Doamne vreau cu ochii minţii
Doamne vreau cu ochii minţii
Doamne vreau cu ochii minţii
Să văd minunile prea sfinte,
La care vreau să iau aminte
Prin spectrul tainic al credinţii!
Mi-este dorinţa cea fierbinte,
Şi cea mai scumpă rugăminte!
Din tot ce faci pentru pământ
Prin forţa Ta cea creatoare,
De la puterea Ta prin soare
Şi pân-la briza cea de vânt,
Ce-aduce splendida-i răcoare,
Îmi saltă gânduri de-adorare.
Căci Doamne, Tu te-ngrijeşti
Ca-n orice zi, de dimineaţă,
Când toate se trezesc la viaţă
S-arăţi că Sfânt Creator eşti,
Nu Te ascunzi în nori şi ceaţă
Şi Te prezinţi, cu-aceeaşi faţă.
Căci nimic Doamne, nu apare
În rostul lumii ce-ai creat,
De când pământu-a existat
Şi pus a fost sub guvernare
Că legile s-ar fi schimbat,
Ci, mărirea Ta le-a protejat!
Le-ai protejat cu riscul mare
Când Unicu-Ţi Fiu L-ai trimis,
Să ducă lupta-n câmp deschis
Cu Lucifer, ce-n răsculare,
Schimbări vorbind el a promis
Şi-n ceruri sus, şi-n Paradis.
Flavius Laurian Duverna
16 decembrie 2012