Risipa de alb si verde
Atata alb s-a scuturat din stele
Peste padurea visurilor mele
Si-atata verde a plouat campia
Ca a murit in crang apostazia…
Am zis: Ce bine!… Iata ca natura
Deschide-n fata lumii iar Scriptura…
Prin alb si verde oferind Puterii
Visele iernii si-ale primaverii…
Atata risipire de iubire,
Atata ciripit de multumire,
Concerte in minor sau in major
Cu graurul pe post de dirijor…
Multimi de lampi in iarba presarate,
Parasutisti spre lunci abia arate
Si margini de alee spre-nviere
Cu liliac batut la butoniere…
Vai renascute sub apel de cuci
Cu frunze mici, abia nascute-n nuci…
Cu toporasi, cu alb sau mov pe frunte
Si-amprente de la iarna doar pe munte…
O, Doamne, cartea asta minunata
Ce-asteapta ca sa fie studiata
Nu-i insectar si nici ierbar de scoala
E pilda imbracata in morala!
Jercan D Alex 09.05.10
