Isus plânge
Păcatul meu, păcatul omenirii
umbresc și astăzi fața lui Isus,
Și lacrimi curg din inima iubirii
de suferința, moartea ce-au adus.
Cu noi lângă mormânt El plânge încă
înfiorat și trist, profund mișcat,
Vrea să ne scoată din prăpastia-adâncă,
curând să ne salveze din păcat.
Inima Lui plină de duioșie
e gata să primească orișicând
Pe cel ce-ntinde cu credință vie
a sa mână slăbită tremurând.
El este mângâiere, dulce sprijin,
poveri și griji cunoaște ridicând.
Multele frământări, necazuri, chin
Isus gonește, te primește blând.
Ce uimitoare, veșnică iubire!
Prin Sângele cel scump ești înviat,
Cuvântul cel rostit e mântuire,
o viață nouă-n tine a creat! Amin!
Floare de colț
Aviva Aurelia Evghenie