Cântul lui Isus

iulie 19, 2018

În atelierul Său de tâmplărie,
Domnul Isus cu drag cânta ades,
Veneau copii, voiau și ei să știe
Scripturile ușor de înțeles.

În cartier o liniște se lasă,
Toți ascultau vrăjiți de glasul Lui,
Pacea intra atunci în orice casă,
Și mângâierea dată orișicui.

Lacrimi, tristețe și singurătate,
Fugeau în grabă de cântarea Sa,
Durerea cea cruntă, frica de moarte,
Vocea iubitoare le-alina.

Ce cânturi frumoase și pline de dor,
Despre țara minunată de sus,
Unde mii de îngeri în mărețul cor
Așteptau pe Domnul lor Isus!

În ceruri, în Templul cel sfânt, strălucit,
Imnul jertfirii se-aude solemn,
Mijlocind la Tatăl Preotul iubit,
Pentru credinciosul iertat, sfânt și demn.

Floare de colț
Aviva Aurelia Evghenie

0

Rondelul Împărăţiei harului

iulie 19, 2018

Rondelul Împărăţiei harului

Împărăţia sfântă, cea de har
Ce de profeţi, a fost vestită
La timp şi vremea cuvenită,
A triumfat la muntele Calvar.

Cerul a dat cel mai bun dar
Lumii-n păcat greu amăgită,
Împărăţia sfântă, cea de har
Ce de profeţi, a fost vestită.

Păcatului, Isus i-a pus hotar
Prin Jertfa Sa cea împlinită
Sus la Calvar, fiind dovedită,
Pregătind, pe-al crucii altar
Împărăţia sfântă, cea de har

Ce de profeţi, a fost vestită!

Flavius Laurian Duverna

0

Adu-Ţi aminte!…

iulie 18, 2018

Adu-ţi aminte! …

Motto:
Biblia – Cuprinde Eclesiastul 12-

Adu-ţi aminte, întotdeauna
De Domnul, Făcătorul tău,
Ce-n cuvânt a strâns ţărâna
Spre-aţi face ochiul şi mâna
Întocmai, după chipul Său!

În zilele dragi, din tinereţe
Când eşti şi tânăr şi frumos,
Ascultă îndemuri şi poveţe
Spre-a le privi în multe feţe
Ce îţi vor fi, de mult folos!

… Pân-ce n-apar zilele rele,
Până cand anii, nu sosesc,
Cu timpuri grele de veghere
Când atunci, , nici-o plăcere’’
În ei, vei zice: , , nu găsesc!’’

… Până nu cade întunecare
Peste-a luminii lună… stele,
Şi nu se-ntinde peste soare
Temuta neagră destrămare
Perdeaua ceţii, cu zăbrele.

… Şi până nu se întorc norii
Îndată straşnic după ploaie,
Şi până nu se sfârşesc zorii
Şi încep să tremure uşiorii,
Şi cele tari, să se-ncovoaie.

Până nu se-opreşte moara
Căci cei ce macină-s puţini,
Şi până când nu vine seara
Când făpturile-s ca ceara…
Când toţi îţi pare ca străini.

Până când, nu se întunecă
Cei ce privesc pe ferestre,
Şi când spre seară alunecă
În gol, ţinut de-o mânecă
Încet în sunet de orchestre.

… Şi până încă nu se închid
De din spre uliţă spre-afară,
Acele porţi, cari se deschid
Tot socotind un câmp arid
Şi timpul în ani, îl măsoară.

Când şi-uruitul morii scade
Şi-abia… un glas de ciripit,
Al unei păsări, ce trist cade
Jos, sub ale bolţilor arcade
Jelindu-şi, nefericitul sfârşit.

Pân-ce glasuri de cântăreţe
Se-aude-n jalnic ton rostit
Şi-abia cunoşti atâtea feţe
Ce nu mai ştiu să dea bineţe
Când dor îţi este, de privit.

Ţi-e frică de orice-nălţime,
Te sperii şi de orice drum,
Fiindcă-ai uitat de isteţime
Destoinicii fiind mai puţine
Căci nu mai ai puteri acum.

Până migdalul nu-nfloreşte
Şi perii albi nu umple capul,
Când de-abia se mai târăşte
Şi făr-să vrea se prăvăleşte
Lăcusta, de-a berbeleacul.

… Şi până poftele, nu-ţi trec
Căci omul iată se îndreaptă,
Spre casa sa, unde-l petrec
Mulţi bocitori, care se-ntrec
Şi pe la porţi, ei îl aşteaptă.

… Până nu-ncepe a se rupe
Funia cea scumpă de argint,
Şi până nu se sfarmă-n cupe
Şi să-nceapă, a se-ntrerupe
Vasul, în străluciri de iacint.

Pân-ce găleata nu se sparge
Aducând apă, în drumul ei,
Din lipsa putredelor doage,
Şi pân-ce roata nu mai trage
Din puţ, scoţând apă să bei.

… Şi până nu, iar se va face
Ţărâna, în reavănul pământ,
Căci viaţa are-ale ei soroace
Şi duhul din nou s-o-ntoarce
La Dumnezeu, în cerul sfânt.

… Căci totul e deşertăciune!
Şi dac-ai vrea să întocmeşti,
Multe cărţi, cu înţelepciune
Spre a umple-ntreaga lume
Tot n-ai putea sa isprăveşti.

Chiar şi înţeleptele cuvinte
Oricât vor fi, de cercetate,
Şi pe deplin de-ar fi vestite
În tot pământul spre-auzite
Nu au valoare, nepăstrate!

Să ascultăm dar încheierea
La tot ce-a fost, învăţătură:
De Dumnezeu, fie temerea,
De vrem cumva concilierea,
Poruncile, s-avem măsură!

Căci Dumnezeu la judecată
Va-mplini clar Cuvântul Său,
Pentru-a traduce orice faptă
Spre a da, răsplată dreaptă
În ce-i ascuns, bine sau rău.

Flavius Laurian Duverna

0

Îndură-Te, Doamne de mine!

iulie 17, 2018

Îndură-Te, Doamne de mine!

Îndură-Te, Doamne de mine
Căci mult greşit-am ’n-a Ta faţă,
Mi-e ruga cea de dimineaţă
Ce vreau s-ajungă pâ-n la Tine!

Când voia Ta n-o cunoşteam
Greşit-am Doamne din neştiinţă,
Ne-având sfânta cunoştinţă
Căci fiind pribeag, eu n-o ştiam.

Îndură-Te, Doamne de mine
Şi-n haru-Ţi Sfânt, fi-mi iertător,
Prin mila scumpă, îndurător,
Să-mi mângâi doruri şi suspine!

De multe ori, fost-am greşit
Din râvnă pentru al Tău Cuvânt
Căci nu e om de pe pământ
Spre-a-Ţi sta-n faţă, neprihănit!

Căci o, Doamne, prin cuvânt,
Nu-i nimeni ca să nu greşească!
Dar mila Ta, Dumnezeească,
Tu dă-ne-o prin Duhul cel Sfânt!

Flavius Laurian Duverna
17 iulie 2018

0

Dor spre Galaxii

iulie 14, 2018

Dor spre Galaxii

Doamne privind către stele
Seara, când este-n amurg,
Mă prinde dorul vieţii mele
Ce îl nutresc ca printre ele
Să pot cândva ca să ajung!

Să pot zbura în constelaţii,
… – Minuni ale puterii Tale!
Ce le-am sperat în aspiraţii
Purtându-le în conversaţii
Născute-n cânt de Osanale.

În spaţii vaste, mult râvnite
Să pot a naviga, cântând,
Spre Galxiile, ce întocmite
Ca nişte salbe împodobite
Ele-şi spun faima, existând.

Şi tot mereu prin Universul
Care-i nespus de nesfârşit,
În drumul ce-şi ţine mersul
Să-i pot cuprinde înţelesul
Căci Tu eşti cel ce l-ai zidit

Şi că-n puterea Ta se ţine
Şi-n sfera lor toate plutesc,
Prin împărţiri cereşti Divine
Prin forta-Ţi ce Îţi aparţine
Şi drumul lor le-orânduiesc.

Prin legile ce le-au fost date
Ele din mers spun ca viază,
Şi calea-o duce mai departe
Căci legile-s fixe-n dreptate
Şi veşnic drumul îl urmează.

Şi peste legi, eşti Tu mereu,
De-a-pururi, Fiinţă Supremă,
Cu-al dragostei etern nucleu
Şi-acelaşi veşnic Dumnezeu
Din veşnicii, sacră Emblemă!

Şi astfel, vei rămâne în veci
– Neschimbător, Nemuritor,-
Stăpân pe boldul morţii reci
Cel ce eşti Alfa, ce nu treci,
Şi-Omega… Veşnic Creator!

Flavius Laurian Duverna

0

Povara salvării sufletelor

iulie 12, 2018

Așteptând promisiunea din cer,
Împreună erau mai mereu,
Se rugau, învățau și cântau
Dar povara îi apăsa greu.

Să conducă mai mulți spre Hristos,
Pregătiți să vorbească la toți,
Fiecare se ruga zelos,
Duhul Sfânt să le deschidă porți.

Se cercetau adânc în inimi,
Vedeau nevoia lor prea mare,
Tot ce îi despărțea pierise,
Voiau putere în lucrare.

Astfel pe vremuri ucenicii,
În strânsă comuniune sfântă,
Nu mai dădeau tributul fricii,
Se întâlneau la pâine frântă.
—————————
De cade-n râu un copil care
Neștiutor tot aruncase
Cu pietre-n undele-n mișcare,
Îl lași în ape ucigașe?

În flăcări ce-au cuprins deodată,
O casă și o magazie,
Cauți făptura speriată,
E o bătrână, dar e vie?

Smulgi dinaintea morții crunte
Nevăzătorul de pe stradă,
Și imprudentul de pe munte
Ce neatent putea să cadă?

Încerci o mică mângâiere,
Un umăr și o-mbrățișare,
Să dai chiar când nu ți se cere,
Să fii colacul de salvare?

Când un amic primește veste
Că postul lui e-n desființare,
Soluție acum nu este,
Mergi lângă el în căutare?

Iubești pe oameni, te sacrifici,
Tuturor binele vrei mereu,
Dar de Isus prea mult nu le zici…
Plângi că-s departe de Dumnezeu?

Floare de colț
Aviva Aurelia Evghenie

0

Rondelul Gloriei Divine

iulie 9, 2018

Rondelul Gloriei Divine

Din toate… câte-au fost create
Şi le-ai pus Doamne-n rânduire,
Când le-ai trecut pe sub privire
Le-ai declarat ca „ Bune foarte”!

Nimic n-au fost… de-adăugate
Nici s-a impus vreo înlocuire –
Din toate… câte-au fost create
Şi le-ai pus Doamne-n rânduire!

Şi-astfel rămas-au neschimbate
Din veşnicii… – Şi-orice zidire –
De-a pururi sta-va-n neclintire
Spre slava-n glorie prezentate,
Din toate… câte-au fost create

Şi le-ai pus Doamne-n rânduire!

Flavius Laurian Duverna
09 iulie 2018

0

De nuntă

iulie 5, 2018

Așa cum marea,
soarelui zâmbește,
sau lacul,
razelor de-argint,
precum pădurea
vântului șoptește,
poiana plină e
de ciripit,
La fel iubirea lor
e răsplătită
în celălalt
de-un cald fior,
privirile
o punte împletită –
chemare, flacără și dor…

Flori vă răsară ca și azi pe cale,
și binecuvântări s-aveți la orice pas,
Urcați pe munte, nu priviți în vale,
Domnul vă cheamă – Bun venit acas!

Floare de colț
Aviva Aurelia Evghenie

Comentariile sunt închise pentru De nuntă

Două rugăciuni

iulie 5, 2018

Coborând la țărm de mare
în ținutul Ghergheseni,
Domnului ca-ntâmpinare
I-a ieșit un îndrăcit
alungat de-ai lui săteni.

Locuia doar în morminte,
haine nu purta deloc.
Nu mă chinui, ah, Sfinte!
Domnul duhului i-a zis
să se ducă în alt loc.

Dracii scoși, o mare ceată,
se rugau stăruitor,
de Isus să nu-i trimeată
în Adânc, ci-n mare turmă
să intre cu toții vor.

Să vedeți minune mare,
Domnul ascultă pe draci.
Turma se porni în mare
și toată se înecă.
Le-a zis Domnul. Ce să faci?

Îmbrăcat, cu mintea clară,
omul vindecat acum,
insistent putea să pară,
se ținea de Domnul drag,
se ruga să-l ia la drum.

Întoarce-te, povestește!
ferm Isus i-a poruncit,
căci norodul Îl gonește
pe Vindecătorul tău!
Omul a plecat grăbit…

Și azi lăudăm pe Domnul,
altă viață a salvat.
Cât de mult iubește omul!
Cine a primit răspuns?
Multe face El ciudat…

Floare de colț
Aviva Aurelia Evghenie

Comentariile sunt închise pentru Două rugăciuni

Pastel de Iulie

iulie 2, 2018

Pastel de Iulie

Afară e senin şi cald, şi soare mult strălucitor!
E zi de vară-n toiul ei, şi-a sale raze arzătoare,
Coace-n lanurile de-aur, grâul pentru recoltare
Când va fi cu hărnicie, strâns în luna lui cuptor.

Legat în snopi şi strâns în clăi, – la numărare –
Secerătorii, au în inimi bucurii c-au avut spor,
Că anul în care-au trudit, a fost bun şi roditor,
Că Domnul a dat ploi la timp şi binecuvântare.

Timpul cel de recoltare e cel ce-aduce bucurie
Că încă pentru un an acum au hrana asigurată,
Că vor avea-n curând la masă pâinea coaptă –
Pâinea cea de toate zilele fiind motiv de veselie.

În viaţa oricărei familii, pentru-a fi întemeiată –
Pentru existenţa-şi duce, tot omul asta ştie,
Că binecuvântarea cerului peste mănoasa glie
Îi va aduce roade, şi viaţa nu-i va fi periclitată.

Flavius Laurian Duverna

Comentariile sunt închise pentru Pastel de Iulie