Voi fi și eu?
În pustia ispitirii,
Doamne, când ai flămânzit,
Ai rezistat la-ncercare,
la mântuiți Te-ai gândit.
Dincolo de slăbiciune
și de postul îndelung,
Ai biruit pentru mine…
ca în cer și eu s-ajung.
Printre cei cu haine albe
în fața lui Dumnezeu,
Fluturând ramuri de aur
ai văzut și chipul meu?
––––––––
Clătinându-Te de groază,
implorând pe Tatăl Tău,
Suferința despărțirii –
Ghetsemani – un ceas prea greu…
Ce dezgustător păcatul
pentru Voi mereu a fost,
Numai Tu și nimeni altul,
ai plătit imensul cost.
Singur ai băut paharul
prea amar, de vină greu.
Prin credință vezi Cetatea,
sus pe ziduri sunt și eu?
––––––––-
Tu ai biruit rușinea,
insulte ce Te-au lovit,
Fără strigăte sau zbateri
Miel supus Te-au răstignit.
O prăpastie în beznă
s-a deschis în jurul Tău,
În cer porți par ferecate,
împrejur, cei ce fac rău.
Tatăl nu privi la Tine,
dar cu drag Te-nvălui.
Tot spre drepții din mulțime
gândul Tău și-atunci sui.
Întrebarea este cine
pe Noul Pământ vor fi,
Cei aleși să-i iei cu Tine…
Printre ei mă voi găsi?
Floare de colț
Aviva Aurelia Evghenie
