Recunoștință
Azi inima ca locuință
Dau Domnului, iubit Păstor
Și cu mult drag, recunoștință,
Privesc spre cer, căci mi-este dor.
Un cânt de laudă, mărire,
Ca dar pentru Mântuitor,
Născut din pură fericire,
Înalț spre El, Cel iubitor.
Gânduri, proiecte și voință,
Le-așez în mâna Sa de-acum,
La Cruce cad în umilință,
Primind veșmântul cel mai bun.
Păstrez cu grijă haina albă,
Evit să Îl mai întristez,
Vreau să-L urmez oricând degrabă,
Și când surâd și când oftez.
––––––––-
Zi după zi cu El de mână,
Mergând la cei mai neînsemnați,
Ziua cu noaptea când se-ngână,
Descoperim mulțimi de frați.
Ei ne așteaptă să audă,
Vestea iertării imediat,
Și după-a existenței trudă,
De biruință au aflat.
––––––––-
Privește astăzi cu credință,
La Cel ce ne-a răscumpărat,
Viața să-i dăm, recunoștință,
Domnului nostru minunat! Amin!
Floare de colț