Darul mântuirii
DARUL MÂNTUIRII
Ești oare atât de sfântă pe cât te crezi tu?
N-ai nevoie de a Mea jertfă, n-ai nevoie de al Meu dar?
Am venit să te răscumpăr și am murit pe calvar,
Am murit doar pentru tine, păcătoasa care ești,
Iar tu nu mă vrei pe Mine, ci preferi să crezi povești,
Te rog, să privești în urmă și constată de meriți
Ca tu mult mai sus ca alții, singură să te ridici?!
Și apoi primește a Mea jertfă, fără ea tu ești nimic
Căci Eu am murit la cruce ca în slăvi să mă ridic,
Să mă duc acas’ la Tatăl, să vă pregătesc un loc
Și când totul va fi gata, Eu la voi să mă întorc,
Să mă întorc cu oști de îngeri, să vă dau un loc în rai,
De nu vrei să vii acuma, mântuire n-ai să ai
Căci oricât ai fi de bună, pe pământ multe ai greșit,
Dar Eu te-am iubit pe tine, pentru tine am murit,
Am plătit al tău păcat, doar să crezi și te-am salvat.
Emilia Dinescu
