Intercer – Poezii si editoriale

Purtând făclia ca lumină
Și cât mai sus pe-al nostru drum,
Călăuzirea cea divină
Prin întuneric vine-acum.

Prin vorbe, caracter și fapte
Mesaj ceresc vom trâmbița,
S-ajunga vrem cât mai departe –
Aproape-i revenirea Sa!

Astfel putem pleca la luptă
Prin încercări și amăgiri,
Ispite, rău ce ne confruntă
Sub poleială, străluciri…

Floare de colț
Aviva Aurelia Evghenie

E frig și e-ntuneric
și gheață peste tot,
Sunt singur și mi-e frică
și simt că nu mai pot.

Țurțuri mă amenință
deasupra-mi stau să cadă,
E viscol și e greu
cărarea să se vadă.

Zăpada crește iute,
iar pașii mei înceți,
Și până sus la frunte
vin ziduri de nămeți.

Scapă-ma, Doamne, astăzi!
strig neajutorat.
Văd o lucire mică,
e-o casă, poate-un sat…
——————-
Doar mâna Sa divină,
de toate m-a salvat,
Mă scoase la lumină
și viața mi-a păstrat…

Floare de colț
Aviva Aurelia Evghenie

Tresaltă inimi, îngeri cântă
E zi de sărbătoare,
Oștirea Domnului cea sfântă
Va fi astăzi mai mare.

Sub apă vor fi îngropate
Urât, rău, viață veche,
Mândrie și nervozitate,
Eul fără pereche.

Iubirea de întâietate,
Amar și necredință,
Dorim pe veci acestea toate,
Să treacă în neființă.

Cât mai profund, să nu revină,
Nemulțumiri, vorbiri de rău,
Critică, răutate, vină,
Dispară în adâncul hău!

Chiar infimă descurajare,
Să nu se-ntoarca niciodat’,
Nicio scânteie, iritare,
Isus vrea caracter schimbat. Amin!

Floare de colț
Aviva Aurelia Evghenie

Cine va primi în suflet
Ploaia Duhului cel Sfânt,
Încheind astfel vestirea
Evangheliei pe pământ?

Cine-n sfântă consacrare
Cu fețele strălucind,
Vor duce cu voce tare
Solia din cer venind?

Cine a trăit credința
Prin iubirea cea de sus,
Și-a lăsat toată ființa
Îmbrăcată de Isus?

Cine-aude și-mplineste
Adevărul din Cuvânt,
Ziua-a șaptea o păzește
Lăudând pe Domnul Sfânt?

Cine va primi putere
Să reziste-n încercări,
Să aștepte și să spere
Tot privind spre-albastre zări?

Cine șoapta cea mai fină
A Mângâietorului,
O cunoaște drept lumină,
Ascultând îndemnul Lui?
———————–
Având Ploaia Timpurie
Rezervă din Duhul Sfânt,
Altă Cincizecime vie
Peste noi dorim curând! Amin!

Floare de colț
Aviva Aurelia Evghenie

O secundă
Între trecut și viitor,
Între condamnare și har,
Între viață și moarte…

O secundă
Desparte iubirea de ură,
Desparte compasiunea de nepăsare,
Desparte tristețea de bucurie…

O secundă
În care poți alege
credința sau necredința,
În care poți alege
speranța sau descurajarea,
În care poți alege
să fii singur sau cu Isus…
o veșnicie.

Floare de colț
Aviva Aurelia Evghenie

Cum a putut cerească strălucire,
Imens ocean de har mântuitor,
Divină dragoste și nemurire
La Betleem să vină ca pruncsor?

De ce s-a încheiat planul salvării
Pe lemnul crucii-atat de-njositor,
Iar Mielul Sfânt sub valurile-ocarii,
Se tot ruga pentru al Său popor?

Când s-or sfârși, da, moarte și durere,
Râuri de lacrimi nu s-or mai ivi,
Pe albul nor, pe căi de sori și stele,
Ca Împărat Isus va reveni?

Floare de colț
Aviva Aurelia Evghenie

Prin crucea lui Isus primim iertare
Pentru păcatul cel mărturisit,
Fără de merit mântuire mare
La Golgota umili noi am găsit.

Mulți ani trecut-au de la împlinirea
Perioadei celei mai lungi prezise.
Hristos în Sfânta Sfintelor slujirea
El Și-a mutat, ca Mare Preot Sfânt venise.

Înaintea Tatălui stă-n Sanctuar,
Lucrează solemnă cercetare.
Curând, curând noi nici nu vom ști măcar,
El va-nchide ușa de salvare.

Întreaga omenire-n fața Lui,
A slavei și sfințeniei Sale…
În amănunt e viața judecată
A celor ce merg pe a Sa cale.

Păcatele de sunt mărturisite
Și tot ce-i rău prin El e biruit,
Din Sanctuar acum sunt curățite,
Haina Lui albă în dar au primit.

Eforturile lor stăruitoare,
Prin sângele și-apoi prin harul Său,
Transformă vieți, devin biruitoare
În lupta grea, amară cu cel rău.

E timpul special de curățire,
Cât Domnul mai lucrează-n Sanctuar,
Noi pe pământ cu post și cu smerire,
Să-ndepartam păcatul cel mic chiar!

Atunci când ușa milei se va-nchide,
Rămași fără Mijlocitor vom fi,
Hainele nepătate sunt primite,
Prin Duhul, prin credință vom trăi! Amin!

Floare de colț
Aviva Aurelia Evghenie

Ce-ntamplare fericită!
În oraș venit de ieri,
Ploaie de vară pornită,
Adăpost pe nicăieri.

Un om bun sau înger, iată,
Foarte binevoitor
Mă conduse pân’ la poartă –
Casa ucenicilor.

Ce primire călduroasă,
Zâmbet și un Bun-venit,
De blugi și tricou nu-i pasă,
Loc in față mi-a găsit.

Vorbeau de Isus, venire,
De răbdare și de cruce,
Viața Lui pentru-omenire
Pe pământ cerul aduce.

Îi priveam plin de uimire,
Ascultau cu toți senini,
Se vestea o mântuire,
Cui trebuie să te-nchini.

La sfârșit cântec și rugă
Dar apoi m-au invitat
La niște bătrâni s-ajunga
Voiau, pe urmă-ntr-un sat.

Am uitat de foame, sete,
Bucuros i-am însoțit,
Am luat niște pachete
Și cu drag le-am dăruit.

Molipsit de bunătate,
Zâmbet sincer, iubitor,
Caldă amabilitate,
Gândeam la Maestrul lor…

Floare de colț
Aviva Aurelia Evghenie

Mi-e sufletul veșmânt prea sfâșiat,
De fulgerul durerii nimicit,
Când suferința profund a tăiat,
Lumea întreagă, cer, s-au prăbușit.

Un întuneric m-a cuprins deodată,
Văluri cernite am la orizont,
Ruine am în jur, stea spulberată,
Din cioburi viața să repar nu pot.

Copaci cu forme înfiorătoare,
Ca umbre mișcătoare când și când,
Apar din văi de-ntunecimi pe cale
Lumina și speranța alungând.

Zid de tăcere și de nemișcare,
Neputincios, într-un peisaj lunar,
Încerc să trec târâș ( pot singur oare? )
Spre firul slab de apă și amar…

O voce blândă, iată, se aude,
Slabei credințe vine ajutor,
Din cer speranță dulce va răspunde
„Îndată vei primi Mângâietor!” Amin!

Floare de colț
Aviva Aurelia Evghenie

Zilele din viața noastră
Sunt pline de închinare.
Pe planeta cea albastră
Cui și cum îi dăm onoare?

Ce iubim mai mult pe lume
Acordându-i concentrare?
Acel singur lucru-anume,
Idol ni-e, dar foarte mare…

Rang, putere, staruri, haine,
Eul sau măreț renume,
Nu-i așa că-s lucruri faine
Ce topesc, vai, multe sume?

Mari idei intelectuale
Susținute viu, fierbinte,
Găsite în manuale
Nu pe paginile sfinte;

Omul înălțat în toate,
Obiceiuri și tradiții,
Având autoritate
Peste mituri, superstiții,

Sunt idoli moderni și care
Fură timpul, energia,
Vor întruna ascultare
Dar urăsc ce spune Biblia.

Nu forme, nici sentimente
Fierbinți doar la suprafață!
Corupție, păcat latente,
Fără-Isus, goi, ca de gheață…
————————-
Cine merită-nchinarea,
Adorarea și respectul?
Cel ce munți, ceruri și marea
A creat, El are dreptul!

Singurul ce dă suflare,
Viața și Lumina lumii,
Pune inimi în mișcare,
Domn pe vuietul furtunii.

Cei ce vin la închinare
Au din plin în umilință
Cunoaștere, ascultare,
Dragoste vie, credință.

Imnuri, laude se-nalta
Salvatorului pe Cruce,
Supunere-n tot se-nvata,
Prin Duhul Sfânt rod se-aduce.

Sfinți în inimă și minte,
Se-nchina cu bucurie,
Sens și frumusețe sfinte
Înaintea Lui să fie! Amin!

Floare de colț
Aviva Aurelia Evghenie