Intercer – Poezii si editoriale

45. ÎNTREBARE PENTRU FIECARE
Isuse, Tu te-ai născut și ai trăit ca noi,
Dar ai mers numai drept, n-ai pată de noroi,
Doar noi ne murdărim și ne pătăm mereu,
Păcatul nu-l urâm și-l ocolim cu greu,
Chiar ne îndreptăm, prea lesne, cu fața spre păcat
Și apoi cu întristare oftăm, te-am supărat,
Dar nu facem nimica, cu Tine nu luptăm,
Lăsați ca duși de vrajă prea lesne ne lăsăm,
Și tot pe a noastră cale ne place și mergem,
Deși le știm pe toate și știm și înțelegem
Că prin a noastre fapte, prea des te răstignim
Și apoi venim la cruce și vrem ca să murim,
Dar până când, Isuse, o să mai fie har?
Și până când iertarea, Tu, ne-o mai dai în dar?
Că prea des ne abatem și prea multe greșim,
Și apoi promitem, Doamne, că azi ne pocăim,
Dar azi devine mâine și nicicând nu e azi,
Curând ai să vii, Doamne, cu focul să ne arzi,
Și munții or să cadă, of, de ne-ar astupa,
Căci ți-am promis prea multe și n-am făcut așa.
Le știm pe toate, Doamne, dar suntem rătăciți,
Prin ale noastre fapte suntem și răzvrătiți,
Dar până când, Isuse, Tu, șansă ne mai dai,
Ca să primim o jertfă și să primim un rai?!..
Și până când, Isuse, la inimi ai să bați?!…
Of, până când, Isuse, mai poți, Tu, să ne cauți?!…
Emilia Dinescu

Filed under:
Generale by emiliad