Sonet Apostolic
Sonet Apostolic
După ce Domnul Hristos, sus la cer S-a înălţat
Ucenicii rămaşi singuri, s-au întărit în credinţă
Şi-au stat în Ierusalim, după-a Lui făgăduinţă,
Să primească Duhul Sfânt, ce urma să fie dat.
Adunaţi cu toţi-n rugă nutreau aceiaşi tendinţă
Să primească acea putere, de la Cel ce-a înviat,
Pentru-a duce-n toată lumea Cuvântul adevărat
Că-n Hristos e mântuirea; era marea lor dorinţă!
În ziua de cincizecime, peste locul de întrunire
Deodată a venit, din cer, ca un vâjâit prea tare,
Un sunet în limbi de foc, de văpăi în strălucire
Şi-aşezându-se, câte una, peste ei…pe fiecare
I-a influenţat pe loc, printr-un alt fel de vorbire
În limbi ce necunoscute, erau pe-nţeles şi clare.
Flavius Laurian Duverna
01 iulie 2012