În camera de sus
ÎN CAMERA DE SUS
E ceasul meu de veghe, e ceas de rugăciune,
Eu am venit la Tine, m-așez pentru a-ți spune,
Că sufletul mi-e gol și simt o rană adâncă
Când văd că-n somnul morții surori și frați se culcă.
Să plângem este timpul, e timpul să strigăm,
Curând va veni ceasul și poate o să plecăm,
Nu știm cum este clipa, nu știm ce va veni,
Să stăm tari în credință și-n cer ne vom trezi.
Noi știm că moartea-i somnul ce n-are biruință,
De aceea tot creștinul se roagă cu credință,
Prin orice ar fi să trecem, ne încredem în Isus
Căci moartea Sa, pe cruce, la viață ne-a adus.
Eu stau în rugăciune, cuvinte nu găsesc,
Căci moartea a lovit, din plâns nu mă opresc,
E greu să știi că pleacă, să vezi că au plecat
Și grupul nostru, iată, că a rămas sărac.
Curând va veni Domnul, moartea nu va mai fi,
Pământul va deschide morminte de copii,
Vor învia din somn, se vor trezi la viață
Toți cei ce dorm acum, au adormit cu speranță.
E ceasul meu de veghe, mă rog cu disperare
Ca Domnul să trimită balsam de alinare
La toți orfanii care au cunoscut durerea
Să înțeleagă astăzi că moartea-i doar părerea.
O clipă este somnul pentru cei ce au plecat,
Curând va veni Domnul, mormântul dezlegat,
Noi să avem credință și-n rugăciunea noastră
Să așteptăm să mergem acasă căci lumea e sihastră.
M-aplec în rugăciune și iată, pe altar
Eu listele le pun și strig în rugă iar,
Durerea este mare și mulți sunt suferinzi,
Te rog, în alinare și pace să-i cuprinzi.
De boli fără de leac spitalele sunt pline,
Mulți sunt în disperare și nu mai văd un bine,
Te rog, ca Mare Medic, să aduci alinare,
Cu mâna Ta de Tată poți face vindecare.
Noi suntem slabi ca oameni, dar suntem prețioși,
Ca diamantul, Doamne, ne vrei de valoroși,
De suntem șlefuiți, n-ar fi să murmurăm
Ci să ne bucurăm și să ne cercetăm.
Eu vin în rugăciune cu inima zdrobită
Căci lista este lungă și mă simt răvășită,
E greu ca să citesc copiii ce au plecat,
De lângă poala crucii satana i-a furat.
Noi i-am crescut cu teamă, dar ei s-au depărtat,
E vina noastră, Tată, în cum i-am educat,
Privim mai jos de cruce și am vrea să îi vedem,
Dar stăm uniți în rugă și numele spunem.
Sunt nume multe, Tată, noi stăm în rugăciune
Și cerem convertirea, chiar cerem o minune,
Căci lumea i-a înșelat și i-a cuprins cu vicii,
Ajută-i să înțeleagă că sunt doar artificii.
Pe listă cu durere eu i-am trecut pe ai mei
Căci și ei au plecat și ei sunt printre acei
Care privesc păcatul ca pe ceva normal,
Nu simt nici o durere, nimic nu-i infernal.
În camera de sus eu, iată, am intrat
Și oful meu, durerea din suflet am strigat,
Îți mulțumesc, Isuse, că m-ai primit pe mine,
Așa o păcătoasă să stau în rugăciune.
Și îndrăznesc, din rugă nu vreau să mă opresc,
Aduc în rugăciune pe toți care vestesc
Cuvântul Tău în lume, mă rog să îi susții
Pe toți cei care acces la cei din instituții.
Să fi cu cei care au plecat în lume, în țări slab dezvoltate,
Căci roadele vor strânge, din suflete salvate,
Să fi cu cei ce-n lume acum sunt prigoniți,
Să nu îi lași să simtă c-ar fi chiar părăsiți.
Te rog să dai putere și Duhul Sfânt să fie
Cu cei ce duc Cuvântul la cei din pușcărie,
La cei ce în spitale se duc ca să se roage,
Te rog să dai putere și liniște și pace.
Te rog să dai speranță în sufletul ce plânge,
Ce simte că păcatul prea rău, parcă îl strânge,
Te rog să dai izbândă la cel care suspină
Și cade jos la cruce, cuprins de o mare vină.
Te rog să fi cu noi, de mână ne luăm
Și ruga noastră, iată, cu lacrimi înălțăm,
Nu ne lăsa să fim nicicând descurajați,
Ajută-ne să stăm în rugă ancorați.
Curând nu vom putea să ținem legătura
Căci va veni prigoana, dar dă-ne armătura,
Pune în noi dorință mai mult să ne rugăm
Și lanțul rugăciunii cu drag să îl păstrăm.
În cer când vom păși, să ne luăm de mână,
Să stăm în adorare, tot grupul sper să vină
Și imnuri să cântăm cuprinși de bucurie,
Eu îmi doresc din suflet și sper așa să fie.
Emilia Dinescu
