Cea mai frumoasă Cântare
Cea mai frumoasă Cântare
Cea mai frumoasă Cântare
E Dragostea lui Dumnezeu,
Ce-n Univers prin asumare
Şi-a luat un rol de Corifeu.
În planul sfânt de mântuire
S-a pus chezaşă, in salvare,
Când în faimoasa răzvrătire
Lucifer, s-a vrut mai mare!
Şi-a trebuit să intre-n luptă
Pentru pacea, în cerul sfânt,
Când se tindea, sa fie ruptă
Printr-un trist desnodământ.
Căci pân-la urmă, o treime
Din îngerii ce-au fost creaţi,
Şi-au pierdut sacra isteţime
Şi-au fost din cer afară daţi.
Dar lupta a fost continuată
Şi-n lumea nouă cea zidită,
Şi la Golgota-n jertfa dată
Dragostea-nvins, nebiruită.
A-nvins pe cel ce stăpânea
Cu puterea-i, peste moarte,
Ce-n închisoarea sa-i ţinea
De har… ca să n-aibă parte.
Flavius Laurian Duverna