Intercer – Poezii si editoriale

1631. FEMEIA – O PRIMĂVARĂ PERPETUĂ O primăvară perpetuă e femeia, Ea are strălucire, e scânteia, În orice casă e vitalitate, Când ea e îndrăgostită de divinitate, Când ea e plină doar de prospețime Și cere-n rugă multă istețime, Renaștere va fi în a sa casă, Prin optimism necazu-n urmă lasă, Căci ea se încrede […]

1630. GÂNDURI Nu există nimic mai minunat și mai divin, Să porți în pântec un copil, este sublim, Eu vă vorbesc din amintiri, a fost ca ieri, Acea căldură și sentiment profund, îi dă mamei puteri. Nu vreau să dau învățătură, nu sunt chiar pricepută, Nu cred c-am fost o mamă bună, nu vreau să […]

1629. PRIETENA, ARIPA CE SUSȚINE ZBORUL Prietena, aripa ce susține zborul, Ce îți susține pasul și piciorul, Este un sprijin la nevoie, necesar, E fenomenul ce îl ai ca dar. Când ești căzut îți este inspirare, Te ajută să privești spre toate, cu visare, Îți dă un țel spre altă libertate, Nu te sufocă, e […]

1627. O SCRISOARE PENTRU TOȚI O zi caldă de toamnă ni te-a adus pe lume, Noi încă de atunci ți-am spus mai multe nume, Tu, bebelina noastră, prințesă răsfățată, Clătită sau shaorma, căci erai înfășată, Ai fost și buburuză și licurici în noapte, Tu, grăsunica noastră, noi ți-am șoptit de toate. Te-am asteptat să vii, […]

1628. FEMEIA DIN OGLINDĂ Am fire albe-n păr, oglinda îmi vorbește, Eu știu că totul trece și omu-mbătrânește, Dar nu mă rușinez, femeia din oglindă, Acceptă cine este, trecutul nu-l colindă. Femeia din oglindă, chipul regăsit al inimii, Emoție în glas, nu lasă loc micimii, Ce dacă e bătrână, întoarcere în timp, Reflecție-n oglindă, copil […]

112. TEAMA NOASTRĂ Ne temem de întuneric, dar nu vrem la lumină, Ne e teamă în noapte, dar nu vrem zi senină, Căci știm c-a noastre fapte ne osândesc la moarte, Ne e teamă de toate, ne e teamă de șoapte, Avem păcate multe, greșeli nenumărate, Și am vrea să le aruncăm, să le facem […]

111. VISUL MEU Visam cu ochi deschiși, mă visam o mare poetă, Și am trăit prin vise, în viață-s repetentă, Rămân o visătoare, visez cu ochi deschiși, Căci visul dacă moare, putem să fim răpuși, Dar eu am doar un vis, un vis mic de poetă, Și cânt în poezie, nu să devin vedetă, Să […]

1290. GÂNDURI Credeam că am să mor, dar Domnul încă Prin harul Său, mă lasă să trăiesc, Mă încred în El și este a mea Stâncă, Îmi pare rău că în durere cam cârtesc. În bunătatea Lui, fără de margini, mă mângâie, Atunci când în durere mă topesc, Aș vrea să am cuvinte să pot […]

1279. GÂNDURI DESPRE TIMP ȘI VIAȚĂ Astăzi, mi s-a spus ușor, într-un mod empatic, cred Că prea mult filozofez și prea mult eu mă încred, Dacă cred că sunt citită, mă înșel, nu se citește, Timpul este prea scump astăzi, oare cine îl risipește?!… Mă trezesc de dimineață și salut printr-un înscris, Vorbele se strâng […]

110. DOAR NOI Avem dorințe multe, chiar nenumărate, Și avem pretenția să le împlinești pe toate, Tot ce noi vrem, dorim ca să ne faci, Nu vrem decât să execuți și apoi să taci. Atât de mult vedem, doar ce vrem noi, Și am pornit cu Tine un mic război, De ne e bine, suntem […]