Trezire
Încet – încet deschide ochii
Și ușurel se dezmorțește,
Așază falduri scumpei rochii,
De al sosirii ceas dă veste.
Ca-ntotdeauna capricioasă,
Se-ascunde, iar apare fină,
Scoate pe mulți din a lor casă
Împarte zâmbet și lumină.
E-atât de dulce Primăvara,
Cu drag de toți e așteptată,
Căci ea trezește-ntreagă țara,
Semănături, grădina toată.
Cu chip frumos ca de copilă,
Lăsând în urmă cânt și floare,
Înmiresmată și fragilă,
Te farmecă, e-ncântătoare.
Adie-n urma ei zefirul
Și păsări se întrec în triluri,
Surâde astăzi și copilul
Și cel cărunt cu multe riduri.
Se leagă inimi încălzite,
Și se trezesc din nelucrare,
Se roagă, cântă, stau lipite,
Căci au de dus solie mare.
Ploaie bogată vine iute,
De creștere și de tărie,
Har și putere să asculte
De Domnul, neclintiți să fie…
Floare de colț
