Pastel de-ntâiul Anotimp
Pastel de-ntâiul Anotimp
Motto:
,,Căci iată că a trecut iarna;
A încetat ploaia şi s-a dus.
Se arată florile pe câmp, şi a venit
vremea cântării, şi se aude glasul
turturicii în câmpiile noastre.”
Cântarea Cântărilor 2,11-12.
Sosit-a iarăşi, pe aripi de brize primăvara,
Şi pe la noi, pe-aici, pe plaiuri Dunărene!
Şi-n raza noastră, ogoarele Teleormănene
S-au îmbrăcat în verde, onorându-şi ţara,
Şi cântece s-aud de dimineaţa până seara
Când liniştea cea dulce a nopţii se aşterne.
Când soarele e-n răsărire-ncepe Ciocârlia
Să-şi intoneze, o! imnul ei, cel fascinant,
Zburând spre cer în note dulci de diamant
Ce se rostogolesc în triluri, jos, spre glia,
Străbunilor, ce-aici şi-au înecat melancolia
În brazdele de plug rămaşi ogorului garant.
Prin pomii din livezi, cu muguraşii-n floare
În aerul curat şi proaspăt, plin de oxigen,
S-aude clar şi înţeles un cântec de alt gen:
E Cucul, care-şi strigă numele cu-ardoare,
S-audă orişicine, de la mic şi pân-la mare
Cum el povestea-şi spune ‘n-acelaş refren.
Şi peste zi, şi-n fapt de seară, maiestuos,
Din lanurile unduioase, răzbate Pitpalacul,
Cu cântul său de-anunţ ce înviorează satul,
Că iată, primăvara, -ntr-adevăr este firesc,
Prin tot ce-auzi, spre slava Tatălui Ceresc
Un gând să-ndrepţi, poate cuprinzi Înaltul!
Flavius Laurian Duverna
