În camera de sus
ÎN CAMERA DE SUS
E timpul meu de rugă, în camera de sus,
Intru cu a mele zdrențe, m-așez lângă Isus,
Nu mă respinge, Domnul, nu spune că-s urâtă,
Deși știe prea bine că am haina mânjită.
Mi-așez capul în poala-i și plâng cu dor și amar,
Dar sufletul meu cântă, căci încă este har,
De n-ar fi harul, Doamne, pe loc m-aș prăpădi,
Prin harul Tău, Isuse, în viață Tu mă ții.
În camera de sus eu, iată, am intrat
Și frații mei au fost, cu Domnul au vegheat,
Ne-am luat de mână, Doamne, în rugăciunea noastră
Și ne rugăm, tot timpul, cu ochii pe fereastră.
E greu pe acest pământ, e suferință multă,
Dar stăm în rugăciune căci Domnul ne ascultă
Și îndrăznim, întruna, la El, noi să venim,
Suntem murdari ca nimeni și plini doar de venin.
Venim așa cum suntem și vrem să ne schimbăm,
Dar nu putem, Isuse, decât să ne predăm,
Să ne predăm deplin în brațele străpunse
Și să lăsăm păcate ce credem că-s ascunse.
Strig pentru mine, Tată, că sunt o păcătoasă
Și pe deasupra, Doamne, mă tem și sunt fricoasă,
Te rog, să-mi dai putere ca să vorbesc de Tine,
Să le spun tuturor ce ai făcut pentru mine.
Eu nu am nici un merit să vin să îți vorbesc,
Dar vreau din suflet, Doamne, ce-i rău să părăsesc,
Trimite Duhul Sfânt să fie peste mine,
Nu vreau să m-ai greșesc și pot doar lângă Tine.
Cu lacrimi mari în inimi la Tine noi venim,
Eu vin cu brațe goale, n-am sufletul senin,
Vin cu o listă lungă de nume ce au plecat,
Sunt tineri, fără minte, satana i-a înșelat.
Sunt nume multe, Tată și eu când le rostesc,
Cu lacrimi plâng, Isuse, nu pot să mă opresc
Căci știu că am o vină în dreptul celor trei,
Căci trei nume din listă sunt chiar băieții mei.
În fața Ta, spășită, eu vina recunosc,
Sunt vinovată, Doamne și vina îmi cunosc,
Copiii noștri în lume sunt rătăciți de mult,
Noi am greșit, se pare, în tot ce am făcut.
Ne luăm de mână acum și iată-ne, venim,
Venim în lanț de rugă și vrem să-ți mulțumim
Căci știm că-i vei întoarce pe cei ce-s rătăciți,
Ne spui s-avem răbdare, să stăm mereu uniți.
Și îndrăznim din rugă să nu ne ridicăm
Și mai departe ruga spre Tine înălțăm,
Strigăm în disperare pentru cei ce-s bolnavi,
Eu știu că te iubesc și-s oameni chiar grozavi.
Pe patul suferinței mulți te mărturisesc
Și își doresc cu ardoare, din suflet își doresc
Să fie o lumină, nu vor ca să clacheze,
Ei vor să vadă oameni ce vor să te urmeze.
Ești Medicul suprem, trimite alinare,
De este voia Ta, noi cerem vindecare,
Căci boala este cruntă, pe mulți ea i-a cuprins,
Dar asta nu înseamnă că omul este învins.
Cerem să fi cu cei ce poate-s la sfârșit,
Să le dai mângâiere, să simtă c-ai venit,
La patul lor, Isuse și că i-ai mângâiat,
Să aibă încredințarea că-n luptă i-ai purtat.
Privesc chiar cu durere, din camera de sus,
Am poposit de vorbă cu Domnul meu, Isus,
Nu-i meritul meu, Doamne, că am intrat la Tine,
Din dragoste și milă, știu, m-ai primit pe mine.
La mine în oraș e pace și e bine,
E bogăție multă și nu mai e rușine,
Desfrâul e în floare, biserica e mică,
Dar știu că doar prin Tine, oricine se ridică.
Te rog, să fi cu cei ce te mărturisesc
Și-n închisoare, Tată, la cei închiși vorbesc,
Să deschizi uși spre inimi care în beznă stau,
Să-i ajuți să înțeleagă că harul ei îl au.
Cu evangheliștii noștri la drum Tu să pornești,
Să îi ferești de rele și să îi ocrotești,
Cuvântul Tău pe buze să le reverși din plin,
Să vadă toată lumea că Tu ești cel divin.
Și cei care lucrează cu prunci în școli de vară,
Să îi ajuți să facă ca soare să răsară,
În mintea celor mici să știe să planteze
Și doar cu Tine, Tată, ei zilnic să lucreze.
Să ne pui, Tată, în suflet mai multă dărnicie
Căci este lipsă mare de multă omenie,
Să ne dai înțelepciune atunci când cheltuim,
Să pui în suflet dorul, mai mult să dăruim.
Deschidem șifonierul, avem haine o mie
Și apă și mâncare, îți mulțumim doar Ție,
Sunt zone multe, în care mănâncă la trei zile,
Iar noi ne văităm, Doamne, un post dacă am ține.
Trimite Duhul Sfânt și fă redeșteptare
Căci fără Tine viața nu are o valoare,
De strângem fără Tine, noi știm, doar risipim,
E timpul de pe urmă, e timp să ne trezim.
În rugăciunea mea, eu poate am greșit,
Dar te rog, împlinește tot ce e de împlinit,
Din plinul ce îl port, cuvântul am vărsat,
Îți cer iertare dacă greșit eu am strigat.
Cu frații mei în rugă, mereu eu am să vin,
Orice ar fi, la Tine, în rugă poposim,
Îți mulțumim că încă mai avem libertate,
Ajută-ne să facem o rugă-n unitate.
Din camera de sus eu nu aș mai ieși,
Căci ești prezent și dorul, sublim mă copleși,
Vreau ca să vii pe nori și să ne întâlnim
Cu toții să strigăm și să spunem amin.
Emilia Dinescu
