Inima trista
noiembrie 10, 2009
Salcie batuta de vant,
inima plange la margini de ape,
fiintele pe care atat de mult le-a iubit
ii ofera astazi doar vreascuri uscate…
Vantul rece loveste cu multa furie
salcia se pleaca usor spre izvor,
inima suspina tacuta in ruga,
gandul devine porumbel calator..
Soarele trist se ascunde in nori,
pana si apa isi schimba culoarea,
furtuna a trecut,e liniste iar,
salcia simte durerea in ramuri…
Inima ,salcie tacuta
sadita la margini de har
isi priveste chipul lipsit de lumina,
apoi isi pleaca privirea in ruga
iar gandul devine speranta divina…
