Retrospectiva
RETROSPECTIVĂ
Privesc în viața mea, nu-mi plâng de milă, nu bocesc,
Dar stau pe gânduri, câteodată aș vrea pe mine chiar să mă răstesc,
Da, asta-i viața, că e rea sau bună, eu doar îi mulțumesc,
Din suflet mulțumesc doar Tatălui divin, eu asta îmi doresc.
Necazul ca o stâncă de mică m-a atins,
Dar stânca a crăpat, doar Tatăl a învins,
Prin stânca de durere mereu m-a ridicat,
Deși nu am putere, mereu El m-a salvat.
Nu spun că nu am plâns, nu spun că n-am clacat,
Dar chiar de a fost stâncă, necazul a plecat
Și m-a lăsat să cresc, să mă strecor prin greu,
Îi mulțumesc că-s bine, eu am un Dumnezeu.
De multe ori în viață, te lupți să reușești,
Dar de nu luptă Domnul, tu, singur, cam greșești,
El este Stânca vieții, tu doar un muritor,
Un muritor nemernic de nu ai Salvator.
Emilia Dinescu