Intercer – Poezii si editoriale

ÎN CAMERA DE SUS
E timpul rugăciunii, ștafeta am preluat,
În camera de sus eu iată, am intrat,
E timpul meu de rugă, e timp de adorare,
Aș vrea să mulțumesc, chiar pentru încercare.

Sunt întristată tare, dar știu că Domnul plânge,
Că vin vești de războaie, se varsă prea mult sânge,
Sunt întristată tare, de veștile ce vin,
E prea multă durere, e moarte și suspin.

Avem Sfânta Scriptură, ne spune ce va fi,
Noi știm că este scris, noi știm ce va veni,
Da, veștile nu-s bune, va fi necaz, teroare,
Necazul ce va fi, este numit cel mare.

Ne temem, ne e frică, dar ne și bucurăm,
Noi stăm în așteptare, pe Hrist’ îl așteptăm,
Da, veștile sunt sumbre, Scriptura se împlinește,
Curând vom merge acasă, El, Mirele sosește.

Suntem mireasa Lui, nu vrem să adormim,
Îți cerem Duhul sfânt, simțim că ațipim,
Vrem să ne umpli lampa, în cale să-ți ieșim,
Cu imnuri, osanale, dorim să te primim.

Suntem laodiceea și suntem căldicei,
Suntem exact așa cum știm că nu ne vrei,
Îți cerem Duhul sfânt cât este încă har,
Vrem ploaia Ta târzie, o așteptăm ca dar.

Suntem o turmă mică, dar stăm în rugăciune,
Chiar dacă nu ne știm, ne știm numai pe nume,
Tu ne cunoști pe noi, ne ști pe fiecare,
Te rog, ne însoțește și nu ne da încercare.

Când încercarea vine, ajută-ne să stăm,
Să stăm pe metereze, mai mult să ne rugăm,
Nu ne lăsa, în luptă te rog, să ne însoțești,
Noi știm că e sfârșitul și acum ne șlefuiești.

Trăim în lume, Tată, ades ne murdărim,
Noi vrem să facem bine, dar iată, că greșim,
Ajută-ne să fim atenți și vigilenți,
Să nu greșim cu voia, noi vrem ca să ne ierți.

Tu ai murit pe cruce în locul tuturor,
Acel care te acceptă, îi ești Mântuitor,
Eu te accept, Isuse, te accept cu bucurie,
Te rog, să-mi ștergi păcatul și vina chiar și mie.

Aștept să se împlinească exact ce am citit,
E timpul de pe urmă și suntem la sfârșit,
Ajută-mă să fiu o schelă către Tine,
Să fac lucrarea Ta prin fapte, dar și-n rime.

Eu sunt neînsemnată, dar Tu mi-ai dat valoare,
Ajută-mă să fac mereu a Ta lucrare,
Sunt mulți ce stau în beznă și nu cunosc Cuvântul,
Dar își pun întrebarea, cât mai ține pământul.

E multă răutate, e multă viclenie,
Noi știm că și mai multă de acum o să cam fie,
Vom sta în rugăciune atât cât vom trăi
Și vrem prin cânt și fapte de Tine a grăi.

În camera de sus nu știm cât vom mai sta,
Dar este libertate și noi vom profita,
Chiar dacă-i virtual, noi ne luăm de mână,
Poporul stă în rugă și încă se adună.

Curând se va încheia, sfârșitul va veni,
Dar știu că tot de mână, în cer ne-om întâlni,
Până atunci ștafeta de rugă o predau,
Dar vreau să stau de veghe, cu Tine vreau să stau.

Închei timpul de rugă, dar nu închid rugăciunea,
Mă voi ruga mereu, căci ruga e minunea,
Mă voi ruga fierbinte și sper să nu greșesc,
Dar vreau să stau în rugă cu Tatăl meu ceresc.

Doresc în veșnicie, doresc și pentru tine,
De aceea tot vorbesc și spun că Domnul vine,
Să ne întâlnim în cer, doresc cu ardoare eu,
Te rog, te pocăiește, te roagă-n dreptul meu.
Emilia Dinescu

Filed under:
Generale by emiliad