În camera de sus
ÎN CAMERA DE SUS
În fața Ta, eu, iată am venit,
În camera de sus am poposit,
E timp de rugăciune, de închinat,
Nu este timp deloc de neglijat.
De mână stăm uniți în rugăciune
Și așteptăm a cerului minune,
Cerem cu adorare să ne vezi
Și inima și suferința să ne-o crezi.
E suferință multă pe pământ
Și mulți copii doresc doar un mormânt
Că boala cruntă lovește fără milă
Că e bărbat sau doar biată copilă.
Cu listele la cruce am venit
Și fiecare nume am rostit,
Sunt boli prea grele și multă suferință,
Dar noi îți cerem vindecare, biruință.
Venim la Tine, Medicul suprem,
Noi suntem slabi și păcătoși suntem,
În harul Tău și bunătatea Ta,
Îți cerem alinare în suferința grea.
Suntem vase de lut, suntem crăpați
Căci de satana am fost înșelați,
Cuvântul Tău îl știm, dar am greșit
Și cei din jur în noi s-au poticnit.
Cu listele venim și ne rugăm,
Nu vrem deloc ca să te supărăm,
Copiii noștri în lume au plecat
Căci, poate, am greșit în cum i-am educat.
Sunt foarte mulți, sunt tineri fără minte,
Te rog, ascultă ruga de părinte,
Cu lacrimi ne rugăm pentru copii,
Doar Tu m-ai poți de Tine să-i apropii.
Norii se strâng, nu știm ce va veni,
Dar știm că-n luptă Tu cu noi vei fi,
Cu noi vei fi, în brațe Tu ne iei
Și lângă Tine, noi suntem chiar miei.
Știm c-am greșit, nu merităm nimic,
În fața Ta nici vocea n-o ridic,
Cuvintele în rugă nu găsesc,
Dar stau, cu inima aș vrea să îți vorbesc.
Avem de toate, nu știm ce-i sărăcia,
Pot spune, sincer, uitat-am omenia,
Suntem prea plini, stomacul e încărcat
Și noi de sete încă n-am răbdat.
Dar sunt creștini ce mor în închisoare
Și inima e-n suferință mare,
Sunt mulți copii flămânzi și însetați
Și tinerii creștini sunt încercați.
Sunt țări unde Cuvântul este aruncat
Și cel ce îl citește este condamnat
În închisoare fără judecată,
Căci nici o judecată nu e dreaptă.
Trimite Duhul Sfânt să îi aline
Pe cei ce suferă în închisoare pentru Tine,
Pe cei ce au plecat în misiune
În țări unde e greu de Tine doar a spune.
Nu ducem lipsă de nimic, am strâns avere,
Avere care nu-i eternă și doar piere,
Ne facem vile somptuoase să avem,
Să vadă ce-i din jur cine suntem.
Doar o colibă de am avea să-ți mulțumim
Că luxul nu e ceea ce dorim,
Dorim doar cerul, e timpul spre sfârșit,
Acesta nu e timp de agonisit.
Deschide mintea întunecată către Tine,
Să nu ne temem, să vorbim, sfârșitul vine,
Să nu strigăm la munți să ne înghită
Și frica nu vrem ca să ne cuprindă.
Trimite Duhul Sfânt să ne trezească,
E timpul scurt, doar Domnul să vorbească,
Ajută-ne să ne trezim, să nu dormim,
Suntem fecioare neînțelepte, prea des noi ațipim.
Te rog, să ne dai Duhul Sfânt, candela plină,
Să stăm în rugăciune, acum când e lumină,
Căci întunericul și noaptea va veni,
Cu candela să luminăm, nunta vei pregăti.
Ajută-ne să facem pentru Tine, misiune
Între vecini și prieteni să se adune
Doar întrebări, prin fapte să vorbim
Căci știm că vei veni și te iubim.
Să fim lumini în casa unde stăm,
Pe strada unde locuim, să nu cedăm,
Să nu vorbim cu gura ci cu fapta
Căci fapta bună e mai mult ca șoapta.
Îți mulțumesc că astăzi mi-ai vorbit,
Nu ceasul este cel ce m-a trezit,
Încă din zori cu soarele m-ai mângâiat
Ca să înțeleg că sunt copil iertat.
Îți mulțumesc, cu frații m-am rugat
Și de am greșit ceva, ai corectat,
Ajută-ne să înțelegem vorba Ta,
Te rog să ne conduci, nu ne lăsa.
În lanț de rugăciune am venit,
Cu dragoste am vrut cuvântul să cuprind,
Dar e doar zăngănit de vorbe goale fără Tine,
Te rog, trimite ploaia Ta divină peste mine,
Dar nu doar eu aș vrea să fiu udată,
Trimite ploaia Ta îmbelșugată
Peste copiii Tăi din lumea toată,
Poporul stă în rugă și așteaptă.
Îți mulțumesc și n-am să mai vorbesc,
Dar sufletul eu vreau să-mi primenesc,
În camera de sus eu mai rămân,
Îți mulțumesc, că ești atât de bun.
Cu frații mei în rugă m-am unit,
Ce am avut de spus nu am sfârșit,
Dar mă retrag, cu inima vorbesc
Și aștept cu mare bucurie să te întâlnesc,
Să te întâlnesc pe Tine și să stau
În cer o veșnicie, sincer vreau
Și atunci orice cuvânt ce voi rosti
Va fi divin, nimic nu-l va mânji
Și orice vorbă ce o vom striga
În melodie sfântă se va transforma,
Până atunci vorbesc așa cum știu
Cu inima eu versul, iată, scriu
Și îmi doresc ca versul meu
Să fie o treaptă către Dumnezeu
Și îmi doresc ca rugăciunea mea
Să fie un fum plăcut spre Golgota,
De aceea cu credință de mână te-am luat,
Îți mulțumesc, drag frate și soră, ne-am rugat,
În rugăciune sfântă eu spun, acum, amin
Și împreună vreau cu toții să rostim
Doar osanale sfinte în cer când ne întâlnim.
Emilia Dinescu