Intercer – Poezii si editoriale

IUBIREA ÎNGROPATĂ
Am luat iubirea și am ascuns-o,
Am îngropat-o adânc în propria inimă,
Am ferecat-o și am s-o păstrez
Pe vecie îngropată în propria-mi inimă
Căci nu o pot distruge și nu vreau
Să moară, nu se poate niciodată,
Iubirea pentru tine va trăi cu mine
Adânc îngropată în inima mea.
Emilia Dinescu

462. VERSURI… POEZIE…
Nu am pretenții de poetă
Căci versuri eu nu știu a scrie,
În viață eu sunt repetentă,
Dar viața mea e-n poezie.
Chiar nu sunt versuri reușite,
Sunt gânduri și clipe trăite,
E viața mea toată descrisă
În poezia asta scrisă.
Eu am transpus în poezie
Tot ce am vrut să îți spun ție,
Așa cum sunt, tu mă găsești
În versurile ce citești.
Nu am talent, nu sunt poetă,
Sunt o copilă inocentă
Și vreau ca tot ce eu am scris
Să nu fie numai un vis,
Trăiesc, respir prin poezie
Și gândul meu ți-l las eu ție
Știu că-n cuvânt multe greșesc
Dar printre versuri eu vorbesc.
Emilia Dinescu

RUGĂ DE DIMINEAȚĂ
Doamne, vreau să-ți mulțumesc,
Dimineața mă trezesc
Și afară când privesc
Nu pot decât să zâmbesc
Căci Tu, Doamne, ai creat
Cerul nostru minunat,
Soarele a răsărit
Și la viață ne-a trezit,
Razele-i ne-a mângâiat
Și un mesaj, iar ne-a dat
Dragostea-ți dumnezeiască
Și azi o sa ne însoțească.
Emilia Dinescu

SCRIU VERSURI
Scriu versuri, versuri compun
În ele eu mă adun,
În ele mă regăsesc
Și prin ele eu trăiesc.
Poezia-i viața mea
Și mă regăsesc în ea,
Eu când scriu mă odihnesc
Și sufletu-mi ostoiesc.
Emilia Dinescu

 SUNT VINOVATĂ
Sunt atât de răvășită,
Sunt atât de rătăcită,
Știu Cuvântul și nu-l fac,
N-am decât acum să tac,
Aș vorbi dar mi-e rușine,
Mi-e rușine chiar de mine,
Crucea mea, eu mi-am scurtat
Și port greu acest păcat.
Inima-mi e doar durere,
Viața-mi nu mai e plăcere
Căci doar eu sunt vinovată
Că n-am purtat crucea toată,
Mi-e rușine, ce să fac,
Trebuie acum să tac,
Dar tăcerea e prea grea
M-am hotărât, voi striga,
Voi striga: păcatul meu
Mi-l va șterge Dumnezeu,
Te rog, nu mă judeca,
Eu nu judec viața ta.
Dar de ai ceva cu mine,
Eu te rog să vii la mine
Să vorbim pe îndelete
Mântuirea să ne aștepte.
Emilia Dinescu

RUGĂ
Doamne, cum să-ți mulțumesc,
Doamne, cum să te slăvesc
Pentru mine ai murit
Și-n locul meu te-ai jertfit,
Eu, o biată păcătoasă,
Pe deasupra și fricoasă,
Doamne, eu îți mulțumesc
Și pe Tine te slăvesc.
Jertfa Ta n-am meritat
Doar prin har Tu m-ai salvat,
De noroi m-ai curățit
Și apoi m-ai mântuit.
Emilia Dinescu

TU AI MURIT
Eu la piciorul crucii cad zdrobit,
Sunt păcătos și nu merit nimic,
Realizez ce mult Tu m-ai iubit
Și n-ai ținut cont că sunt mic,
Nu ai ținut cont nici de a mea greșeală
Chiar de am avut o clipă de sminteală,
Tu-n locul meu pe cruce ai murit
Și jertfa Ta acum, eu am primit.
Emilia Dinescu

456. SUS PE MUNTE
Sus pe munte când tu urci,
Privește încotro te duci
Pe cărare să pășești
Și în jur să nu privești,
Privește spre ceruri sus
Căci curând vine Isus.
Emilia Dinescu

 RUGĂ
Doamne, cum să-ți mulțumesc,
Nu știu cum să te slăvesc
Mult m-ai binecuvântat,
De păcate m-ai iertat,
Strig cu lacrimi, strig cu dor,
Vreau să te văd pe alb nor
Căci ne-ai promis c-ai să vii
Cu îngerii mii și mii.
Emilia Dinescu

ALERGARE
Aleargă lumea-n pas vioi,
Aleargă spre pierzare,
Cu toții merg ca într-un convoi
În lunga alergare.
E calea largă, e ușor,
Plăcerile sunt multe,
Acolo e și al Tău popor
Ce vrea voia-Ți s-asculte.
Trezește Doamne, turma Ta
Din neagra alergare
Mai e puțin și vom pleca
Din lumea asta mare.
Emilia Dinescu