Intercer – Poezii si editoriale

RUGĂCIUNE
Doamne, Tu ne-ai creat pe fiecare-n parte
Și ne cunoști; ne-ai scris în marea Carte,
Ne pregătești s-avem un loc acasă,
Dar lumea ne atrage, nu ne lasă.
De aceea, Doamne, vin c-o rugăciune,
O rugăciune, Doamne, pe care n-o pot spune
Căci vorbe nu-mi găsesc, dar inima mi-o știi,
Ajută-mă să cred, căci știu ca-i să revii,
Te rog, să pui credință, speranță și un nou țel
În pieptu-mi ce se zbate; oh, Doamne, nu mă înșel,
Tu ești divin și asemeni ca Tine tre’ să fim,
Dar noi suntem lumești și nu ne pocăim.
Te rog, Doamne, m-ajută să fac doar voia Ta,
Să îndrept tot ce greșit-am; să fiu precum vrei Tu,
Te rog, m-ajută Doamne, ca viața ce o port
Să o accept ca dar, căci Doamne, nu mai pot.
Tu ai fost plin de milă și mult m-ai ocrotit,
Din prima clipă, Doamne, pe mine m-ai iubit,
De aceea, Doamne, șterge și uită al meu păcat
Căci ai promis, Părinte și știu că m-ai iertat,
Ajută-mă, o, Tată, ca veșnic să-ți slujesc
Și orice ar fi, pe Tine mereu să te iubesc.
Emilia Dinescu

GÂNDURI DE MAMĂ
Nimeni nu știe cât poate plânge o mamă,
Când i se face în piept adâncă rană,
Așa am suferit și eu când puii mi-ai jignit,
Dar te întreb, ca mamă tu ai reușit?
Îți place să arunci cu vorbe de ocară,
Le spui ușor, pe tine inima nu poate să te doară,
Doar critici și acuze aduse pe nedrept,
Dar sincer, eu știu că nu e drept.
Privești din unghiul tău și crezi că este bine,
Deși tu ai o vârstă, judeci fără rușine,
Gândești că ai trecut prin viață și ești înțeleaptă,
Dar nu gândești că poate ca să judeci nu ești aptă.
Ai părul alb la tâmple, degeaba ai albit
Căci nu ai ales vorba atunci când ai jignit,
Despre băieții mei tu ai vorbit murdar,
Mă rog să înțelegi, să te căiești măcar.
Copiii mei nu sunt copiii nimănui,
Ei sunt copiii Tatălui din cer, ai Domnului,
Un tată pământesc nu au și n-au avut,
Dar cu puterea Tatălui din cer ei au crescut.
De mici mult au muncit, singuri s-au susținut,
De i-a durut și au suferit, nimeni nu i-a știut,
Au răni în suflet, răni sângerânde din copilărie,
Mă întreb, acum, de ce îți spun eu ție?!…
Îmi pare rău și plâng și sufăr foarte mult,
Nu știu de vorba ce ai spus chiar ți-a plăcut,
Mă rog și vreau să uit că ai jignit și vreau să iert,
Nu vreau ca să cedez, doar mă port înțelept.
Te-am respectat și am respect, așa am fost crescută,
Nu te urăsc deși mi-ai provocat o rană chiar adâncă,
Ești mamă, ai o vârstă, ești bunică,
Oare nu ai greșit nimic, copii tăi sunt sfinți… la o adică…
♡♡♡♡♡♡♡♡♡
Poate am greșit în ce am scris, c-am scris din suferință,
Îmi pare rău și am decât un singur gând, o singură dorință,
Nu vreau să mă gândesc la ce ai spus, ci doar la Dumnezeu
Căci El m-a susținut când mi-a fost greu, m-a susținut mereu.
Mă bucur că ai spus ce ai gândit și sper ca să fi bine,
Căci vorbele sunt gânduri ce dor când stau în tine,
Îmi pare rău dacă gândești așa, dar Domnul să-ți vorbească
Și dragostea de mamă mereu să mă întărească.
Am scris scrisoare, am o durere și am suferit,
Nu te urăsc, am spus ce am gândit, m-am răcorit,
Sunt mamă, am avere trei băieți, sunt minunați
Vă rog de vreți să priviți ca o mamă, să nu mai judecați.
Emilia Dinescu

GÂNDURI DE MAMĂ
Nimeni nu știe cât poate plânge o mamă,
Când i se face în piept adâncă rană,
Așa am suferit și eu când puii mi-ai jignit,
Dar te întreb, ca mamă tu ai reușit?
Îți place să arunci cu vorbe de ocară,
Le spui ușor, pe tine inima nu poate să te doară,
Doar critici și acuze aduse pe nedrept,
Dar sincer, eu știu că nu e drept.
Privești din unghiul tău și crezi că este bine,
Deși tu ai o vârstă, judeci fără rușine,
Gândești că ai trecut prin viață și ești înțeleaptă,
Dar nu gândești că poate ca să judeci nu ești aptă.
Ai părul alb la tâmple, degeaba ai albit
Căci nu ai ales vorba atunci când ai jignit,
Despre băieții mei tu ai vorbit murdar,
Mă rog să înțelegi, să te căiești măcar.
Copiii mei nu sunt copiii nimănui,
Ei sunt copiii Tatălui din cer, ai Domnului,
Un tată pământesc nu au și n-au avut,
Dar cu puterea Tatălui din cer ei au crescut.
De mici mult au muncit, singuri s-au susținut,
De i-a durut și au suferit, nimeni nu i-a știut,
Au răni în suflet, răni sângerânde din copilărie,
Mă întreb, acum, de ce îți spun eu ție?!…
Îmi pare rău și plâng și sufăr foarte mult,
Nu știu de vorba ce ai spus chiar ți-a plăcut,
Mă rog și vreau să uit că ai jignit și vreau să iert,
Nu vreau ca să cedez, doar mă port înțelept.
Te-am respectat și am respect, așa am fost crescută,
Nu te urăsc deși mi-ai provocat o rană chiar adâncă,
Ești mamă, ai o vârstă, ești bunică,
Oare nu ai greșit nimic, copii tăi sunt sfinți… la o adică…
♡♡♡♡♡♡♡♡♡
Poate am greșit în ce am scris, c-am scris din suferință,
Îmi pare rău și am decât un singur gând, o singură dorință,
Nu vreau să mă gândesc la ce ai spus, ci doar la Dumnezeu
Căci El m-a susținut când mi-a fost greu, m-a susținut mereu.
Mă bucur că ai spus ce ai gândit și sper ca să fi bine,
Căci vorbele sunt gânduri ce dor când stau în tine,
Îmi pare rău dacă gândești așa, dar Domnul să-ți vorbească
Și dragostea de mamă mereu să mă întărească.
Am scris scrisoare, am o durere și am suferit,
Nu te urăsc, am spus ce am gândit, m-am răcorit,
Sunt mamă, am avere trei băieți, sunt minunați
Vă rog de vreți să priviți ca o mamă, să nu mai judecați.
Emilia Dinescu

 MULȚUMIRE
Îți mulțumesc, Tată, că deși multe am greșit,
Tu atât de mult pe mine m-ai iubit,
Încât ai trimis pe unicul Tău Fiu
Ca să moară în locul meu.
Și locul meu, pe cruce a luat
Și astfel eu, acum, sunt cel salvat,
De aceea, Tată, eu îți mulțumesc
Și de păcate, Tată, mă căiesc.
Emilia Dinescu

 RUGĂCIUNE
Cad frântă la piciorul crucii unde, Doamne,
Ar trebui s-atârn doar eu și al meu păcat,
Dar Tu primit-ai moartea mea și a mea vină
Și ai murit ca eu, un păcătos, să fiu salvat.
Te rog, m-ajută să văd a Ta jertfă
În tot ce fac și-n tot ce împlinesc,
Să nu-mi doresc o viață mai ușoară,
Să vreau cu Tine și prin Tine să trăiesc.
Emilia Dinescu

RUGĂCIUNE
Tată, cad la picioarele Tale și-ți mulțumesc
Pentru tot ce mi-ai dat; și-ți mulțumesc pentru darul ceresc,
Îți mulțumesc căci Isus a murit în locul meu
Și a purtat coroana, crucea… El… divinul Dumnezeu.
Te rog, Doamne, mă ajută să accept voia Ta,
Să văd ce-i bun în jur, să văd eu mâna Ta
Și să primesc ca dar ce vrei să-mi dai
Că știu, Părinte Bun, că am un loc în rai.
Emilia Dinescu

• RUGĂCIUNEA BISERICII
  Ne-am adunat în rugă, strigăm cu toții, Tată,
  Venim la cruce acum, venim încă o dată,
  Suntem cam slabi din fire, mărește-ne credința,
  Dă-ne încredințarea că avem biruința.

  S-avem ulei în lampă și să nu ațipim,
  E timpul scurt, se pare, nu vrem să adormim,
  Stăm lângă cruce, Doamne, în rugă adunați
  Și așteptăm, în slavă privind înlăcrimați.

Suntem o turmă mică, bolnavi și suferinzi,
Dar știm că nu ne lași, sperăm ca-i să ne prinzi,
Oprește-ne căderea, suntem copii Tăi
Chiar dacă în alergare cădem și suntem răi.

Biserica-i micuță, copii au plecat
Și tineretul, Tată, de mult s-a depărtat,
Noi stăm pe metereze, ne strângem doar la Tine,
Nu vrem în lume, Doamne, că știm că nu e bine.

Orașul este în floare, biserica e mică,
Dar noi vorbim de Tine, mulți poate ca să zică,
Noi ne luptăm, Părinte, dar lupta nu-i a noastră,
Ne adunăm în rugă, cu ochii pe fereastră.

S-au adunat în rugă, mulți frați s-au întâlnit,
În cămăruța mea cu ei, eu m-am unit,
Aștept în rugăciune să aud al Tău glas,
Eu vreau să stau de veghe cu frații în acest ceas.

Îți mulțumim că ruga firavă o asculți
Chiar dacă suntem slabi și nu suntem nici mulți,
Suntem încredințați și doar îți mulțumim
Căci știm că-i de la Tine tot ce noi azi primim.

Avem încredințarea că vor veni înapoi
Toți cei care au plecat și vor simți că-s goi
Căci fără Tine viața nu are nici un rost
Oricât ar fi de bine, doar Tu ești adăpost.

Eu mă retrag din rugă și vreau să-ți mulțumesc
Pentru bisericuța pe care o iubesc,
Pentru surori și frați mă rog doar cu speranță
Și ți predau pe toți că Tu ne ți în viață.
Emilia Dinescu

RUGĂCIUNEA BISERICII
Ne-am adunat în rugă, strigăm cu toții, Tată,
Venim la cruce acum, venim încă o dată,
Suntem cam slabi din fire, mărește-ne credința,
Dă-ne încredințarea că avem biruința.

S-avem ulei în lampă și să nu ațipim,
E timpul scurt, se pare, nu vrem să adormim,
Stăm lângă cruce, Doamne, în rugă adunați
Și așteptăm, în slavă privind înlăcrimați.

Suntem o turmă mică, bolnavi și suferinzi,
Dar știm că nu ne lași, sperăm ca-i să ne prinzi,
Oprește-ne căderea, suntem copii Tăi
Chiar dacă în alergare cădem și suntem răi.

Biserica-i micuță, copii au plecat
Și tineretul, Tată, de mult s-a depărtat,
Noi stăm pe metereze, ne strângem doar la Tine,
Nu vrem în lume, Doamne, că știm că nu e bine.

Orașul este în floare, biserica e mică,
Dar noi vorbim de Tine, mulți poate ca să zică,
Noi ne luptăm, Părinte, dar lupta nu-i a noastră,
Ne adunăm în rugă, cu ochii pe fereastră.

S-au adunat în rugă, mulți frați s-au întâlnit,
În cămăruța mea cu ei, eu m-am unit,
Aștept în rugăciune să aud al Tău glas,
Eu vreau să stau de veghe cu frații în acest ceas.

Îți mulțumim că ruga firavă o asculți
Chiar dacă suntem slabi și nu suntem nici mulți,
Suntem încredințați și doar îți mulțumim
Căci știm că-i de la Tine tot ce noi azi primim.

Avem încredințarea că vor veni înapoi
Toți cei care au plecat și vor simți că-s goi
Căci fără Tine viața nu are nici un rost
Oricât ar fi de bine, doar Tu ești adăpost.

Eu mă retrag din rugă și vreau să-ți mulțumesc
Pentru bisericuța pe care o iubesc,
Pentru surori și frați mă rog doar cu speranță
Și ți predau pe toți că Tu ne ți în viață.
Emilia Dinescu

GÂNDURI
Refuz să mă gândesc că este greu și că mă doare,
Aș vrea să trec cu zâmbetul pe buze orice încercare,
Sunt om și inima de multe ori refuză să m-asculte,
Cedează, parcă, în fața durerilor și chinurilor ce par multe.
În loc să-și amintească de binecuvântările imense,
Cedează cu înfrigurare în fața necazurilor intense,
Așa e inima, n-aș vrea să fie, dar e de carne
Și în durere, suferință nu poate să înalțe osanale.
Emilia Dinescu

HAINE DIVINE
Precum crinul ce înflorește de un alb imaculat,
Așa Domnu-i pregătește haina celui înviat
Și una albă ca zapada creștinului preschimbat,
Domnul pregătește totul; totul gratis El ne-a dat,
Doar să credem că murit-a pentru noi și a noastră vină,
Să primim în dar o jertfă și o cruce și lumină
Căci acel ce a cunoscut și veni-va cu a sa vină
Tot păcatul i-a fost șters; să trăiască în lumină.
Emilia Dinescu