Ultimul zâmbet al soarelui
octombrie 17, 2024
1474. ULTIMUL ZÂMBET AL SOARELUI
Ultimul zâmbet al soarelui încerc să îl strâng în pumn, să nu plece,
Îmi caut refugiu în ultimele raze, nu știu cine și cum mă poate înțelege,
Cu sufletul inundat de melancolie, visez în lumina pierdută,
Mă simt, în amurg, un soldat ce trece de ultima redută,
Aș vrea să simt căldură, răceală e-n mine, sunt mort,
Mă simt tulburat și mi-e teamă, mă tem de un ultim raport.
Curând vine noaptea, e încă amurg, bezna nu a venit,
Lumina pierdută-n apus va deveni un frumos răsărit,
Nu sunt melancolic, sunt realist, eu știu, Domnul meu vine,
Chiar dacă acum este noapte și este răceală în mine,
În palme am raze de soare, în suflet speranță,
Refugiu găsesc în Scriptură, e vorba de viață…
Emilia Dinescu
