Cuvânt de Rugă
Cuvânt de Rugă
Aş vrea Isuse, către Tine
Cuvânt de rugă să-l înalţ,
Să Te apropii lângă mine,
Picioarele să îmi descalţ.
Să fiu cu frică şi respect
Ca şi la rugul cel aprins,
Arzând nemistuit şi drept
În flacăra de foc nestins.
Să mă închin şi-n umilinţă
La locul cel curat şi sfânt,
În liniştea păcii-n credinţă
Să-mi-mpac duhul înfrânt.
Doamne, vreau ca să auzi
Cererile când Ţi-adresez,
Şi-n speranţa că răspunzi
Să stăruiesc şi să veghez.
Să rânduiesc, cu dreptate
Umblări şi fapte şi cuvinte,
Şi să trăiesc în scumpătate
Ce este scris în legăminte.
Să-mi făuresc un caracter
Întocmai cum mi-ai arătat,
Când ai venit aici din cer
În Omul ce Te-ai întrupat.
Ai suportat marea povară
A păcatului, ce mă apasă,
Şi-ai înalţat la cer o scară
Ca să pot, urca spre casă.
Pe scara sfântă, pregătită
Să am puteri să urc voios,
Cu inima-mi gata sfinţită
Să nu devin cumva fricos.
Să mă ajuţi privind în faţă
Să pot vedea în străluciri,
Cea mai dorită dimineaţă
În ziua scumpei mântuiri!
Flavius Laurian Duverna
