Intercer – Poezii si editoriale

CONSTATARE
Privesc la a mea broscuță
Ce se numește Gheruță,
Cum înoată în bazin,
Chiar dacă a obosit,
Cum înoată în borcan,
Din lăbuțe dă în van.
Mi-e milă că e micuță
Și o scot pe insuliță,
Vreau ca să se odihnească,
Ea vrea să se bălăcească.
În același mod fac eu,
Da, mă lupt cu Dumnezeu,
El vrea să îmi dea odihnă,
Dar eu nu am pic de tihnă,
El vrea să mă odihnesc,
Eu nu vreau să mă opresc,
Înot în al meu păcat
Și curentul m-a luat.
Da, mă zbat în van mereu,
De lupt fără Dumnezeu.
Emilia Dinescu

PROMISIUNI ÎN GÂND
Doamne, cum să-ți mulțumesc,
Căci eu încă mai trăiesc
Și azi ochii mi-ai deschis,
Să trăiesc cum ți-am promis.

Multe lucruri ți-am jurat,
Dar cuvântul mi-am călcat,
Multe lucruri ți-am promis,
Dar păcatul m-a învins.

Juruințe mi-am făcut
C-am s-o iau de la început,
Am promis și m-am retras,
Dar eu vreau Doamne, acas’.

Sunt un vas de lut creat,
Pe pământ Tu m-ai lăsat,
Vreau ca azi să mă trezesc,
Am greșit dar… te iubesc.
Emilia Dinescu

DECLARAȚIE
Te-am iubit și te iubesc
Toata viața cât trăiesc,
Eu pe tine te-am iubit
Și vreau să fi fericit.

Nu-mi doresc să văd durere,
Am în viață o plăcere,
Să fi mulțumit de tine,
Chiar de nu mai ești cu mine.

Inima-mi nu este goală,
Suferă ca după boală,
Grea ruptură ai creat
Când pe mine m-ai uitat.

Chiar dacă durerea-i grea,
Asta sunt, nu pot fi rea,
Fericire îți doresc
Toata viața cât trăiesc.

Azi mă rog la Dumnezeu
Și o să mă rog mereu,
Fericirea s-o găsești,
Viața ta s-o împlinești.

Chiar de aș vrea să te urăsc
Nu am cum, căci te iubesc,
Ai fost sensul vieții mele
Și am trecut prin clipe grele.

Multe, multe am petrecut
Și chiar dacă m-au durut,
Clipe bune n-am uitat
Și amintirea lor le-am dat.

Aș fi vrut să fi ca mine,
Am vrut s-am un loc în tine,
Dar speranța a murit
Când pe mine m-ai gonit.

Aș fi vrut să mă iubești
Și am sperat să îți dorești,
Să dai vieții un nou sens,
Dar tu nu m-ai înțeles.

N-am vrut case și palate,
Am vrut ale tale șoapte,
N-am vrut nimic pentru mine,
Doar ca să te am pe tine.

Chiar dacă timpu-i sfârșit,
Eu pe tine te-am iubit
Și am jurat cât mai trăiesc
Pe băieți cu drag să-i cresc.

Ei sunt sensul vieții mele,
Dragostea mea – pân’ la stele,
Pentru ei acum trăiesc,
Dragostea le dăruiesc.

Mulți gândesc că m-am ratat,
Dar nu știu că am plecat;
Cu un gând acum trăiesc,
Băieții vreau să îmi cresc.
Emilia Dinescu

 TRECUT
Am obosit să trăiesc în trecut,
Trecutul mă urmărește ca o umbră,
Fiindcă trecutul e în mine
Și eu în el, trăiesc în prezent ca trecut
Și nu mă pot depărta de ce a fost
Și nu mă pot depărta de tine?

Eu nu am mai existat, a fost noi
Și-n mine acum e o luptă, un război,
M-aș rupe de trecut să trăiesc doar cu mine,
Dar lupta e crâncenă și trecutul revine,
Aș vrea să înăbuș sentimente și să uit
Și clipe frumoase și tot ce a durut.

Trecutu-i trecut și eu sunt în el,
Un călător ce mă strecor ca un mișel,
Aș vrea să rup frânturi de fericire
Și-n ramă să le țin ca amintire,
Aș vrea să uit dureri ce au fost și suferinți,
Dar cugetul îmi spune… iar te minți.
Emilia Dinescu

TRISTEȚE
Nimeni nu înțelege ce se petrece cu mine,
Nici eu nu înțeleg cu ce ți-am greșit,
Dar știu că amarnic și greu m-ai rănit,
Dar eu voi trăi de acum, fără tine.
Nu știu ce să fac, nu știu dacă pot,
Dar vreau ca să lupt și vreau să trăiesc,
Să leg cicatrici și răni să închid,
Deși-s fără tine… eu… doar te iubesc.
Emilia Dinescu

. GÂNDURI
M-am rătăcit,
În univers m-am pierdut,
Printre gândurile mele nu mă regăsesc,
Depărtarea de tine m-a durut
Și am murit.
Puțin câte puțin
Ce am fost, n-am să mai fiu,
Căci prin tine și cu tine am trăit clipele mele,
Acum nu mai sunt viu,
Nu te rețin.
Emilia Dinescu

IUBIREA MEA
Tu ești iubirea vieții mele,
Cât voi trăi, te voi iubi,
Iubirea mea e între stele
Și-n a mea inimă rămâi.
Privesc luceafărul de seară,
Iubirea mea spre cer trimit,
Nu vreau să sufăr iar și iară,
Eu vreau să uit că m-ai rănit.
Iubirea mea e pentru tine
Și tu rămâi, al meu iubit,
Știu că azi e, va fi și mâine,
Iubirea mea… în infinit.
Emilia Dinescu

CÂND VOI PLECA
Când voi pleca, nu voi pleca la Domnul,
Vă spun acum, aceasta zice omul,
Se înșeală amarnic și se mint cu amar,
Dar nu citesc Scriptura, al Tău dar.

Când voi pleca, voi merge în mormânt
Și voi dormi un somn profund, chiar în pământ,
Nu voi mai ști nimic, ci doar voi dormita,
Nu voi mai ști nimic, în somn voi aștepta.

Când voi pleca, nimic nu se mai poate face,
De aceea cât trăiesc, eu fac ce-mi place,
Vorbesc de Dumnezeu și de al meu Hristos,
Ce poate fi în viață mai frumos?

Când voi pleca, nu va pleca vreun sfânt,
Dar vreau să las o dâră pe pământ,
Aș vrea pe Dumnezeu să îl slăvesc mereu,
Prin tot ce las în urmă și chiar prin versul meu.
Emilia Dinescu

INIMA MEA

Privesc în urmă și vreau să înțeleg
Unde am greșit; eu tot ce fac și aleg,
Nu-i înțelept; sunt vas de lut murdar,
Dar Tu, Isuse, mi-ai dat lumina-n dar.

Tu mi-ai vorbit duios, m-ai alinat,
Durerea mea, din piept, Tu mi-ai luat,
Nu m-ai lăsat să fiu căzut,
A mea durere chiar pe Tine te-a durut.

M-ai ridicat și inima mi-ai vindecat,
Era murdara, dar Tu păcatul l-ai spălat,
Era rănită, plină de durere și de tină,
Dar Tu, Isuse, jertfa Ta a șters tot ce e vină.
Emilia Dinescu

 IMN DE SLAVĂ
Nu-mi găsesc cuvintele
Ca să umplu rândurile,
Aș vrea, Doamne, să șoptesc
Și să strig cât te iubesc.
Tu ești Salvatorul meu,
Tu ești al meu Dumnezeu,
Despre Tine eu vorbesc
Și în vers eu Te slăvesc.
Nu știu bine eu a scrie,
Scriu acum o poezie
Despre dragostea Ta mare
Ce mă ține în picioare.
Gândul meu e rătăcit,
Dar Tu, Doamne, m-ai iubit,
Gândul, Tu mi-ai adunat,
Jertfa Ta azi, m-a salvat.
Imn de slavă ți-aș cânta
Și vocea mi-aș înălța,
Doamne, vreau să te slăvesc
Cât pe pământ eu trăiesc.
Graiul ăsta Tu mi-ai dat
Și prin vers eu ți-am cântat,
Doamne, sunt un păcătos
Cu un viitor frumos.
Emilia Dinescu