Ultima zăpadă
mai 3, 2017
Un mic Eden, grădina îmi zâmbește.
Îmbujorată, pe-o tulpină zveltă,
Privind spre cer laleaua în lumină crește.
Arbuști și pomi trec printr-o înverzire lentă.
Deodată iarna, nu-n zile prea multe,
S-a-ntors cu furie pe primăvară.
Fulgi mari cad peste stradă și pe-oriunde iute,
Vântul doboară crengi, copaci și te-nfioară.
M-am întristat de ultima zăpadă
Nerenunțând a observa mici plante.
Laleaua sub maramă stă să cadă…
Apoi soarele îi aduse libertate.
Floare de colț
Aviva Aurelia Evghenie
