Intercer – Poezii si editoriale

GÂNDURI PENTRU TINE
Când pleacă mama, sufletul ne moare,
Nu cred și știu că nu există durere atât de mare,
Când pleacă un părinte și noi ne-am risipit,
Durerea este mare, copilăria noastră s-a sfârșit.

Tu suferi, draga mea, o suferință mare
Și lacrimile îți curg și sufletul te doare,
O parte importantă din tine a murit,
Dar trebuie să fi tare chiar până la sfârșit.

Nu caut să te mângâi, căci nici nu aș putea,
Durerea este mare, nu mai e mama ta,
Dar cad în rugăciune și strig la Dumnezeu
Căci asta o pot face, cu dragoste, chiar eu.

Durerea este mare, este de netrecut,
Dar Domnul sus din ceruri, durerea ți-a văzut
Și alinarea sfântă tot El o să ți-o dea
Te port în rugăciune căci ești ca sora mea.
Emilia Dinescu

LA MULȚI ANI, SILVIA!
Astăzi este ziua ta,
Aș dori să-ți scriu ceva,
Ceva să te încălzească
Și inima ta să crească.
Prea bine nu te cunosc,
Trebuie să recunosc,
Nu știu să spun ce îți place,
Nu știu nici ce îți displace,
Dar știu că mi-ar fi plăcut
Să am o fată ca tine,
Să o am mereu cu mine,
Mama ta-i o fericită.
Și-ți doresc în astă zi
Să-i faci numai bucurii,
Să se simtă adorată
Și mult binecuvântată
Căci este mamă de fată.
Eu te port în rugăciune,
Ești a Domnului minune
Te-ai născut în zi de toamnă,
Suflet bun de pus la rană,
Te-ai născut ca bucurie
Pentru a ta familie,
Ca dar binecuvântat
Lângă o fată și un băiat.
Chiar dacă tu ești mai mică
Dragostea e înzecită
Către tine împărțită,
Ești o fată fericită.
La mulți ani, drăguța mea,
La mulți ani din partea mea,
La mulți ani cu sănătate
Și din țara de departe
Unde Radu e plecat,
La mulți ani el ți-a trimis
Tot prin versu-acesta scris.
Emilia Dinescu

GÂNDURI PENTRU AZI
De azi m-am hotărât să las trecutul în urmă,
Din amintiri să șterg tot ce a durut,
S-arunc în ghenă cea mai mică urmă
Din tot ce a fost întunecat, trist și urât.

Nu, n-am să uit învățătura, lecția primită
Și n-am să uit că Domnul m-a salvat
Din tot necazul și durerea cruntă,
Doar Dumnezeu de mine s-a îndurat.

Nu vreau să credeți c-am avut o viață tristă,
Dar vreau să știți că deseori eu am cârtit
În loc să fiu mereu o veșnic mulțumită
Și doar să mulțumesc pentru tot ce am primit.

Va dau un sfat, nu c-aș fi învățată
Sau mai bună că voi, să știți, nu sunt,
Lăsați trecutu-n urmă încă o dată,
Uitați tot ce a fost trist, negru, urât.

Iertați de ați fost jigniți și mergeți înainte,
De ați fost loviți, iertați și binecuvântați
Căci Domnul are suflet de Părinte,
De aveți dușmani o rugă înălțați.

Toți am trecut prin neguri și furtună,
C-au fost valuri mai mari, talazuri mai adânci,
Să ștergem tot ce a fost urât și să lăsăm în urmă
Tot ce a fost trist, nu are rost să plângi.

De azi m-am hotărât să las trecutul în urmă,
Te rog, din suflet fă și tu la fel,
Eu îți doresc să ai o viață bună
Și știu că va fi bine, nu mă înșel.

Cu fiecare an ce trece, am vrea ca să nu mai îmbătrânim,
Dar orice an care pe lângă noi azi trece
Ne ajută, parcă să ne „înțelepțim”,
Dacă alegem cu Domnul să trăim.
Emilia Dinescu

COPIILOR MEI
Iată seara a venit
Și e timpul de tihnit,
Mă așez să scriu scrisoare,
Puiului meu cel mai mare.

Mă așez, mă fac comod
Că de dor eu nu mai pot,
Al doilea meu băiat
Printre străini e plecat.

Plânge inima în mine
Și mă rog, Doamne la Tine,
Doar Tu să mi ocrotești,
De necaz să îi ferești.

Să le dai doar ce e bine,
Dar să nu uite de Tine,
Au fost mici i-ai ocrotit,
Dar lumea mi i-a răpit.

Chiar dacă ei sunt departe,
Graniți multe ne desparte,
Inima am împărțit
Și cu ea i-am însoțit.

Fizic eu nu sunt cu ei,
Au plecat băieții mei,
Au plecat în țări străine
După un ban și după pâine.

Doamne, te rog nu-i lăsa,
Depărtarea este grea,
Dar ascultă ruga mea
Te rog, nu-i abandona.

Nu-i lăsa orfani, Părinte,
Tu le ești tată, Doamne sfinte,
Tot timpul i-ai ocrotit
Nicicând nu i-ai părăsit.

Te rog, Doamne, ocrotește-i
Prin Duhul, înțelepțește-i
Căci puterea ta e mare,
Cea mai mare de sub soare.

Să-i ajuți să înțeleagă
Tot ce vrea mama lor dragă,
Să-i ajuți să nu te uite
Și Cuvântul Tău s-asculte

Strig la Tine pe înserat,
Chiar când de mult s-a înnoptat,
Strig la Tine dimineața,
Să le ții în palme-ți viața.

Doamne, nu merit nimic,
Din rugă nu mă ridic
Cât voi trăi m-oi ruga,
Copiii sunt viața mea.
Emilia Dinescu

 ÎȚI MULȚUMESC
Îți mulțumesc pentru această dimineață minunată,
Mirosul îmbietor al teiului mă-mbată,
Natura e sublimă, grădina frumos îmbrăcată,
Îți mulțumesc că soarele pe cer se arată.
Cu toate astăzi, Tu m-ai binecuvântat
Ca să înțeleg că deși eu n-am meritat,
Tu m-ai iubit, nu m-ai uitat
Și semnele acestea mi le-ai dat.
Îți mulțumesc și-ți spun că te iubesc,
Natura toată în jur eu o privesc
Și-n toate, doar pe Tine te zăresc,
De aceea eu nu pot decât să-ți mulțumesc.
Emilia Dinescu

CONSTATARE
Doamne, îți cerem multe-n a noastră rugăciune,
Postim și vrem ca ruga să ne-o asculți ades,
Strigăm la Tine, Doamne, venim cu plecăciune
Și vrem să împlinești tot ce noi am ales.
Și nu înțelegem Doamne, că ruga ce o spunem,
Nu-i după a Ta voie, nu-i după al Tău plan
Și mergem înainte cu gândurile noastre,
Căutând o rezolvare, dar lupta e în van.
Căci de nu e cu Tine tot ce am realizat,
Vedea-vom doar că visul ușor ni s-a surpat
Și atunci vom înțelege că ceea ce am vrut,
Sunt ale noastre gânduri, e tot ce ne-a plăcut.
Emilia Dinescu

RUGĂ
Te rog, Doamne, mă iartă căci n-am venit la Tine,
Deși Tu, zi de zi te-ai îngrijit de mine,
Nu m-ai trecut prin lipsuri și m-ai ferit de rele,
Dar eu, tot bâjbâind parcă vedeam belele
Și-n loc să vin la Tine, să cad în rugăciune,
La tot ce e lumesc, făceam eu plecăciune
Și căutam cu lumea să merg la întâmplare
Și omenește poate, găsesc o rezolvare,
Și căutam minuni în tot ce întâlneam,
Vroiam să te cunosc, dar totuși, nu îndrăzneam,
Tu m-ai strigat pe nume, un nume urâcios
Și azi i-același nume, căci eu sunt păcătos.
Emilia Dinescu

AVEREA OMENEASCĂ
Strigați în gura mare a voastră avere
Și spuneți c-ați muncit-o cu sudoare
În piept cu pumnul tare vă mai bateți
Ca-n evidență mult să vă mai scoateți.
Cine-i ca voi pe lumea asta mare,
Cine-i mai cel și cine-i cel mai tare,
Doar voi sunteți cei merituoși în toate
Și din a voastră minte, nimeni asta nu vă scoate.
Sunteți ca și un zeu?
Voi n-aveți Dumnezeu!
Un gând aveți în minte tot mereu
Ca să păreți cinstiți în ochii lumii,
V-ați făurit în piepturi
Altarele minciunii.
Emilia Dinescu

AMINTIREA TRECUTULUI
Ne place să ne hrănim și să trăim din amintiri
Ce au fost si cum au fost ale noastre începuturi,
Atunci când Te iubeam cu dragostea dintâi,
Dar oare Ție îți place? Cu noi Tu mai rămâi?
Ca vase de lut, goale trăim pe acest pământ,
Trăim din amintiri și așa mereu mergând,
Ne păcălim adesea și tot așa suntem
Și vase de lut goale în viață rămânem.
C-am fost plini de comoară, plini de al Tău Cuvânt
Și aveam iubire-n suflet, de semen pe pământ
Ne aducem des aminte și spunem tot ce a fost,
Dar amintirea în viață nu are nici un rost,
Căci azi e clipa-n care noi trebuie să reînviem
La dragostea cea mare, la dragostea dintâi.
Emilia Dinescu

CALEA DIN SCRIPTURĂ
Sunt multe-n Cartea sfântă ce poate nu înțelegi,
Dar multe vorbe clare ți-arată cum să mergi
Și de-ai să urmezi Calea citită în Scripturi,
Ușor vei înțelege mai multe învățături
Căci ce e scris în Carte așa se va întâmpla
Și multe vei cunoaște, de Calea vei urma.
Da, calea e îngustă dar nu este prea grea
Căci tot ce-i greu pe umeri chiar Domnul va purta
Și orice suferință ce vei întâmpina
Gândește-te că Domnul cu tine o va purta
Și la sfârșit te așteaptă în dar cununa Sa
Și haine albe care tot El ți le va da,
Și-n dar o veșnicie tu viața vei avea,
Iar El nu vrea nimica… doar inimioara ta.
Emilia Dinescu