Intercer – Poezii si editoriale

DOAMNE, TU
Doamne, Tu ne-ai binecuvântat
Și noi căzut-am în păcat,
Doamne, Tu ne-ai iubit
Și noi iar, am păcătuit,
Doamne, Tu ai venit pe pământ
Și noi ți-am sigilat al Tău mormânt,
Doamne, Tu pentru noi ai murit
Și noi nu ți-am mulțumit,
Doamne, Tu pentru noi ai înviat,
Dar noi, se pare, asta am uitat,
Doamne, Tu pentru noi ai să revii
Căci noi suntem pe veci ai Tăi copii.
Emilia Dinescu

 AȘ VREA CA GÂNDURILE
Aș vrea ca gândurile să-mi fie curate,
De nimic să nu-mi fie întinate,
Dar sunt murdare că sunt păcătoasă,
Pe gândurile mele, eu, sunt furioasă,
Ajută-mă o, Tată, să mă controlez
Ca gândul, fapta, vorba să o încetez
Atunci când nu-s curate, după voia Ta
Să le alung, o, Tată, eu aș vrea.
Emilia Dinescu

DOAMNE, VORBEȘTE-MI
Doamne, te rog să nu taci,
Te rog să-mi vorbești,
Să mă mustri, să mă cerți,
Să nu mă lași să cad,
Să mă susții, să mă ridic
Cât mai e har, că eu sunt mic,
Nu am putere, sunt păcătos,
Dar lupt cu mine, un credincios
Eu vreau să fiu și de folos,
Să fiu o schelă, să fiu un om,
Să dovedesc că nu sunt pom
Ci o ființă de Tine creată
Și prin jertfa Ta, salvată.
Emilia Dinescu

ÎȚI MULȚUMESC
Îți mulțumesc,
Te slăvesc,
Te iubesc,
Te preamăresc,
Ești preasfânt,
Pe pământ
Ai venit,
Ai murit
În locul meu,
Te-ai jertfit,
Eu am stat
Și am privit,
Ba am luat,
Oțet ți-am dat
Și cuie adânc
Eu ți-am bătut
Și te-a durut,
Nu, ce-am făcut
Și ai murit,
Că am greșit
Și m-am ascuns
Și am negat,
Că te-am știut,
Te-am răstignit,
Dar m-ai iubit
Și ai înviat
Și m-ai salvat.
Emilia Dinescu

 UN VAS DE LUT
Tu ești Olarul, eu vasul de lut,
Aș vrea să mă las prelucrat și să ascult,
Fă-mă un vas de preț, nu mă lăsa,
Doar modelează-mă pe roata Ta
Și arde-mă într-un cuptor încins,
Ce special doar pentru mine l-ai aprins,
Ajută-mă să mă las modelat
Chiar de mă doare, pân’ la finisat,
Să nu mă vait și să nu cârtesc,
Cuptoru-n cale când îl întâlnesc,
Să fiu un vas de lut… și alte vase,
Să fim doar în cuptorul pocăinței arse.
Emilia Dinescu

DOAMNE, MĂ IARTĂ
Doamne, mă iartă că multe am greșit,
Sunt un copil netrebnic, răzvrătit,
Te rog, să iei nuiaua Ta, să mă atingi
Căci Tu, acum, doar pentru mine plângi,
Te-am răstignit, Tu m-ai avertizat,
Te-am cunoscut, dar mult m-am depărtat,
Te-am regăsit apoi, te-am renegat,
Dar Tu cu a Ta iubire m-ai îmbrățișat.
Emilia Dinescu

RUGĂCIUNE
Doamne, îndrăznesc să cad în rugăciune
Și-ți cer ca Tu să îți reverși cu îndurare,
A Ta binecuvântare peste rude, prieteni și dușmani,
O, Doamne, binecuvântează-i Tu, să se trezească
Și apoi, poate, or vrea cu adevărat, să te cunoască
Și să se-nchine Ție în duh și adevăr.
O, Doamne, vin la Tine, un lucru îți mai cer,
Să folosești nuiaua Ta, să mă îndrepți
De câte ori greșesc, te rog, să îmi vorbești,
Nu mă lăsa să cad, ajută-mă să mă ridic
Căci fără Tine Doamne, sunt nimic
Și firea asta răzvrătită, nu pot s-o înving,
Ajută-mă să mă căiesc și-n har să cresc.
Emilia Dinescu

ÎȚI MULȚUMESC
Îți mulțumesc
Că azi trăiesc
Și mai exist
Și nu sunt trist.
Te-am cunoscut
La Golgota,
Purtai o cruce,
Era a mea.
Și o coroană
De spini aveai,
În locul meu,
Tu o purtai.
În locul meu,
Tu ai murit
De bunăvoie,
Tu te-ai jertfit
Căci m-ai iubit
De la început
Și n-am știut,
Dar m-a durut
Când am aflat,
Am regretat,
Și Ție, m-am predat.
Emilia Dinescu

 RUGĂ DE MULȚUMIRE
Doamne, am strigat la Tine cu lacrimi fierbinți
Și te-am rugat, din suflet ca ruga să-mi asculți,
Eram disperată, o ultimă speranță la Tine aveam
Și mi-ai răspuns, Tu dându-mi, exact ce-mi doream.
Acum, nu știu, cum pot să-ți mulțumesc
Căci am greșit adesea, mă căiesc,
Nu meritam ca ruga să-mi asculți
Căci sunt o păcătoasă, din ceata celor mulți,
Prin harul Tău și biruința Ta,
Tu ai răspuns la ruga asta, a mea,
Eu nu am nici un merit, dar vreau să-ți mulțumesc
Căci sunt o păcătoasă și zilnic, eu greșesc,
Dar n-ai privit greșeala și nu mai pedepsit,
In locul meu, pe cruce, Isuse te-ai jertfit,
Tot pentru mine-n slavă, la cer te-ai ridicat
Și pentru mine, Doamne, Tu zilnic ai lucrat.
Emilia Dinescu

 CUVÂNTUL ȘI FAPTELE
Am citit Cuvântul Tău
Și știu tot adevărul,
Dar eu fac numai ce e rău
Și azi dau cu piciorul
La tot ce mi-ai făgăduit
Și la tot ce e scris,
Căci încă o dată am greșit,
Greșeala nu e vis.
Prin tot ce fac, eu stau departe
Și un zid, eu construiesc,
Un zid ce știu că mă desparte
De ce-i dumnezeiesc.
Emilia Dinescu