același căi, urmând primei perechi. O lacrimă, o umbră sau sclipire, Deschid încet […]