Intercer – Poezii si editoriale

ÎNSTRĂINARE
Ați plecat în țări străine
Mai mulți bani să câștigați
Însă ați uitat de Mine
Și cu banii adunați
Spre ruină vă îndreptați.
Ați lăsat în urmă lacrimi,
Ați uitat părinți și frați,
Oare merită toți banii,
Ce pierdeți… Ce câștigați?!
Într-un ungher stă și plânge
Copilul ce l-ați lăsat,
Oare credeți că-i ajunge
Sărutarea ce i-ați dat?
La piept nu puteți să-l strângeți,
Nici în somn să-l mângâiați,
Inima i-ați rupt-o în două
Mamei ce tristă ați lăsat.
Oare ce v-aduce vouă
Bucurie sau oftat?!…
Ce e mai de preț pe lume
La gunoi ați aruncat,
Aruncata-ți voi iubirea
Pe un pumn de bani amari
Și ați căutat fericirea,
Oameni cu cerbice tari.
Ați uitat făgăduința
Ce v-am dat-o prin Cuvânt
Și acum fără Mine faceți
Tot ce vreți, ce ați dorit,
Dar nu știți de aveți izbândă
Că de Mine ați uitat,
Viața asta atât de scurtă
Primul loc, voi i l-ați dat.
Primul loc mi se cuvine
Că Eu sunt din veșnicii
Și când te-am creat pe tine,
Ți-am pregătit bucurii,
Te aștept cu brațe pline
De făgăduinți și har
Ce le am doar pentru tine,
Te rog vino, ia-le în dar!
Emilia Dinescu

GÂNDURI DE ZIUA TA
Îți scriu acum câteva rânduri,
Nu vreau ca să te întristez,
Dar uite așa eu stau pe gânduri
În vers ce-i bun vreau să bifez.

Privesc în urmă a noastră viață,
Mi-aduc aminte ce a trecut,
Mă rog în astă dimineață
Și aș vrea să uiți tot ce a durut.

Aș vrea să lași ce-i negru în urmă
Și să privești spre viitor,
Căci amintirea tristă curmă
Tot ce-i frumos, al meu fecior.

Vreau ca să îți cer iertare
Căci am greșit, nu am știut
Cum să mă port și rău îmi pare,
Aș da timpul de la început.

Vreau ca să mă ierți, copile
Pentru tot ce n-am făcut,
Rememorez mai multe zile
Și știu că viața te-a durut.

Aș vrea să lași ce-i trist în urmă
Și să privești spre viitor,
Știu că ești singur, nu-i ușor,
Dar nu uita, viața e bună.

Aș vrea să mergi zâmbind înainte,
Aș vrea să fi doar fericit,
Băiatul mamei cel cuminte,
Ești primul care l-am iubit.

Azi m-am născut și eu pe lume,
Știu că zâmbești, dar nu glumesc,
Am existat până la tine
Ca mamă, de atunci trăiesc.

Rememorez azi cu plăcere
Clipa când tu ai apărut,
Ploua; cerul plângea a mea durere
Și te-ai născut și soarele a apărut.

Nu am să uit ce fericire
În suflet tu mi-ai provocat,
Erai micuț, a mea iubire
Și-o rugă eu am înălțat.

Tu ai fost prima mea speranță,
Cadoul meu venit de sus
Și acum eu știu că sunt în viață
Că m-a ținut Domnul Isus.

Îți mulțumesc, dragă copile,
Ești al meu fiu și te iubesc,
Iar viața mea și a mele zile
Doar pentru voi eu le trăiesc.

Privesc înainte cu speranță,
La Dumnezeu eu strig mereu
Să–ți dea ce-i bun în astă viață
Și să nu dai nicicând de greu.

Eu mă retrag acum, băiete
Căci am cam spus ce am dorit
Am scris că să rămână scrise
Tot ce e bun și ce am simțit.

Mi-a mai rămas doar rugăciunea,
Mă rog mereu la Dumnezeu
În mâna Lui e viața acuma
Și pentru tine mă rog eu.

Tu ești departe, nu ești singur
Căci Domnul meu te-a însoțit
Și gândul meu este cu tine
De la început până la sfârșit.

Eu mă retrag, dragă copile
Și la mulți ani îți spun acum,
Să ai mereu frumoase zile
Să fi însoțit de tot ce-i bun.

Cerul cu tine vreau să fie
Și dragostea mea ți-o trimit,
Ți-e bine ție, mi-e și mie
Căci tu ești primul meu iubit.

TRECUT ȘI VIITOR
Eșecurile mele sunt pline de împlinire,
În clipe de tristețe privesc doar cu iubire,
Trecutul meu cel negru e plin de strălucire
Căci din a mea durere, s-a plăsmuit iubire.
Așa e versul, acuma el pare fără rost,
Trecutul meu e sumbru și pare trist și prost
Dar din trecut țesut-am povești și amintiri
Și din trecut primit-am a mele trei iubiri.
Trecutul las în urmă, privesc spre viitor
Căci viitorul crește prin primul meu fecior
Și fericirea vine cu al doilea băiat
Și al treilea mi-aduce speranță, nu oftat.
Chiar dacă din trecut aș alunga chiar tot,
Să vreau să uit, anume, trecutul eu nu pot
Căci tot ce-a fost durere în urma am lăsat
Și rănile prea crunte chiar s-au cicatrizat.
Privesc doar cu speranță spre tot ce-i viitor
Căci am mereu cu mine, din trei, eu un fecior,
Chiar dacă am greșit, sunt mamă împlinită
Căci am copii, sunt mândră și sunt chiar fericită.
Emilia Dinescu

GÂNDURI
Gândindu-mă acum la viața mea,
M-așez la masă ca să scriu ceva
Sunt gândurile mele, e inima mea,
Sunt eu, așa cum sunt, nimic altceva.

Privesc în urmă și văd ce am greșit,
Îmi pare rău cu vorba de am lovit
Căci sunt un simplu om, nu vreau ca să greșesc
Și vreau ca să ridic, nu vreau ca să lovesc.

Nu mă luați exemplu căci sunt o păcătoasă,
Nu mă priviți cu ură, pot spune că-s fricoasă,
Priviți-mă prin ochiul Celui ce s-a jertfit
Și ve-ți vedea că Domnul pe mine m-a iubit.
Emilia Dinescu

APA VIEȚII
Într-un sat, în depărtare,
Nu știu să vă spun în care,
Stă o fată cu al ei bun,
Lângă o margine de drum,
Sus pe deal, într-o colibă.
N-aveau case în jur, vă spun
Căci în vale locuiau
Toți sătenii ce stăteau,
Adunați ca-n mușuroi,
Iar în deal erau ei doi.
În vale era fântână
Cu o apă tare bună,
Iar bunicul tot căra
C-o găleată, ce o lăsa
În poartă, să poată bea
Călătorul ce trecea.
Iară fata se ruga,
Să aibă fântâna sa
În curte, apă să ia
La toată lumea să dea
Și vitele ca să bea.
Și într-o zi prin sat trecură,
Meșteri ce treburi avură
Și cu ei târgul făcură
Și astfel s-au apucat
De au săpat pământ uscat
Și tare s-au minunat
Când de apă ei au dat,
Apă rece, cristalină
Toată valea ca să vină,
Să ia apă și să bea,
Călătorul ce trecea,
Dar și calul ostenit
În timp ce sta priponit.
Fata în odaia sa,
Domnului îi mulțumea
Pentru apa ce le-a dat
Ca să aibă să le dea
Celor osteniți să bea,
Să le spună o vorbă bună
Despre Cel ce a creat
Acel izvor minunat,
Ea nicicând nu a uitat.
Emilia Dinescu

 O CLIPĂ
Realizăm oare ce ni se întâmplă,
Că anii ce-au zburat, nu se întorc,
E de ajuns numai o clipă,
Ai fost… să nu mai fi deloc.

Ce ar fi să nu mai pierdem clipa
Ce ni s-a dat, s-o prețuim,
Să ne gândim că viața-i scurtă,
Să nu o umplem cu venin.

Închide ochii, deci… clipește,
Deschide-i și acum privește
La omu-dinăuntru tău
Și omoară tot ce este rău.

Și îngenunche în rugăciune
Pentru o clipă ce o ai
Căci veșnicia e o minune
Ce într-o clipă poți s-o ai.
Emilia Dinescu

GÂNDURI SPRE RUGĂCIUNE
M-am gândit la ce-i viața… și am respirat,
Am închis ochii o clipă… și am oftat,
Căci viața poate fi un preaplin sau un eșec,
Depinde doar de mine… ce aleg.
De aș avea palate și aș avea averi,
Ce aș face eu cu ele, aș da dacă îmi ceri?
Sau aș privi cu milă, m-aș închina la ele,
Le-aș ține pentru mine, n-aș sta eu fără ele?!…
Dar eu nu am palate și nici nu am averi,
Dar am destule, Doamne, și știu că Tu îmi ceri
Să am credință-n toate, să dau din ce îmi dai,
Să dăruiesc din suflet, să fac un colț de rai.
Mi-ai dat două picioare cu care pot să merg,
Dar eu, doar pentru mine cu ele azi alerg,
Mi-ai dat și două brațe să mângâi, să alint,
Să-l iau mereu alături pe cel mai suferind,
Și o inimă ce bate în pieptu-mi pămîntesc
Și ai cerut anume, dușmanu-mi să iubesc,
M-ai înzestrat pe mine cu grai și cu auz
Privind în urmă, Doamne, nu pot să mă mai scuz
Căci am privirea clară și toate eu le văd
De aceea strig la Tine, doar fă-mă ca să cred
Căci dacă n-am credință, ce rost a mea durere
Și dacă n-am iubire, Tu nu găsești plăcere,
De aceea în rugăciune mă plec și te implor,
Să umpli a mea ființă de un năpraznic dor,
Să-mi fie dor de Tine și voia Ta să fac,
Să am pe buze miere și să nu pot să tac,
Să spun la oricine de jertfa lui Isus
Care a murit pe cruce și pace ne-a adus,
Care a înviat, anume ca să înviem și noi
Și m-a spălat pe mine, și v-a spălat pe voi,
Să fim fără păcat, să n-avem nici o pată
Și a pregătit din timpuri străvechi a mea răsplată
Și a ta răsplată te așteaptă-n veșnicii
Cu inima la Domnul doar trebuie să vii
Căci altfel ce e viața… nu are nici un sens
De aceea-n rugăciune eu fac un nou demers,
Căci viața poate fi un preaplin sau eșec,
Depinde doar de mine… ce aleg.
Emilia Dinescu

VIS PENTRU TREZIRE
M-am visat de multe ori pierdută,
Într-o mulțime mare, alergam
Și dintr-o dată într-un abis cădeam
Și mă trezeam, de spaima cea avută,
Dar, dintr-o dată eu mă dumiream,
C-a fost un simplu vis și-mi reveneam,
Dar ziua întreagă stare nu aveam
Și mă întrebam întruna și gândeam,
De ar fi să cad, unde am să mă găsesc?
De ar fi să mor, unde am să mă trezesc?
…A fost un simplu vis,
Dar visul are sens
Căci, Doamne, veșnic vrei eu să trăiesc.
Emilia Dinescu

 O CLIPĂ
Realizăm oare ce ni se întâmplă,
Că anii în zbor nu se întorc,
E de ajuns numai o clipă,
Ai fost… să nu mai fi deloc.

Ce ar fi să nu mai pierdem clipa
Ce ni s-a dat, s-o prețuim,
Să ne gândim că viața-i scurtă,
Să nu o umplem cu venin.

Închide ochii, deci… clipește,
Deschide-i și acum privește
La omu-dinăuntru tău
Și omoară tot ce este rău.

Și îngenunche în rugăciune
Pentru o clipă ce o ai
Căci veșnicia e o minune
Ce într-o clipă poți s-o ai.
Emilia Dinescu

RUGĂCIUNE
Oh, Doamne, am venit la Tine,
Cu rugăminți nenumărate
Și-ți mulțumesc, că dintre toate
Ai împlinit ce a fost mai bine
Și ai ales Tu, dintre toate
Care să fie pentru mine,
Ca să te văd numai pe Tine,
De aceea, Doamne-ți mulțumesc!
Și încerc să nu mă răzvrătesc,
Să mă supun și să fiu tare
Căci Tu ai binecuvântare
În suferință și durere
Chiar dacă nu găsesc plăcere,
Eu știu că Tu cureți din zgură
Și suferința-i cu măsură,
De aceea, Doamne-ți mulțumesc!
Și încerc să nu mă răzvrătesc.
Oh, Doamne, am venit la Tine,
De poți ca să mă ierți pe mine!
Sunt un copil cam răzvrătit,
Deși Tu veșnic m-ai iubit
Și zilnic Tu ai fost cu mine,
Deși m-am depărtat de Tine,
Tu știi, Doamne, dorința mea,
Să fiu prezentă-n casa Ta!
De aceea, Doamne, strig la Tine,
Privește, Doamne către mine
Și dă-mi curaj și dă-mi putere,
Să mă impun cu a mea, părere,
Zdrobește, Doamne, Tu mândria,
Și folosește a Ta nuia
Ca să fim veșnic mântuiți
Să nu mai fim cei răzvrătiți!
Emilia Dinescu