Mărgăritare
mai 17, 2012
Pe lujere verzi, suple,
În șiruri uimitoare,
Mici, parfumate cupe,
Sunt albe lăcrămioare.
Din ce adânc de mare,
Ați fost culese toate?
Ce suferințe-amare,
Dau perle minunate?
Aș vrea ca lângă Domnul,
Să pot privi o floare,
În lumea-n care totul
E proaspăt, nici nu moare.
Să trec sub bolți florale,
Spre lacuri și izvoare,
Cântând, mergând agale,
Pe-alei încântătoare.
Mă-ntorc din ceruri nalte,
Din veșnica grădină,
Inimi pot să tresalte,
E zâmbet, e lumină…
Floare de colț
