N-am pe nimeni
E zi de Sabat, praznic mare,
Ierusalimu-n sărbătoare.
Isus pășește gânditor,
Jos la Betesda, spre-un pridvor.
Zăcea retras, însingurat,
Un slăbănog paralizat,
Când auzi o întrebare
Vrei sănătate, vrei salvare?
O, Doamne, știi, eu n-am pe nimeni,
Sunt singur printre atâția semeni,
Nu pot intra în scăldătoare,
E boala grea, dar vreau iertare.
Te scoală dar, ridică-ți patul!
Iar omul crede, parcă-i altul.
Putere nouă l-a-ntărit,
Dă slavă Celui Preamărit.
De-acum să nu mai faci păcat,
Mai rău ți-ar fi imediat!
Rosti Isus cu glas duios,
În Templu spre cel sănătos.
––––––––––––-
În suferințele amare,
Isus îți face o chemare
Privește, crede și ascultă,
În Mine doar ai pace multă!
Floare de colț