Intercer – Poezii si editoriale

Drumurile lumii toate, Prin cetăți înfloritoare, Mâine fi-vor pustii poate… Presărați mărgăritare! Întuneric și adâncuri, Înghiți-vor pe mulți care, Clătinați, au stat pe gânduri… Presărați mărgăritare! Mulți săraci flămânzi așteaptă Și-n palate sclipitoare, Prinți doresc o cale dreaptă… Presărați mărgăritare! Printre nori și printre stele, Duceți vestea de iertare, Cum se șterg păcate grele… Presărați […]

Înaintăm prin ceața deasă, Valuri înalte ne lovesc, Țărmul frumos și dulcea casă, Sunt dor sublim și loc ceresc. La cârmă este Comandantul, Făuritor de galaxii, Frica de moarte și neantul, De El nu ne pot despărți. Rămânem cu greu pe corabie, Șubred lăcaș în furtună, Prin ape și fulgere – o mie, Se vede […]

Brațe spre cer purtând lumină, Menoră vie, strălucită, Pe râul vieții, apă lină, Dorim în lumea reînnoită. Trup nou, perfect, pulsând de viață, Liber de orice suferință, S-avem în ziua cea măreață, Fructe să luăm după dorință. Frunzele aduc vindecare, Lacrimi, dureri, dispar cu toate, Având cu toți statură mare. Orice tristeți vor fi uitate. […]

E un personaj sensibil, De oglinzi înconjurat, Este mâniat teribil, Când nu e apreciat. Supărat stă și oftează, De-un cuvânt mai ascuțit, Cu atenția foarte trează, De-i uitat sau umilit. El privește doar spre sine, Strălucit e îmbrăcat, Ținându-se foarte bine, Pe tronul său înălțat… –––––––– Te întreb, te rog fierbinte, Să descoperi nu e […]

La ușa sufletului meu, Bătu un călător pribeag, Flămând, murdar, vorbind cu greu, Și se opri chiar lângă prag. Prin ger, zăpadă și pustiu, Un peregrin de toți respins, Spre ce oraș nici azi nu știu, Se îndrepta pe drumul nins. O pâine veche și-un palton, I-am dat în grabă. L-am zorit Și l-am gonit […]

Alb veșmânt îmbracă totul, Și mașini, și oameni, case, Cum ornat cu frișcă-i tortul, Prăjiturile gustoase. Îngerii fac curățenie, Scutură aripi și haine, Zboară fulgi o sumedenie, Ca-ntr-un vis dezleagă taine. Trecător destin din stele, Fiecare-i o minune, Acoperă multe rele, Fulg de nea povești ne spune. Floare de colț

O mielușea sau un mărgăritar, Ascund învățături de viață, Cu drag mulțimile ascultă iar, Lecții profunde ele-nvață.   Omul de rând sau foarte educat, Din vorbe simple cu putere, Răspunsuri și-ntrebări a adunat, Hrană ce sufletul său cere.   La-ntoarcere pe drum și-a amintit, Privind din când în când la păsări sus, Jos crinii cu […]

Cu cât adaugi, cu-atât scade, Viața e-un gingaș evantai, Zile cu ger sau zile calde, Fug iute și răgaz nu ai. Acum sunt pomii plini de floare, Peste o clipă lanuri coapte?… Când s-a umplut de roade oare, Mărul vecin ca într-o noapte? Nedumerit privesc în urmă, Număr din nou și calculez, Trecutul stă ascuns […]