Zăpadă murdară
februarie 8, 2012
Te-ai coborât din ceruri,
Rece și diafană,
Dorind albă de-a pururi,
Ca a lebedei pană,
Să fii întotdeauna.
Te-ai înșelat. Mândria,
Dulce păcat-minciuna,
Ți-au biruit tăria.
Călcată în picioare,
Și de noroi stropită,
Devii ca orișicare
Făptură sub ispită.
Zăpadă nepătată,
Erai strălucitoare,
Dar te-a învins deodată,
Ciudata nepăsare.
Corupție, răutate,
Ți-au întinat voința,
Dorința de dreptate,
S-a dus, cu ea, conștiința.
––––––––––-
O lacrimă își șterse,
Un om – o amintire,
La geam când el privise,
Ninsoarea de iubire.
Floare de colț
