Poarta oilor
martie 23, 2015
Resemnate se lipeau
una de alta și
așteptau să intre
spre întuneric și neant.
Diferențele dispăruseră.
Deodată un murmur și o
mișcare s-au simțit
printre ele – Înapoi,
întoarceți-vă pe dealuri,
la pășunile voastre!
Va fi sacrificat doar Păstorul!
E suficient! Sunteți salvate!
Fără întârziere s-au împrăștiat
care încotro.
Cutremurul și apoi întunericul
ce s-a lăsat peste țară,
le-au oprit
din păscut. Nu mai conta
nici iarba și nici apa.
Păstorul lor a murit.
Jalea le-a cuprins.
Dar a treia zi El a înviat
și după un timp
S-a înălțat la cer.
Acum oile ridică
din ce în ce mai des
privirile spre cer,
în așteptarea Păstorului…
Floare de colț
