E greu…
aprilie 9, 2012
S-au răspândit pe străzi,
spre casă bucuroși,
Elevi la Școala Vieții
zâmbitori.
Rămas în clasă trist,
(gramatica e grea!)
Unul repetă verbul
a Ierta.
Prea multe răni adânci,
prea multe lovituri,
A suportat răbdând
adeseori,
Dar viața uneori deschide
cicatrici…
E greu să ierți, căci au fost
ani. Ce zici?
Și lacrimi cad mereu
pe litere ușor,
Căci a Uita de conjugat
e greu.
Binele și frumosul se
pierd ca și un nor,
Răul rămâne-n mintea
tuturor.
Cu raze și lumini,
dar greu de învățat,
Sosește a Iubi strălucitor,
Și pe cei răi și dificili
neapărat,
Să îi iubești de azi
neîncetat.
Învățătorul Blând
Se-apropie de el,
Îi spune-acum
povestea unui Miel,
I-arată urme în palme
și pe frunte.
Iubirea iartă, știe să uite.
Floare de colț
