Nemulțumiții
februarie 26, 2012
Cu brațele încrucișate,
Și gura plină de venin,
Stau așezați mereu în spate,
Au sacul de reproșuri plin.
Mereu De ce? și Nu e bine!
De margini stau nedezlipiți,
Ei critică pe orișicine,
Aprecieri nu fac, să știți!
De-i rogi ceva sau să ajute,
Mereu refuză supărați,
Se-aprind ușor ca de-ardei iute,
Dar vor să fie respectați.
Se potrivește foarte bine,
Portretul negativ schițat?
O, frate drag și soră, cine
Va spune Nu-i adevărat!?
Stau îngeri triști și tot notează,
Vorbele-amare care dor,
Căci dragostea nu este trează
În omul nemulțumitor.
–––––––––––
Când criticați pe toți îndată,
De fapt pe Domnul întrebați
De ce nu sunt perfecți, căci iată,
De Tine, Doamne, sunt creați?
Floare de colț
